Kids Power Premium School

Ce-i cu gândirea magică? - una dintre cele mai des întâlnite întrebări de la voi, părinții din comunitatea noastră 😀

Salutare, dragi părinți de pitici!

De foarte multe ori, mulți dintre voi întrebați: „De ce ne tot spuneți, voi, pedagogii, despre gândirea magică? Ce este, această, gândire magică? E de bine? Nu îi încurcă pe copii să înțeleagă realitatea? Simt ca parcă nu mă pot baza pe el! Pare că niciodată nu ia lucrurile în serios!” - Mulțumim pentru deschidere și pentru întrebările provocatoare pe care ni le lansați cu fiecare ocazie 😃

La doar un scroll mai jos, am mai abordat tema gândirii magice, inspirată fiind de jocurile copiilor noștri de la programul de After School, însă, foarte pe scurt. Astăzi, am pornit de la ideile precedente, dar am decis să detaliez, asta și datorită curiozităților pe care voi, părinții, le aveți și pe care doriți să le abordăm. Sper să vă fie cu folos!

Am strâns în coșulețul nostru cu întrebări, 5 curiozități de la voi pentru luna decembrie, anume:

1. Ce este cu gândirea magică?
2. Ce este reziliența?
3. De ce mint copiii?
4. De ce nu citește mai mult copilul meu?
5. Cum sa-mi implic soțul mai mult în viața copilului? (întrebare de la mamici 😀)

Dar să le luăm pe rând:
M-am gândit să răspund pe larg, pentru că este un subiect important în copilărie.

Cred că una dintre cele mai importante calități ale copilăriei este chiar gândirea magică. Această unealtă valoroasă ne poate sprijini în mod autentic în procesul nostru educațional.

Ca om care petrece de atâta timp zilele printre copii, observ, zi de zi, cât de natural transformă ei lumea într-un spațiu al posibilului. Pentru ei, o cutie simplă devine corabie spațială, un bețișor devine baghetă, iar un covor poate fi fără efort un ocean plin de creaturi invizibile, sau o lume subterană.

Limitele logice se estompează pentru a face loc imaginației, curiozității și dorinței de transformare.

Pentru noi, adulții, poate părea „nerealist”; pentru ei, este modul firesc în care explorează lumea, încep sa-i testeze limitele, trăiesc tot felul de emoții, capătă curaj, îndrăzneală, dar și răbdare, reziliență, creativitate.

Ce este, concret, gândirea magică?
Pe scurt, gândirea magică este tendința copilului de a lega evenimentele între ele prin explicații fantastice:

crede că gândurile lui pot schimba realitatea („dacă mă gândesc tare la ceva, se va întâmpla”),

atribuie obiectelor sau fenomenelor intenții și emoții („ploaia e supărată pe mine”, „ursulețul meu este trist dacă nu dorm cu el”),

vede legături între lucruri care, pentru un adult, nu au legătură logică.

Această etapă este normală, sănătoasă și apare, în special, în primii ani de viață (aprox. 3–7 ani), când copilul încă nu are toate instrumentele logice și abstracte pe care le avem noi. În lipsa lor, el „completează” lumea cu imaginație.

De ce este importantă gândirea magică?
Gândirea magică nu este doar o adiere trecătoare, ci un adevărat motor al învățării timpurii. Ea deschide ușa către joc, iar jocul rămâne una dintre cele mai eficiente forme de achiziție a cunoștințelor.

Prin povești, simboluri și analogii intuitive, copiii reușesc să se apropie altfel de conceptele abstracte:

printr-un personaj curajos, înțeleg ce înseamnă curajul;

printr-o „poțiune de somn liniștit”, ajung să vorbească despre teamă și siguranță;

printr-o „hartă a comorii”, descoperă orientarea în spațiu, reguli, planificare.

Gândirea magică este, de fapt, sfoara care leagă lumea lor interioară de realitatea exterioară. Le oferă un limbaj simbolic prin care pot atinge teme foarte serioase: frică, dor, vinovăție, dorință de control, nevoia de afecțiune.

„Dar nu se încurcă? Nu îi mințim dacă intrăm în joc?”
Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări.

Important de știut: copilul NU rămâne blocat în gândirea magică. Pe măsură ce crește, experiențele, explicațiile, contactul cu realul și cu regulile lumii îl ajută să își construiască gândirea logică și critică.

Ceea ce facem noi, ca adulți, nu este să „rupem” gândirea magică, ci:

să o însoțim,

să o respectăm,

să o folosim ca punct de pornire pentru conversații reale.

De exemplu, dacă un copil spune: „Sunt sigur că ploaia a început pentru că m-am supărat eu”, îl poți întreba:

“Îți dai seama cât de supărat ești tu pentru lumea asta dacă ploaia te ascultă? Cum crezi că e, de fapt, vremea hotărâtă?”

Pornim de la jocul lui interior și îl ducem, treptat, spre realitate, fără să îi ridiculizăm trăirea.

Care este rolul nostru, ca părinți și educatori?
Rolul nostru este să le protejăm această capacitate, nu să le grăbim dispariția. Să construim contexte în care imaginația se împletește firesc cu învățarea, în care întrebările lor „fantastice” nu sunt corectate în grabă, ci transformate în oportunități de dialog.

Asta înseamnă:

să le ascultăm teoriile „imposibile” cu interes autentic,

să punem întrebări („Și ce se întâmplă după aceea?”, „Cum arată planeta aceea?”),

să le oferim explicații reale, dar pe un ton blând, nu tăios,

să folosim jocul, povestea, desenul, teatrul de rol ca mod de învățare.

În felul acesta, copilul nu doar acumulează informații, ci își păstrează curiozitatea vie — acea energie vitală care îl va însoți mult timp după ce gândirea magică se va maturiza în gândire critică și va pune bazele motivației interioare.

Putem spune, deci, că gândirea magică este nu doar normală, ci și sănătoasă: ea reprezintă o etapă echilibrată și vitală în drumul copiilor către maturizare. Deși uneori ne pot părea iresponsabili, imaturi sau „cu capul în nori”, copiii au nevoie de acest spațiu magic pentru a-și organiza lumea interioară. Important este să nu sărim peste această etapă (așa cm avem mulți adulți tendința) și să nu-i grăbim să o depășească, ci să le oferim timp, spațiu și siguranță pentru a crește în ritmul lor.

Iată o listă scurtă cu 5 exemple de jocuri pe care noi le-am tot repetat cu copiii la After School și pe care aceștia le îndrăgesc la nebunie. Le poți adapta și tu acasă pentru copilul/copiii tăi. Sezonul rece își face deja simțită prezența, stăm în case destul de mult timp, așa că ideile cu jocuri și activități sunt din ce în ce mai cerute.

1. Cutia cu obiecte fermecate
Cum se joacă:
Pui într-o cutie 6–10 obiecte obișnuite (lingură, cheie, elastic, șosetă colorată, piatră, creion etc.).
Copiii scot pe rând câte un obiect și spun:
„Aceasta nu este o lingură, este un/ o…”
și inventează ce poate fi (baghetă, telecomandă pentru vreme, detector de vise).

Ce antrenează:
simbolizare, flexibilitate mentală, vocabular, umor.

2. Povești cu final magic schimbat
Cum se joacă:
Porniți de la o poveste cunoscută (Scufița Roșie, Hansel și Gretel) și, la un moment dat, îi întrebi:
„Și dacă, de fapt, lupul era bun?”
„Și dacă pădurea putea vorbi?”

Copiii propun variante, personaje noi, puteri magice, finaluri alternative.

Ce antrenează:
gândire divergentă, rezolvare de probleme, capacitatea de a vedea mai multe posibilități.

3. Laboratorul de poțiuni invizibile
Cum se joacă:
Ai la dispoziție: boluri cu apă, culori, condimente, sclipici, frunze, pietricele.
Copiii „prepară” poțiuni:

Poțiune de curaj la test

Poțiune de „prieteni noi”

Poțiune de somn liniștit

Apoi fiecare spune ce face poțiunea, cm se activează, care sunt „regulile ei magice”.

Ce antrenează:
legătura între interior (emoții / dorințe) și simbol, limbajul emoțiilor, joc de rol.

4. Ușa magică
Cum se joacă:
Desenați pe un panou/flipchart o ușă mare sau lipiți pe perete o „ușă” din carton.
Fiecare copil spune:
„Când trec prin această ușă, ajung într-o lume în care…”

și descrie: cm arată lumea, ce legi sunt acolo, ce poate face el/ea acolo.

Ce antrenează:
imaginație elaborată, descriere, coerență narativă, curaj de exprimare.

5. Jocul „Dacă ar fi…?”
Cum se joacă:
În cerc, pui întrebări de tip:

„Dacă ploaia ar fi de fapt…?”

„Dacă soarele ar fi…?”

„Dacă școala ar fi un animal, ce animal ar fi?”

„La ce crezi că se gândesc norii pe cer?”

Copiii răspund și argumentează de ce.

Ce antrenează:
metafore, gândire asociativă, capacitatea de a explica (nu doar de a imagina).

Îți mulțumim că ne ești aproape! Dacă și tu ai curiozități, întrebări sau orice alte lucruri pe care vrei să le împărtășești cu noi, nu uita că suntem la doar un click distanță.

Pe curând!
Diana

Salutare!

Unele dintre cele mai frumoase experiențe sunt cele în care alegem să mergem cu copiii în excursii, drumeții, vizite sau pur și simplu la o plimbare. Ne raportăm mereu la aceste momente ca la contexte educaționale în care cei mici pot participa firesc, prin expunere directă, la experiențe de învățare — și așa este! La Zoo pot observa animale la care nu au acces atât de ușor precum la o pisicuță sau un cățeluș simpatic; la muzeu pășesc pe urmele trecutului și pornesc în tot felul de descoperiri; într-o vizită la olărit, de exemplu, se îndeletnicesc cu meșteșugurile locului, se joacă cu lut și experimentează senzorial.

Însă, dincolo de aceste beneficii evidente, ieșirile alături de copii ne oferă ocazia să observăm altceva, poate și mai valoros: relațiile dintre ei, încrederea pe care ne-o acordă nouă, adulților, legăturile care s-au format, grija pe care și-o poartă unii altora. Ne bucurăm de dinamica relațională care prinde contur în astfel de cadre, acolo observăm esențialul. În astfel de momente reușim să le vedem dialogul interior, felul în care evaluează și cântăresc diferite situații, cm se raportează la alți adulți, la alți copii (dacă este cazul), la contexte noi, uneori imprevizibile. Le vedem autonomia și modul în care își poartă singuri de grijă.

Cred că acesta este unul dintre cele mai importante câștiguri, dincolo de „miza” și scopul educativ al ieșirilor de orice tip. Sper să reușim să ne scoatem copiii cât mai mult în lume, să le arătăm oameni, locuri, obiceiuri, comportamentele, într-un cuvânt— viața!

Weekend frumos să avem!

Salutare!
🙋‍♀️Cred că una dintre cele mai importante calități ale copilăriei este chiar gândirea magică. Această unealtă prețioasă ne poate sprijini în mod esențial în procesul nostru educațional.
Ca om care este printre copii de atâta timp, observ cât de natural transformă copiii lumea într-un spațiu al posibilului, în care limitele logice dispar pentru a face loc imaginației, curiozității și dorinței de transformare.

🧠Gândirea magică nu este doar o “adiere”trecătoare, ci un motor al învățării timpurii. Ea deschide uşa către joc, iar jocul rămâne una dintre cele mai eficiente forme de achiziție a cunoștințelor. Prin povești, simboluri și analogii intuitive, copiii reușesc să înțeleagă altfel conceptele abstracte.

Rolul nostru este să le protejăm această capacitate, nu să o grăbim să dispară. Să construim contexte în care imaginația devine tot una cu învățarea, în care întrebările lor fantastice nu sunt corectate grăbit, ci transformate în oportunități de dialog. În felul acesta, copilul nu doar acumulează informații, ci își păstrează curiozitatea vie — acea energie vitală care îl va însoți mult timp după ce gândirea magică se va maturiza în gândire critică și care pune bazele motivației interioare.

Revenim curând cu idei de jocuri și activități pentru antrenare! 🦋💚☔️
Stați aproape!

Zi cu picături calde din norișori să avem!

Salutare! Salutare!

🧙‍♂️Săptămâna aceasta la noi la , avem tematica Harry Potter. Printre teme, lecții, opționale, schimbat de uniforme, mers la toaletă de 10 ori, băut apă, iar schimbat, iar mers la toaletă, iar băut apă, corectat niște exerciții și tot așa …🤣🤣🤣 strecurăm cât putem de mult joculețe și activități corelate cu tema: facem incantații, magie, îl portretizăm pe minunatul Harry, facem Consiliul Vrăjitorilor, prefacem tot felul de lucruri într-altele cu baghetele fermecate, improvizăm pelerine de vrăjitori din draperii și… și… și când mai respirăm, oare? 🤣🤣🤣

Daaar, încântarea este în toate, oricât de solicitante ar fi! Așa a fost și când răsfoiam pozele făcute copiilor și am dat de ! Ce poză frumoasă! Mi-a fugit gândul instant, poate chiar mi-a galopat ca un armăsar alb și zvelt 😃 la bucuria de pe chipul acestui copil care, de când îl cunosc, trăiește cu toată ființa lui orice face. Fie că se joacă cu o pietricică în pământ (și, credeți-mă, are capacitatea de a sta ore în șir să scormonească și să exploreze pământul, iarba, natura cu totul), fie că face Lego, desenează sau “gătește” la bucătăria de joacă, el este cu tot ce cuprinde — ACOLO! Strigăm la el o dată, de două ori, de trei ori … offff… durează până ne aude, e prins cu totul, trust me! 👂🏼

Este un copil cu o inteligență fină, delicată, cu capacități deosebite de a simți natura și mediul înconjurător. Când apucă să se joace singur în parc sau în curte, mereu vine să ne surprindă cu descoperirile lui: râme, gândăcei, buburuze, furnici, miriapozi… și lista poate continua 🫣😃

Citisem la un moment dat o lectură interesantă care spunea că fix acești copii, cu inteligență naturalistă dezvoltată și care adoră să sape și să exploreze, pot deveni psihologi foarte buni, tocmai pentru că le place să meargă “în adâncuri”, ei au răbdarea și atenția necesare să privească dincolo de suprafață. Așa o fi! Nu știm încă ce va decide să facă, drumul este lung, dar cu siguranță va realiza în viața lui de adult lucruri cu însemnătate, lucruri pline de sens!

Sper să întâlnească oameni care să-i încurajeze spontaneitatea și curajul, pentru că… mulți adulți pot fi rigizi, riguroși, “dramatici” (vai, nu face aia! vai, nu face ailaltă! 🤣), adulți cu “frâna trasă”, iar asta poate opri entuziasmul unui copil. Nu zic să-i lăsăm să facă orice, nici vorbă, dar e sănătos să-i lăsăm “să fie” și să le dăm direcție. Un tren de mare viteză nu are nicio folosință dacă merge singur, fără coordonare, peste tot, oricând. Dimpotrivă, poate face ravagii. Astfel, e absolut necesar să identificăm punctele forte ale copiilor și să le dăm perspectivă, rol, și repet, direcția potrivită.

💚Privind poza cu el, mi-am readus aminte totodată și cât de importantă este gândirea magică, acest instrument extrem de valoros pe care îl posedă copiii și de care ne putem folosi ca să le oferim credința că orice este posibil, că există loc și resurse în lumea asta pentru dorințele și visurile lor, că ei pot dacă noi le spunem “da”.

Și, în fond, magia adevărată nu se află doar în baghete sau vrăji, cărți, filme sau seriale. Se află în noi, în felul în care privim lumea și oamenii, în perspectivele pe care ni le formăm, în oamenii buni care ne ies în cale, în empatia de care dăm dovadă uneori, în grija pe care o poartă părinții copiilor și în iubirea necondiționată a copiilor pentru cei care le-au dat viață. Magia se află la tot pasul, dacă știm să o observăm și să o băgăm în seama mai des! 🦋

Cu recunoștință pentru astfel de momente,
Diana

Iată-ne ajunși în luna noiembrie.
Au trecut zilele calde, cu soare blând și răsfăț din plin. 😃
Bine ai venit, tu, ultima lună de toamnă frumoasă și roditoare! 🍁

Am ajuns și în a treia lună de școală. Pentru unii timpul a trecut repede, pentru alții mai greu… la fiecare după inimă, după așteptări, după reușite și după ritm, am îndrăzni să spunem. 🙂

Copiii noștri au trecut prin câteva schimbări de când s-au reluat orele școlare: de la colegi, prieteni sau învățători noi, până la cursuri, activități și … ghiciți ce? Orele remediale! Marele lor chin de până acum. Și îi înțelegem — încăăăă ceva pe capul lor! Și încă ceva! Și încă ceva!
Și poate karate după After, poate gimnastică, poate pian, poate engleză… sau poate asta, poate cealaltă — și tot așa!

Uneori copiii noștri chiar au un program mai aglomerat decât al nostru, al adulților! Uitându-ne la o parte dintre ei, ne-am întrebat serios: merită cu adevărat?
I-am văzut pe unii obosiți, frustrați, irascibili, fără bucuria specifică unui copil care are timp să „alerge liber”, să facă ce-i trece prin minte într-o zi în care își trăiește cu adevărat libertatea de a fi copil și de a descoperi viața spontan.

Sigur că îi ajută și un program de activități structurat, organizat, cu reguli și miză, daaar toate trebuie făcute cu echilibru și moderație. Altfel, totul devine anost și chiar lipsit de sens pentru copil.
Toate se câștigă acolo unde reușim să facem loc pentru el — pentru copil, doar pentru el.
Să fie auzit, văzut, simțit, dincolo de orice presiune sau așteptare legată de succes ori performanță.

Copiii noștri au nevoie să fie iubiți, încurajați, acceptați și apreciați pentru ceea ce sunt, cu tot cu stângăciile, cu năzbâtiile, cu poticnirile, cu sclipirile, cu reușitele lor, pe scurt — cu totul! Nu au nevoie să fie perfecți sau să știe câte-n lună și-n stele, au nevoie de noi să fim prezenți și să-i conținem cu totul.

Atunci când turnăm prea multă apă într-un pahar, riscăm să dea pe afară — chiar dacă ne este sete, chiar dacă vrem să-l vedem plin. Poate că, uneori, „îndeajuns este suficient și atât.” 💛

Știm că toate astea se fac din iubire, din foarte multă iubire și grijă, vrem să ne vedem copiii cu cât mai multe șanse la activ, cu multe abilități din multe zone, vorbind limbi străine, dar și știind să facă experimente sau să danseze, cânte, picteze, vrem să-i vedem descurcăreți, harnici, empatici, curajoși, dinamici, motivați, flexibili, rezilienți, însă să nu uităm ca ei pot atinge toate aceste calități grozave și dacă încetinim ritmul, fiindu-le aproape, ancorați în prezent, mergând pas la pas pe ale copilăriei cărări, explorând lucruri simple.🎈

Aș vrea să putem să le oferim copiilor noștri mai mult spațiu pentru bucurie, joacă, mișcare liberă și odihnă.
Tu ce faci, ca părinte, pentru a-i lăsa copilului tău timp să fie... copil? 😀🧩🛝

Să fie cu folos!
Diana

💚🧠Noul an școlar a început cu entuziasm și bucurie pentru noi! 🥳

💕Să ne fie bine tuturor și să avem parte de multe realizări cu cei mici!

Preluăm pitici la programul de de la școlile 190 (Văcărești), școala nr 81, școala nr 97, școala nr 79, școala Mihai Eminescu.

📚Prima zi de școală la After School – începutul unei noi povești creionate de copiii noștri!

Astăzi am deschis porțile către un nou capitol plin de energie, optimism și voie bună! Copiii au pășit cu emoții și entuziasm în sălile noastre, pregătiți să descopere ce înseamnă învățarea prin joacă și conectare.

Ne-am cunoscut cu o parte dintre ei, ne-am revăzut cu alta, am povestit despre vacanță, am făcut primele activități împreună și deja am simțit cm se înfiripă legături.

Atmosfera a fost una jucăușă și relaxantă, în care am încercat pe cât de mult posibil să le ușurăm adaptarea noi veniților, dar să le oferim suficientă atenție și “veteranilor” 😉. Jocurile au fost de cunoaștere, de reconectare, simple, dar clare și cu impact pe latura emoțională. Săptămâna aceasta tematica este “totul despre mine”, așa că avem la dispoziție 5 zile să ne descoperim și redescoperim, să învățăm unii despre alții și să ne bucurăm de asemănările, dar și de diferențele dintre noi.

Mulțumim părinților pentru încrederea acordată și copiilor pentru energia lor bună de astăzi! Apreciem nespus că faceți parte din povestea !

Și, așa cm ne place să spunem: la After School, fiecare zi e o combinație perfectă de joacă, învățare și dezvoltare!

Să avem un an școlar bun, cu sănătate, realizări și sete de cunoaștere! 💚