Psiholog Iuliana Buha

Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei – ISTT a realizat o serie de materiale pentru părinți și pune la dispoziția acestora câteva resurse de ajutor în înțelegerea sănătății psihice a copiilor și adolescenților:
“ Un ghid complex de informare și psihoeducație, dedicat părinților și îngrijitorilor: bit.ly/455X659
Un instrument online care poate fi folosit pentru o scurtă evaluare a stării emoționale recente a pre-adolescenților și adolescenților: bit.ly/4juMdxa
Înregistrarea a 8 webinarii susținute de Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte ISTT, și Marina Badea, PhD, psihoterapeut, despre dinamica relației părinte-copil și recunoașterea posibilelor semne ale tulburărilor emoționale: bit.ly/45FrHqd
Materialele au fost elaborate în cadrul proiectului „Crearea unui model funcțional de intervenție pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial pentru copii și adolescenți”.
Proiectul „Crearea unui model funcțional de intervenție pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial pentru copii și adolescenți” este implementat prin parteneriatul dintre Fundația Romanian Angel Appeal și UNICEF Romania, în colaborare cu Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei - ISTT, în calitate de expert.”
https://www.facebook.com/share/p/17u6HHNLCo/

Când vorbim despre reziliența parentală, conceptul capătă o dimensiune care trece dincolo de capacitățile de gestionare a propriilor provocări. Mai exact, vizează și abilitatea de a îndruma și susține copilul așa încât acesta să își dezvolte propria reziliență.

Între componentele sale se numără:
👐 Conștiința de sine – adică părintele își înțelege stările emoționale, limitările și punctele forte, ceea ce îl ajută să identifice momentele când are nevoie de ajutor, de o pauză sau este necesar să își reevalueze o serie de atitudini ori comportamente.
👐 Capacitatea de adaptare se referă la abilitatea de a-și ajusta așteptările și strategiile în funcție de nevoile și personalitatea copilului, fără a renunța însă la valorile sale fundamentale. Această capacitate presupune și o disponibilitate de învățare și de renunțare la strategiile care nu funcționează.
👐 Rețeaua de suport susține părintele în situațiile dificile și include familia extinsă, prieteni, specialiști (de exemplu, psihologi, consilieri, medici), comunități locale sau online.
👐 Optimismul realist - adică atitudinea de a trata provocările ca parte firească a vieții, alături de încrederea că pot fi identificate soluții și că în timp situația se va îmbunătăți.
👐 Strategiile constante de auto-îngrijire vizează capacitatea de a avea grijă de propria sănătate fizică, mentală și emoțională. Ele sunt esențiale pentru gestionarea stresului și a provocărilor din viața de părinte.

Dacă reziliența este un subiect care te preocupă și pe tine, în calitate de părinte, poți găsi mai jos câteva resurse de ajutor în înțelegerea sănătății psihice a copiilor și adolescenților:
👉 Un ghid complex de informare și psihoeducație, dedicat părinților și îngrijitorilor: bit.ly/455X659
👉 Un instrument online care poate fi folosit pentru o scurtă evaluare a stării emoționale recente a pre-adolescenților și adolescenților: bit.ly/4juMdxa
👉 Înregistrarea a 8 webinarii susținute de Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte ISTT, și Marina Badea, PhD, psihoterapeut, despre dinamica relației părinte-copil și recunoașterea posibilelor semne ale tulburărilor emoționale: bit.ly/45FrHqd

Materialele au fost elaborate în cadrul proiectului „Crearea unui model funcțional de intervenție pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial pentru copii și adolescenți”.
**
📌 Proiectul „Crearea unui model funcțional de intervenție pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial pentru copii și adolescenți” este implementat prin parteneriatul dintre Fundația Romanian Angel Appeal și UNICEF Romania, în colaborare cu Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei - ISTT, în calitate de expert.

https://www.facebook.com/share/r/17FyMBKpWh/

Eșecul e profesorul. Succesul doar aplaudă.

https://www.instagram.com/reel/DPCTlkZgUZ0/?igsh=bjJndGN2N3U1Y2tv

The mistake a lot of parents and teachers make when addressing AI with their kids and students is leading with a moral argument. They say plagiarism is bad and lying is bad. That is not the point. The reason we do not use AI when we are learning is because we have to protect our brains at all costs. Your brain is your most valuable asset as an adult. It is how you land better opportunities, how you build real friendships and communities, how you problem solve, and how you make smart decisions that keep you out of trouble. Note: as teachers should do with every lesson, pelase adapt the lesson to suit the IEP and 504 needs of your students. Please keep that in mind. Yes, you can buy most of these things with gobs of money. But most of us do not have gobs of money. AI is a tool that can be used, but it has to be used in the right way. As adults we use Google as a tool all the time, and even kids use it to check what movies are out or to answer a curiosity. That is very different than using Google to complete the assignments that are supposed to grow our brain. It is the same with AI. I think it is important to acknowledge in front of the class that it is not fair for me to tell them that effort alone is going to win them the world. Life is not fair. Some kids face learning difficulties or a hard home life. That is when I will make a commitment to support them to the best of my abilities. I am ready to come alongside them with one hundred percent of my effort to help them learn how they learn and to support them while at school. In return, I need them to tell me when they need help and to give me their best effort too. And even with this speech to my kids or to my students, I would not just step back and expect them to make all the right decisions. They are still functioning with kid brains, and they will probably be tempted to use AI because they cannot fully understand the long-term ramifications yet. That is why it is my job as the adult to put very clear boundaries in place, and to set up systems where they cannot access it during learning times so they are forced to use their own brain. #kelsewhatelse

Zmeură, Zen și Estrogen: Menopauza văzută de un cardiolog😡

Zilele trecute am ascultat un podcast care susținea că „menopauza nu este o boală”.
O afirmație rostită cu calm, empatie și un ton aproape filosofic.🧐

Ca medic cardiolog, am zâmbit, am oftat și mi-am luat tensiunea.😔

Da, menopauza nu e o boală.
Dar nu e nici un poem zen.
E o tranziție metabolică majoră care, dacă e ignorată, poate lăsa urme mai adânci decât orice rid.

Cultura ne omoară… încet, cu hormoni sau fără🙃

În Vest, femeile la menopauză sunt încurajate să discute cu specialiști, să facă analize și să decidă în cunoștință de cauză.
În Est, femeile discută cu mătușa și, uneori, cu o vecină care are „ceva naturist, dar foarte bun”.😜

La Paris, tratamentul hormonal vine cu analize, screening și decizii comune între medic și pacientă.
La Piatra-Neamț, tratamentul e „de la cineva din Germania” și vine fără prospect.🆘

În Japonia, menopauza e Zen.

În Japonia, femeile rareori se plâng de bufeuri.
Nu pentru că au sufletul mai liniștit, ci pentru că mănâncă mai sănătos, au mai puțină grăsime viscerală și o viață mai echilibrată.
Alimentele lor sunt pline de fitoestrogeni (tofu, miso), iar îmbătrânirea e privită ca o onoare, nu ca o rușine.

Dar chiar și acolo, riscul cardiovascular post-menopauză există – doar că e mai bine prevenit.

În Estul Europei, menopauza e un secret de familie.
Sau o telenovelă hormonală.😊

Aici, fie se tace din gură și se suferă în tăcere – „ce, tu crezi că bunica lua hormoni?”
Fie e panică totală: „Mă topesc de cald, am luat ceva de la Plafar, dar cred că e mai rău”.

Consult interdisciplinar? Doar dacă include o vecină și soțul.🥺

Ce spune inima, această martoră tăcută?

Menopauza e momentul în care riscul cardiovascular al femeii crește dramatic.
Estrogenul, protectorul vaselor de sânge, scade.
Colesterolul urcă.
Vasele devin rigide.
Și infarctul, care era „de bărbați”, începe să apară la femei de 52–55 de ani.
Adesea ignorat, diagnosticat târziu, uneori fatal.

Dar noi zicem „nu e o boală”. Adevărat. Nici ateroscleroza nu e dureroasă… până când e‼️

Specialiștii – un cor (nu chiar) armonios
Ginecologul: „Menopauza e naturală, nu o tratăm ca pe o boală.”
Cardiologul: „Sigur. Dar și colesterolul e natural. Totuși, îl controlăm.”
Psihologul: „Este și o criză de identitate.”
Vecina: „Io n-am luat nimic și tot transpir.”

Adevărul e între extreme

❗️Menopauza nu e o boală.
❗️Nu toate femeile au nevoie de tratament.
❌ Dar nu e nici un proces „magic” care se rezolvă cu acceptare și ceai de mentă.
❌ Și cu siguranță nu e o perioadă fără riscuri.

Concluzie: cu sau fără bufeuri, inima nu iartă🥺

Dragă doamnă:
Menopauza trece.
Riscul cardiovascular crește.
Corpul tău are nevoie de monitorizare, nu de mituri culturale.

Între acceptare și neglijență e loc de educație, prevenție și decizie informată.
Mergi la ginecolog, dar treci și pe la cardiolog.
Nu de alta, dar menopauza e o etapă.
Infarctul… e un diagnostic.

Cu puls constant și respect pentru complexitate,
Vă îmbrățișez

8 ateliere online, gratuite, despre sănătatea emoțională a adolescenților
Fundația Romanian Angel Appeal și UNICEF în România, în colaborare cu Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, lansează o serie de 8 ateliere online, gratuite, dedicate părinților de preadolescenți și adolescenți.
Sesiunile sunt susținute de psihoterapeuții Diana Vasile și Marina Badea.

8 ateliere online dedicate părinților Vorbim despre sănătatea emoțională a adolescenților

La mulți ani! Un An Nou cu dorințe împlinite și multă sănătate! 🥂🍾✨

Sărbători binecuvântate cu sănătate și bucurii împreună cu toți cei dragi!

Anxietatea și rutina de autoîngrijire

Autoîngrijirea nu este un lux, ci o necesitate pentru sănătatea mintală, mai ales pentru cei care suferă de anxietate.

Include pauze regulate: Fiecare zi ar trebui să aibă momente de relaxare. Aceste pauze scurte pot preveni epuizarea și pot calma anxietatea.

Creează-ți un ritual de autoîngrijire: Fie că este vorba de un ceai cald sau de un moment de relaxare cu o carte preferată, ritualurile de autoîngrijire contribuie la bunăstarea psihică.

Te invit să te gândești ce înseamnă pentru tine AUTOÎNGRIJIRE. Odată identificate aceste elemente, îți va fi mai ușor să îți creezi propriul ritual de autoîngrijire.

Dacă simți nevoia unui suport specializat pentru a gestiona și depăși anxietatea, te aștept.
Programează-te pe WhatsApp la +40 721 776 784 sau trimite un email la [email protected].

Anxietatea și puterea recunoștinței

Practicarea recunoștinței poate schimba modul în care percepem lucrurile și reduce stresul cauzat de anxietate.

Jurnalul de recunoștință: Notează zilnic câteva lucruri pentru care ești recunoscător. Această practică ajută la reducerea tensiunii emoționale și îți îmbunătățește perspectiva asupra vieții.

Învață să apreciezi momentele mici: Recunoștința pentru micile plăceri zilnice (o plimbare, o cafea bună) poate diminua stresul și te ajută să te concentrezi pe lucrurile pozitive.

Anxietatea și importanța stabilirii limitelor

Stabilirea limitelor este esențială pentru a proteja sănătatea mintală și pentru a preveni suprasolicitarea.

Protejează-ți timpul: Învață să spui „nu” și să prioritizezi activitățile care îți fac bine. Fii atent la angajamentele pe care le iei și nu te simți vinovat că îți pui sănătatea pe primul loc.

Respectă-ți limitele personale: Creează un echilibru între muncă și relaxare. Încercarea de a face totul deodată poate duce la epuizare și anxietate.

Anxietatea și frica de eșec

Frica de eșec poate fi un declanșator puternic al anxietății. Învață să privești greșelile ca pe oportunități de învățare.

Redefinirea succesului: Gândește-te la succes nu ca perfecțiune, ci ca un progres. Micile realizări și eforturile depuse merită să fie recunoscute.

Caută suport: Discută cu persoane de încredere despre îndoielile tale. A avea pe cineva care să te susțină în procesul tău te poate ajuta să accepți greșelile mai ușor și să gestionezi frica de eșec.