Dimitrie Cantemir

26/10/2023

În anul în care se împlinesc 300 de ani de la moartea lui Dimitrie Cantemir și 350 de ani de la nașterea sa, vă propunem să ne fiți alături pentru a înțelege cine a fost Dimitrie Cantemir. Filmul documentar “ Dimitrie Cantemir” prezintă personalitatea celui care a fost „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru”, așa după cm îl descria George Călinescu în Istoria Literaturii Române. La realizarea filmului vor participa istorici, academicieni, muzicologi. Filmările vor avea loc în România, Turcia, Germania și Rusia. Coloana sonoră a filmului va fi una compusă special pentru această producție și va fi inspirată de muzica lui Dimitrie Cantemir. Compozitori și interpreți sunt doi muzicieni cunoscuți: Laurențiu Topală și Adrian George Popescu.
Filmul face parte dintr-un proiect mai amplu al Arhivelor Diplomatice ale Ministerului de Externe dedicat lui Dimitrie Cantemir.

21/10/2023

..... Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir, a fost unul dintre primii și cei mai mari poeți clasici ai Rusiei, dar și primul ei poet laic?
Călcând pe urmele tatălui său, Antioh a fost un remarcabil poliglot (cunoștea șapte limbi), om de cultură, poet și diplomat - ambasador al Rusiei la Londra și la Paris și consilier de taină al țarinei.
În poezie se remarcă prin Satirele sale, dar a mai scris și ode, fabule și epigrame. De altminteri, Antioh Cantemir a fost și cel care a introdus în cultura rusă epigrama.

09/09/2023

A venit vremea adevărului 😉
În urmă cu două zile vă adresam o : să descoperiți celelalte două greșeli de conținut (pe lângă cele două dezvăluite de noi) dintr-un articol de la Agerpres referitor la activitatea lui Dimitrie Cantemir. Le-am subliniat cu albastru în poza atașată. Fără prea multă vorbă, iată variantele corecte:

1. Dimitrie Cantemir 𝗻𝘂 a fost ales membru al Academiei din Berlin ”pe baza lucrării «Descrierea Moldovei»”. Cantemir a fost ales ca membru în Academia lui Leibniz în 1714, 𝗰𝘂 𝗱𝗼𝗶 𝗮𝗻𝗶 𝗶̂𝗻𝗮𝗶𝗻𝘁𝗲 𝘀𝗮̆ 𝘁𝗲𝗿𝗺𝗶𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝘀𝗰𝗿𝗶𝘀 ”𝗗𝗲𝘀𝗰𝗿𝗶𝗽𝘁𝗶𝗼 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗮𝘃𝗶𝗮𝗲”. Într-adevăr, domnitorul-cărturar a elaborat această monografie la solicitarea academiei berlineze, dar Cantemir era deja de mult membru al acesteia în 1716, când termină lucrarea [1]. 𝗖𝗲𝗹𝗲𝗯𝗿𝗮 𝗺𝗼𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 𝘃𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗮 𝗶̂𝗻 𝗮𝘁𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗮 𝗔𝗰𝗮𝗱𝗲𝗺𝗶𝗲𝗶 𝗮𝗯𝗶𝗮 𝗽𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝗯𝗶𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗼 𝗷𝘂𝗺𝗮̆𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝘀𝗲𝗰𝗼𝗹, odată cu prima traducere în germană (1769) [2].
2. ”Descrierea Moldovei”, așadar, 𝗻𝘂 ”l-a plasat [pe Cantemir] drept cel mai bun cunoscător, în epocă, al problemelor orientale”. Dar nu neapărat din considerentele cronologice prezentate mai sus, ci pentru faptul că, deși atingătoare de ”probleme orientale” pe ici-pe acolo (în virtutea faptului că Moldova era sub puternică influență otomană), 🅽🆄 ”𝗗𝗲𝘀𝗰𝗿𝗶𝗽𝘁𝗶𝗼 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗮𝘃𝗶𝗮𝗲” 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗼𝗽𝗲𝗿𝗮 𝗰𝗲 𝗹-𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗽𝘂𝗹𝘀𝗮𝘁 𝗽𝗲 𝗖𝗮𝗻𝘁𝗲𝗺𝗶𝗿 𝗰𝗮 𝗲𝘅𝗽𝗲𝗿𝘁 𝗼𝗿𝗶𝗲𝗻𝘁𝗮𝗹𝗶𝘀𝘁 𝗮𝗹 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗶, 𝗰𝗶 ”𝙄𝒔𝙩𝒐𝙧𝒊𝙖 𝙄𝒎𝙥𝒆𝙧𝒊𝙪𝒍𝙪𝒊 𝑶𝙩𝒐𝙢𝒂𝙣” (”Historia Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae”), după traducerea și publicarea ei în limba engleză, în 1734. Această lucrare a avut, și ea, o poveste interesantă, pe care o veți afla în curând, dacă ne dați Like și Follow 😉.

Să nu uităm să-i menționăm pe cei care s-au încumetat să răspundă provocării noastre – care, într-adevăr, nu a fost deloc ușoară: Aurelia Anton și Victor Potra. Vă mulțumim și vă mai așteptăm să participați la provocările noastre!



__________

[1] După alte surse, Cantemir ar fi lucrat la ”Descrierea Moldovei” până în 1717. Vezi Mihail Ţăpârlea, Viorel Ciobanu (coord.), ”Dimitrie Cantemir, punte a cunoaşterii între orient şi occident. Studii şi articole”, vol. 1, publicație a Asociaţiei Europeane „Dimitrie Cantemir”, București, Pro Universitaria, 2016, p. 297.

[2] ”Academiea din Berlin, pentru care fusese scrisă cartea, n-a putut lua cunoștință de dînsa decît după 54 de ani prin traducerea lui Büshing, Demetrii Kantemirs, Historisch-geographisch und politische «Beschreibung der Moldau», Frankfurt und Leipzig, ed. I 1769, ed. II 1771”. Vezi George Pascu, ”Viața și operele lui D. Cantemir”, Tiparul Cultura Națională, București, 1924, p. 56.
___________

Provocarea inițială și articolul de la Agerpres în comentarii 👇

08/09/2023

Ieri vă adresam o : să descoperiți două greșeli de conținut dintr-un articol de pe Agerpres
Provocarea e grea. Am distribuit-o în mai multe grupuri, de unde până acum au venit două încercări de răspuns:
1. O persoană bănuia că e ceva legat de ”Descrierea Moldovei”;
2. Cealaltă persoană suspecta că ceva nu e în regulă cu consacrarea lui Cantemir ca expert în probleme orientale.
INDICIU: ambele bănuieli sunt întemeiate. 😉
Vă așteptăm cu răspunsurile până mâine la ora 13:00. Succes!
Provocarea inițială o găsiți aici: https://www.facebook.com/DimitrieCantemir.DomnitorCarturar/posts/122111193422023697.

Din categoria : 4 greșeli în 3 rânduri de la Agerpres. Și o .

Un ”documentar” (nesemnat de un autor anume) de la Agerpres - adică de la Agenția Națională de Presă (societate publică a statului român), în care se afirmă că Dimitrie Cantemir
”La 11 iunie 1714 a fost ales membru al Academiei din Berlin, pe baza lucrării «Descrierea Moldovei», la propunerea filosofului german, Gottfried Wilhelm von Leibniz , consacrare care l-a plasat drept cel mai bun cunoscător, în epocă, al problemelor orientale, printre savanţii de renume european ai secolului. Între 1714-1722 şi-a redactat cea mai mare parte a operelor, în special cele istorice”.
În aceste trei rânduri și jumătate din articol am descoperit nu mai puțin de 4 (patru) greșeli ce privesc activitatea domnitorului-cărturar. Am subliniat cu roșu două dintre ele: 1. cea privitoare la data alegerii lui Cantemir ca membru al Academiei și 2. cea privind recomandarea lui Leibniz.
Informațiile corecte le găsiți pe pagina noastră, aici: https://www.facebook.com/DimitrieCantemir.DomnitorCarturar/posts/122109956084023697
Vom reveni cât de curând cu celelalte două greșeli (și cu informațiile corecte, desigur). Între timp, vă adresăm o : să descoperiți celelalte două erori înainte să le evidențiem noi, într-o postare viitoare. Termen: 48 de ore. Adică până sâmbătă, 9 septembrie ora 13:00. Rețineți că n-avem nici un premiu, tot ce câștigați cu noi este satisfacția cunoașterii. 😉

Link în primul comentariu 👇

07/09/2023

Din categoria : 4 greșeli în 3 rânduri de la Agerpres. Și o .

Un ”documentar” (nesemnat de un autor anume) de la Agerpres - adică de la Agenția Națională de Presă (societate publică a statului român), în care se afirmă că Dimitrie Cantemir
”La 11 iunie 1714 a fost ales membru al Academiei din Berlin, pe baza lucrării «Descrierea Moldovei», la propunerea filosofului german, Gottfried Wilhelm von Leibniz , consacrare care l-a plasat drept cel mai bun cunoscător, în epocă, al problemelor orientale, printre savanţii de renume european ai secolului. Între 1714-1722 şi-a redactat cea mai mare parte a operelor, în special cele istorice”.
În aceste trei rânduri și jumătate din articol am descoperit nu mai puțin de 4 (patru) greșeli ce privesc activitatea domnitorului-cărturar. Am subliniat cu roșu două dintre ele: 1. cea privitoare la data alegerii lui Cantemir ca membru al Academiei și 2. cea privind recomandarea lui Leibniz.
Informațiile corecte le găsiți pe pagina noastră, aici: https://www.facebook.com/DimitrieCantemir.DomnitorCarturar/posts/122109956084023697
Vom reveni cât de curând cu celelalte două greșeli (și cu informațiile corecte, desigur). Între timp, vă adresăm o : să descoperiți celelalte două erori înainte să le evidențiem noi, într-o postare viitoare. Termen: 48 de ore. Adică până sâmbătă, 9 septembrie ora 13:00. Rețineți că n-avem nici un premiu, tot ce câștigați cu noi este satisfacția cunoașterii. 😉

Link în primul comentariu 👇

06/09/2023

La 11 iulie 1714 Dimitrie Cantemir devenea primul român membru al unei academii europene de prestigiu - Societas Scientiarum Brandenburgica, cunoscută ca Academia din Berlin, înființată de Leibniz în 1700. Propunerea de primire a domnitorului-cărturar în Academie a venit din partea baronului Heinrich von Huyssen, consilier științific al țarului Petru cel Mare, și a fost primită cu entuziasm de Daniel Ernst Jablonsky, secretarul Secției Literare Orientale a Academiei.
De altminteri, Cantemir rămas vreme de aproape două veacuri singurul membru român al unei academii străine...
___________
Sursa: - Mihail Ţăpârlea, Viorel Ciobanu (coord.), ”Dimitrie Cantemir, punte a cunoaşterii între orient şi occident. Studii şi articole”, vol. 1, publicație a Asociaţiei Europeane „Dimitrie Cantemir”, București, Pro Universitaria, 2016, p. 45.

05/09/2023

…
… Dimitrie Cantemir a fost logodit cu viitoarea lui soție, Casandra Cantacuzino, pe când aceasta avea doar 7 ani?

De altminteri, practica logodnei de la vârste fragede nu era neobișnuită în mediile nobiliare ale vremii. Ceea ce a fost, însă, neobișnuit este faptul că inițiativa logodnei a venit de la tatăl fetei (domnitorul Țării Românești, Șerban Cantacuzino), nu de la tatăl băiatului, cm era practica în Țările Române - sau cel puțin în Moldova, după cm arată la un moment dat Cantemir, în ”Descrierea Moldovei”.
Casandra avea să crească frumoasă, blândă, deșteaptă, dar și cultivată – lucru cu totul de așteptat, cu un unchi precum Constantin Cantacuzino, umanist de mare calibru, autor al unei celebre istorii a Țării Românești, și cu un verișor ca domnitorul Constantin Brâncoveanu, patron al vieții spirituale și culturale a Țării Românești vreme de un sfert de veac.
Legenda spune că Dimitrie și Casandra, întâlnindu-se, s-au îndrăgostit iremediabil unul de celălalt. Casandra i-a fost alături lui Dimitrie în momente cumplite ale vieții și i-a dăruit șase copii înainte să se stingă prematur, la vârsta de 30 de ani.

31/08/2023

Cum s-a descurcat Dimitrie Cantemir cu scrierea cuvintelor românești în ”Descriptio Moldaviae” (”Descrierea Moldovei”, scrisă în latină, între 1714 și 1716), în condițiile în care în acea vreme limba română era scrisă cu alfabet chirilic, neexistând, deci, vreo normare oarecare privind scrierea limbii noastre în alte alfabete?
Ei bine, domnitorul-cărturar a apelat la ortografia poloneză, cu care era familiar și pe care o folosiseră înaintea lui Luca Stroici și Miron Costin, în același scop, al redării specificității sunetelor românești prin litere latine.

”Astfel, în domeniul CONSOANELOR.
k = c (înainte de vocale posterioare sau în poziție finala): Vornikul, Stolnik, dar c, în poziție inițială, la numele său de familie: Cantemir, ca și în alte cazuri: Camaraszul;
cz = ț în Czara, și č, înainte de vocale anterioare: Kluczier și Klucziar;
dz = ğ: Dzios (Gios), Suldziar (Sulgiar);
z, urmat de i = j: Zitniczar;
sz = ș: Szetrar, Armasz.
în domeniul VOCALELOR:
a pentru ă (neaccentuat): Vatavul;
o = oa, într-un cuvânt de origine latină: Porta (p. 206).
y = â: Tyrg (Târg, p. 210) etc.
Câțiva termeni de origine latină sau greacă sunt redați în latina medievală și umanistă: Camerarius, Capitaneus, Logotheta, Spatharius; alții, românești (de diverse origini) - în forme latinizate: Postelnicus, Paharnicus (și Paharnik), Visternicus (și Visternik)”
Predecesor al Școlii Ardelene, cunoscător profund al limbii latine, Dimitrie Cantemir se dovedește astfel un precursor de prestigiu al modernizării ortografiei românești. Evident, în chestiuni de detaliu, aceasta a adoptat, cm era și firesc, unele elemente din ortografia italiană sau a recurs la inovații grafice, dictate de alternanțele fonetice specifice limbii noastre”.
________________
Extras din studiul ”Cuvinte românești cu litere latine în Descriptio Moldaviae” al lui Gheorghe Mihăilă, apărut în publicația ”Studii și cercetări lingvistice” a Institutului de Lingvistică „ lorgu Iordan — Al. Rosetti ”, Nr. 2 iulie – decembrie, 2008, p. 469.

30/08/2023

..... Dimitrie Cantemir a tradus Coranul în limbile rusă și latină?

.

28/08/2023

…
… Dimitrie Cantemir nu a fost doar un mare istoric, enciclopedist și om de litere, ci și un om de lume, mare iubitor și alcătuitor de muzică?
Cantemir iubea muzica, căreia i s-a dedicat cu tot sufletul, cercetând-o, interpretând-o, compunând-o…
”Cartea științei muzicii”, o operă mai puțin cunoscută a lui Cantemir, cuprindea, printre altele, și compoziții proprii ale domnitorului-cărturar.
Mai jos, piesa aparținând lui Cantemir intitulată ”Der makām-ı 'Uzzâl uşūleş Berefşan” (Mss. D. Cantemir 148), în interpretarea ansamblului Hespèrion XXI, sub bagheta lui Jordi Savall i Bernadet, celebru dirijor, compozitor și istoric al muzicii vechi.

Provided to YouTube by The Orchard EnterprisesDer makām-ı ‘Uzzâl uşūleş Berevsan (Mss. D.Cantemir 148) · Jordi SavallIstanbul℗ 2009 Alia VoxReleased on: 2009...