Profu de Economie

🔈Nevoile nelimitate față în față cu resursele limitate ne obligă să renunțăm la cea mai valoroasă dintre opțiunile dorite ceea ce înseamnă că înregistrăm un cost de oportunitate

🎯Costul de oportunitate se poate exprima atât în unități fizice cât și valoric.

; ; ; ; ; ; ; ; ;

📝 O problema de economie simplă....ca pentru o zi de sâmbătă

🔈Vrei mai multe explicații referitor la modul de rezolvare, atunci este suficient să-mi oferi un like la postare, follow la pagină și un comentariu.

🎯Pentru toate acestea îți voi rezolva 1 problemă în plus, pe care mi-o vei trimite tu.

; ; ; ; ; ; ; ; ;

🔎 Căteva exerciții simple înainte de weekend ne poate deschide pofta de a rezolva și alte aplicații.

; ; ; ; ; ; ; ; ;

🎯 Dacă tot am învățat cm funcționează cererea însemnă că vom înțelege mult mai ușor cm oferta o echilibrează.

; ; ; ; ; ; ; ; ;

🧐 Ce bine ar fi ca oricine începe o afacere să înțeleagă că prețul a ceea ce vinzi, are mare legătură cu cantitatea și cu costurile produslui/ serviciului pe care-l comercializezi.
🔎 Nu uita că niciodată nu trebuie să cobori prețul mai jos de pragul de rentabilitate.

; ; ; ; ; ; ; ; ;

📌 Pentru diversitate și mai ales pentru a înțelege și fixa mai bine conceptul, o problemă de cost de oportunitate, rezolvată în plus, ajută.

Enunț problemă:

O persoană, cu un venit de 24 u.m., poate cumpăra fie 4 kg de nuci la prețul de 6 u.m., fie 6 kg de mere la prețul de 4 u.m. Costul relativ al cumpărării a 4 kg de nuci este:
a) 4 u.m.; b) 6 u.m.; c) 8 u.m.; d) 2 u.m.

Rezolvare problemă:

Așa cm știm, costul de oportunitate mai este numit și cost relativ. Așadar vom folosi formula: C.op = (- x/y)*Px, unde:
x = cantitatea de mere care se poate cumpăra
y = cantitatea de nuci care se poate cumpăra
Px = prețul produsului la care renunți (în cazul nostru merele)

C.op = (– 6 Kg mere/4 Kg nuci) x 4 u.m= – 6 .u.m. (Pierdere)

Raspuns corect: b)

; ; ; ; ; ; ; ; ;

📍 Rezolvarea unei probleme simple cu costul de oportunitate:

Enunț problemă:

Un producător cu un venit de 500.000 u.m. poate obține 200 bucăți din bunul X și 50 bucăți din bunul Y.
Costul alegerii unei unități din bunul Y este:
a)4 buc. X; b) 0,25 buc. X; c) 2.500 buc. X; d) 1.000 buc. X.

Rezolvare problemă:

Costul alegerii unei unități din bunul Y se referă la costul de oportunitate al unei unități din Y, respectiv:

C.op (1 u.Y) = – 200/50 = – 4 buc. X.
Așadar, se renunță la 4 buc. X.

Deoarece cunoaștem deja numărul de bucăți pe care producătorul le poate obține atât din X cât și din Y, nu mai are importanță în rezolvare valoarea venitului acestuia.

; ; ; ; ; ; ; ; ;

🤓 Dacă tot ai înțeles factorii de producție atunci șansa de a face un pas către profit este înțelegerea costurilor în structura lor.

; ; ; ; ; ; ; ; ;

🤓 Înțelegerea factorilor de producție reprezintă cheia teoriei producătorului.

; ; ; ; ; ; ; ; ;

📌 Este util să cunoști atributele proprietății atât pentru o cunoaștere mai bună a Economiei dar și ca viitor student la Drept.
; ; ; ; ; ; ; ; ;

🔍 Este bine să cunoști diferența dintre diferitele categorii de bunuri, cu atât mai mult cu cât vei lucra cu aceste noțiuni pe tot parcursul pregătirii
; ; ; ; ; ; ; ; ;

🧐 Cam așa ar arăta o aplicație rezolvată pentru determinarea coeficientului de elasticitate a cererii

📌 Nu uita!!! Semnul minus din fața relației de determinare a coeficientului de elasticitate a cererii în funcție de preț se datorează pantei negative a cererii, adică raportului invers proporțional dintre preț și cantitatea cerută (de ex. atunci când crește prețul atunci scade cantitatea cerută din bunul sau servixiul respectiv și invers)
; ; ; ; ; ; ; ;