Catalina Nicolescu

În ABA (Applied Behavior Analysis ) și în abordările NDBI (Naturalistic Developmental Behavioral Interventions ),,obiectivele funcționale” sunt, simplu spus, acele abilități care chiar contează în viața reală a copilului.

Ce înseamnă obiective funcționale?

Sunt obiective care:

* ajută copilul să fie mai independent
* pot fi folosite în viața de zi cu zi, nu doar în terapie
* au sens pentru copil și familie (nu doar „arată bine pe hârtie”)

Exemple (diferența face totul)

❌ Obiectiv non-funcțional:
„Identifică leagan ,tobogan pe cartonașe ”

✅ Obiectiv funcțional:
„Cere la leagănul preferat afară ”

❌ „recunoaste și etichetează 10 legume ,animale la masă”

✅ „recunoaște și etichetează legume ,animale în joaca cu camionul preferat cu legume ,animale în joc cu adultul ”

❌ „Spune culorile la cererea adultului ,acesta folosind cartonașe ”

✅ „Cere obiecte folosind culoarea (ex: da -mi mașina roșie’)”

De ce sunt importante ?

* învățarea se întâmplă în contexte naturale (joacă, rutină zilnică)

* copilul este motivat intrinsec

* obiectivele sunt legate de comunicare, socializare și autonomie

*exista recompensa în viața de zi cu zi și crește frecventa comportamentului predat ,

*generalizare

* promovează participarea funcțională și semnificativă în activitățile zilnice ale copilului

* cresc calitatea vieții copilului

Cu alte cuvinte: nu îl învățăm pe copil prioritar pentru testare ,ci pentru viață.

Cum îți dai seama că un obiectiv e funcțional?

Întreabă-te:

* Îl va ajuta pe copil azi sau mâine, nu doar în terapie?

* Poate fi folosit acasă, în parc, la grădiniță etc ?

* Îi oferă copilului mai mult control sau mai multă comunicare?

* oferă recompensa copilului în real life ?

*ajută la socializare si autonomie?

*ce ii predai are efecte in aparitia unor noi abilități pe care nu le targhetezi ,dar sunt importante pentru dezvoltarea copilului ?

* o folosește în mod spontan?

* are un scop clar pentru copil ?

* ajută copilul să participe activ în rutina zilnică ?

Dacă răspunsul e „DA ,, → ești pe drumul bun

Poze din sesiunea de coordonare a jocului ,comunicării și interacțiunii sociale ,homebased .

Așa cm v-am promis la cursul din 25 aprilie cu Damian ,vin spre voi cu un curs pe 2 zile 27 iunie seara și 28 iunie dimineața,timp de 8 ore împreună .

-evaluare joc
-etapele jocului conform Lifter ,pornind de la munca lui Piaget
-dezvoltarea jocului pe vârste la copil
-alegere jucării ,materiale
-jucării open ended
-ce acțiuni facem cu aceste jucării
-dificultățile la copilul cu autism și cm îl ajutăm prin intermediul jucăriilor /despre descentralizare și decontextualizare ,simbolizare
- integrare: joc + limbaj + cognitiv + social

-certificat participare
-PDF

-zoom

Scopul este de a te imputernici cu cunoștințele, abilitățile și competențele necesare pentru a asigura că învățarea, dezvoltarea și starea de bine a fiecărui copil sunt susținute prin oferirea de oportunități, experiențe, activități, interacțiuni, când știi să alegi și ce să faci cu materiale ,obiecte ,jucării si echipamente, ținând cont de vârsta, etapa de dezvoltare și contextul cultural al copilului.

De ce este important acest curs?

Mulți adulți:

* nu știu la ce nivel de joc este copilul
* aleg jucării nepotrivite vârstei/dezvoltării
* nu știu cm să se joace eficient

Rezultatul? Copilul se plictisește, nu progresează sau evită interacțiunea.

Acest curs schimbă complet perspectiva: înveți să vezi jocul ca pe un instrument de dezvoltare, nu doar ca pe o activitate de umplere a timpului.

‼️Doar 25 de locuri !

‼️Fiecare participant va avea inclus o consiliere pe zoom timp de 60 min ,ulterior cursului ,pentru consiliere personalizata .(ca să știți ce obțineți ,350 ron e consultanta separat de acest curs )

Misiune îndeplinită !

De ce am scris gândurile mele ,aseară ,în această postare ? (Link în comentariu la această postare sau mai jos ↘️)

♥️ https://www.facebook.com/share/17oGZWkD2Y/?mibextid=wwXIfr

Și mi -ar plăcea să o citiți .Poate vă ajută .♥️

Si nu se vorbește despre această anxietate de performanță .
și nici eu ani de zile nu am știut despre Anxietatea de performanță la copil ,acea frica intensă de a greși sau de a nu fi suficient de bun. Cu care crești și trăiești cu ea ,mai intensificată cu mai multe pierderi și anxietăți …

De curând am cunoscut un tânăr foarte bun în domeniul fitness ,trainer pentru concursuri ,și are aceeași anxietate de performanță și este și neurodivergent. Discutand ,am realizat impactul asupra vieții și importanța informării ,pornind de la experiențele personale .

Apare prin evitare, blocaj, perfecționism sau simptome fizice (ex: dureri de burtă înainte de teste). Se dezvoltă din presiune, comparații sau experiențe negative.

Semnele pot fi emoționale, comportamentale și fizice, un copil cu anxietate de performanță poate:

* să învețe foarte mult, dar să „uite tot” la test
* să refuze să participe la activități ,concursuri deși este capabil
* să se supere excesiv pentru greșeli mici
* să evite să răspundă la clasă de teamă să nu greșească
* plânge sau se blochează înainte de teste sau concursuri
* spune des „nu pot”, „nu sunt bun”
* devine perfecționist sau, invers, renunță repede
* dureri de burtă, greață, dureri de cap înainte de evaluări
* iritabilitate sau crize de nervi

De ce apare?

Cauzele sunt, de obicei, o combinație:

* presiune (reală sau percepută) din partea adulților
* comparații cu alți copii
* temperament mai sensibil sau anxios
* experiențe anterioare negative (critică, eșec)
* accent excesiv pe rezultate, nu pe proces

American Academy of Child and Adolescent Psychiatry – ghiduri clare pentru anxietatea la copii:
https://www.aacap.org

Anxietatea de performanță la copii este mai frecventă decât pare și, de multe ori, trece neobservată pentru că se confundă cu „emoțiile normale”.

Take care când alegeți ce intervenții să oferiti și cm predați abilitățile copilului cu TSA ,înainte de diagnostic ,e copil !

În fața neamurilor ,pe care le vedeam rar ,copil fiind ,mi se cerea de către părinți să spun X poezie .Frumos ,cu atitudine,pe de rost și corect .

În fața clasei să spun pe de rost despre Vulpe sau să recit poezie ,rezumat sau sa spun la istorie despre nu știu ce răscoala .

Nu pot uita cm știam tot ,știam răspunsul corect,dar simplul fapt că mi se cere să răspund ,insistent ,la comandă și să demonstrez ca am învățat ce mi s-a predat , îmi era foarte dificil să mă exprim . A mi se cere un răspuns imediat, adesea ma facea să ma blochez și să ma închid în mine .Inghetam !

Crescând ,am experimentat la fel .

Mă vedeți vorbind și fiindu-mi atât de ușor să răspund ,să prezint ,să demonstrez .Am stat în fața unui public și de 400 de persoane și am fost foarte bine .

Pentru ca este : motivație ,cunosc ,conexiune ,îmi place ,e provocare cognitivă ,nu e nimic mecanic ,pe de rost ,are sens de ce să răspund și e fără presiune .

Mereu m -am gândit de ce mă blocam ?De ce alegeam să fiu pedepsită de ai mei și învățătoare ? să nu primesc laude ,recompense ,să iau 4 ,să se uite toți bârfind ,când totuși știam …de ce nu puteam …?

Târziu am înțeles.

Cand nu am mai fost adepta predării la copilul cu autism prin a folosi instruirea directă, întrebările, insistarea ,promptarea ,fără motivația copilului ,fără relație cu copilul ,doar ca am eu AS în mânecă :recompensa și controlul !

Și treptat …Nu am mai putut să văd copilul ca pe un sac ,în care îndes informația în el și să o scot din el ,când decid eu ,ca să bifez în dosare și să fiu bucuroasă …ca nu a uitat și a performat.

Îmi amintesc cm abilitatile mele de procesare ,de a accesa informația din fiecare fișier al minții ,erau …vanish sub presiune ,iar la expunerea repetată la acest tip de a executa și demonstra performanța, când cineva pocnește din degete ,am ajuns să evit sau chiar să ma ,, tem ,, de anumite momente de învățare ,interacțiuni .Inclusiv în facultate .
Și în prezent ,sunt sigură ca dacă îmi ceri pe un anumit ton ,brusc …nu pot răspunde ,nu am încredere ,mă blochez ,deși știu .

Mereu am fost văzută ca încăpățânată și așa m-am etichetat și eu .Mereu am fost văzută ca obraznică sau nepregătită .As da orice să mai fi trăit acum dascălii mei și să le spun ca știam răspunsurile ,știam rezumatul ,știam și cm se înmulțește Vulpea ,știam și de nebunia de răscoala .

Problema era abordarea .Aceea care face ca învățarea să nu mai fie plăcută, ci ceva de evitat.

Un adult care instruiește si copilul trebuie să demonstreze ca a învățat .
Copilul este pus în situația de a performa și are 2 variante :
răspunsul este corect, copilul este recompensat (laudă sau alte recompense).
Dacă este greșit, adultul corectează și îi cere să încerce din nou ,nu accesează recompensa,are diverse consecințe neplăcute .

De aceea ,în 2018 ,deși lucrasem între 2009 și 2018 cu multe rezultate f bune la copii ,aplicând intervenții foarte eficiente și pe motivația copilului precum învățare incidentală ,NET ,PRT ,verbal behavior etc ,a fost momentul în care am decis ca nu mai vreau această profesie .

Am ajuns întâmplător în Dominicană și mi-am regăsit iubirea de a preda ,fiind asistent teacher .Întoarsă în țară ,între timp se înființase DAAL autism project și întâmplarea face să fie nevoie de un terapeut pentru noul lor proiect JSP ,cu abordarea JASPER .

Odată cu JASPER ,trecând pandemia ,interesul s-a reîntors către intervențiile pe motivație și am descoperit NDBI .Predarea naturala .

Care fac diferența .Pentru ca fiecare copil învață prin implicare directă, alături de o persoană mai experimentată ,adică terapeutul ,parintele,care e în relație ,conexiune reală și semnificativă pentru copil ,chiar și pentru adult e mai uman contextul .

Adultul acesta modelează, ghidează și structurează învățarea astfel încât să reducă presiunea performanței și să crească șansele de succes.

Ei devin parteneri de lucru, împărtășesc experiența și învață împreună, fără presiune, cu anxietate minimă.

Indiferent dacă ești părinte, educator sau terapeut, învățarea se face prin „a face împreună” și împărtășirea experienței reduc anxietatea de performanță, consolidează relația și fac învățarea mai plăcută.

Copilul se simte deschis ,receptiv competent ,încrezător ,confortabil și învață să împărtășească implicarea. Odată ce devine mai confortabil în relație ,adultul poate introduce treptat variații și mai multă predare ,control ,ajutând copilul să învețe din ce în ce mai mult și repede .

Pentru a fi perceput ca un partener de încredere, trebuie mai întâi să devii un partener real cu afect ,cu interes ,cu conexiune ,cu răbdare ,cu ascultare pentru copil.

Nu un adult care veșnic instruiește ,testează și dă instrucții ca în armată !

Gânduri de seară …atâta tot .Poate sunt de ajutor cuiva ♥️

https://www.facebook.com/share/1M6MX3wxee/?mibextid=wwXIfr

Edu-Psi Asociația de formare în psihologie organizeaza in perioada 8-10 mai 2026 Conferinta Logopedia 360°. - Romania Pozitiva Edu-Psi Asociația de formare în psihologie organizeaza in perioada 8-10 mai 2026 Conferinta Logopedia 360°.

O întreaga poveste !

Construim aeroport cu macaraua pentru pasagerii care pleacă în vacanță .Toboganele devin benzi pentru bagaje .Apar hoții care fură bagajele și avem nevoie de Sectia de poliție ,închisoare super eroi și noi misiuni .

Dincolo de joacă și distracție ,exersăm emoții avansate ,situații dificile din viața reală și rezolvare de probleme.

Atenție sună alarma în oraș ….politia e în alertă !

🚓🚓🚓🚓🚓🚓

Tu vei fi cu mine ?

Al 6 lea webinar gratuit !

In 1982, Hart si Risley au scris: „Invatarea incidentala este folosita pentru a obtine limbaj elaborat asteptand ca o alta persoana sa initieze o conversatie despre un subiect si apoi raspunzand in moduri care cer mai mult limbaj din partea acelei persoane.”

Legatura cu predarea naturala ,NDBI:

Acest principiu sta la baza interventiilor naturale din JASPER ,NDBI, unde adultul urmareste initiativa copilului in joc si foloseste acele momente pentru a extinde comunicarea.

In loc sa conduca activitatea, adultul raspunde contingent si creeaza oportunitati pentru ca copilul sa ceara, sa comenteze si sa interactioneze mai mult, dezvoltand astfel limbajul in contexte naturale si motivante.

Daca nu esti foarte bun pe învățare incidentală ,îți va fi greu sau vei face ,, o salată ,, când decizi să oferi predare naturală și copilul să învețe abilități noi .

‼️Te aștept la tema mea pentru a știi baza .

Ulterior va urma un curs (voi anunța curând detalii ) în luna iunie pentru cei care au deja baza ,mai aprofundat .

Aprilie pleacă .
Va multumesc pentru 25 aprilie
emotiile primite in urma aprecierilor ,încurajărilor .

Multumesc ca apreciați efortul și munca ,calitatea fiecărei întâlniri ,chiar dacă este gratuită .Ma bucura să știu ca fiecare întâlnire va aduce ce cu generozitate ofer și ca este înțeleasă ca mod de a vă oferi direcții ,perspective ,suport ,interacțiune ,emoții ,
totul cat mai calitativ .

Mulțumesc pentru prezență și interacțiune ,pentru ca aveți încredere,pentru ca oferiți și voi informații din experiența voastră.

Luna mai ,vine cu noua întâlnire .Ca tot vorbim de NDBI …JASPER …Dar ,rădăcinile sunt vechi …
în 2009 aplicam cu succes învățarea incidentală .

Conceptul a fost descris și dezvoltat în cadrul analizei comportamentale aplicate, fiind asociat în mod special cu lucrările lui Hart și Risley în anii 1960–1970.

Ei au observat că limbajul copiilor se dezvoltă mult mai eficient în contexte naturale, prin interacțiuni zilnice, decât doar în situații structurate de predare.

Vă aștept !