CESI - Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii

09/09/2026

Noi disertații susținute cu succes la CESI în domeniul Studiilor culturale, interdisciplinar cu Arte și Arhitectură. Originale și creative științific, cu puncte de vedere curajoase, argumente solide și interpretări bogate teoretic, aplicate pe corpusuri ilustrative bine alese, ele dau măsura dialogului purtat timp de doi ani cu profesorii și cu disciplinele lor, a muncii de laborator și a practicii de documentare-cercetare. Felicitări și mult succes în continuare!

Programul „Societate, multimedia, spectacol”
Laura Frîncu, 𝑊𝐻𝑌 𝐷𝑅𝐸𝐴𝑀𝑆 𝑀𝐴𝑇𝑇𝐸𝑅. 𝐷𝑖𝑓𝑟𝑎𝑐𝑡̦𝑖𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑎𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖. 𝑉𝑖𝑠𝑢𝑙 𝑐𝑎 𝑠𝑝𝑎𝑡̦𝑖𝑢 ℎ𝑖𝑏𝑟𝑖𝑑 𝑎𝑙 𝑒𝑥𝑝𝑒𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡̦𝑒𝑖 𝑖̂𝑛 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑣𝑖𝑧𝑢𝑎𝑙𝑎̆ 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑒𝑚𝑝𝑜𝑟𝑎𝑛𝑎̆ (coordonator: lector asociat dr. Mihai Ometiță)
Andrei Maria, 𝐴𝑟𝑡𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑢𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑐𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑓𝑖𝑙𝑚: 𝑐𝑎𝑟𝑎𝑐𝑡𝑒𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑒ℎ𝑛𝑖𝑐, 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑚𝑎𝑡𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙 𝑠̦𝑖 𝑠𝑢𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 (coordonator: lector asociat dr. Mihai Ometiță)

Programul „Teoria și practica imaginii”
Ioana Mirică, 𝑇𝑒ℎ𝑛𝑜𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑟𝑒𝑎 – 𝑟𝑒𝑓𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑣𝑒𝑔ℎ𝑒𝑟𝑒, 𝑒𝑠𝑡𝑒𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑚𝑜𝑛𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑧𝑎̆𝑟𝑖𝑖, 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡̦𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒𝑡𝑜𝑥 𝑑𝑖𝑔𝑖𝑡𝑎𝑙 (coordonator: conf. dr. habil. Ileana Marin)
Georgiana Tomuța, 𝑃𝑜𝑒𝑡𝑖𝑐𝑖𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑖𝑙𝑒 𝑣𝑖𝑧𝑢𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖: 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑠𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑡𝑒𝑥𝑡 𝑠̦𝑖 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑒 𝑖̂𝑛 𝑎𝑟𝑡𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑒𝑚𝑝𝑜𝑟𝑎𝑛𝑎̆ (coordonator: lector asociat dr. Ana Negoiță)

08/09/2026

“𝑆𝑝𝑒𝑟 𝑠𝑎̆ 𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑒𝑧𝑒 𝑠̦𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑜𝑡̦𝑖 𝑚𝑒𝑟𝑔𝑒.” Așa începe Mihai Pascar, doctorand la CESI în Studii culturale, să ne povestească azi despre Școala internațională de vară de la San Gimignano: „Acesta a fost mesajul cu care Laura Mesina, directoarea școlii noastre doctorale și 𝑏𝑜𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟-ul nostru academic cel mai devotat, a însoțit e-mailul cu apelul pentru contribuții pe care l-a primit și s-a gândit să mi-l redirecționeze. Asta se întâmpla acum câteva luni, prin iunie. A crezut că mi s-ar potrivi această școală de vară și a intuit perfect. E, de fapt, o chestie curentă, la CESI, să primim toți 𝑐𝑎𝑙𝑙 𝑓𝑜𝑟 𝑝𝑎𝑝𝑒𝑟𝑠 pentru conferințe, congrese, schimburi de experiență. Și, de multe ori, dintr-un astfel de gând bun se nasc experiențe care ne influențează în modul cel mai prielnic, și academic, și personal. A fost grozavă școala de vară 𝐼 𝑙𝑎𝑏𝑖𝑟𝑖𝑛𝑡𝑖 𝑑𝑒𝑙 𝑠𝑎𝑐𝑟𝑜. 𝐼𝑙 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑠𝑜 𝑡𝑟𝑎 𝑚𝑒𝑚𝑜𝑟𝑖𝑎, 𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎̀ 𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑒 𝑑𝑖𝑔𝑖𝑡𝑎𝑙𝑖, zilele trecute, în Toscana! Sunt rare prilejurile în care te poți reuni cu oameni care se apleacă asupra religiei în mod științific, nepartizan, riguros, dar cu respect, luând în serios toate căutările de sens. Am început prima zi de lucrări în San Gimignano, “Manhattanul Evului Mediu”, orașul cu paisprezece turnuri uriașe care încă tronează deasupra clădirilor din piatră, care stau în picioare de aproape o mie de ani. Un oraș plin de imagini de Giotto, Ghirlandaio, Lippo Memmi, Gozzoli și atâția alții. Ba, chiar, școala noastră a avut prima sesiune în Sala di Dante, în umbra celebrei 𝑀𝑎𝑒𝑠𝑡𝑎̀ a lui Lippo Memmi, pictată puțin după 1300. Ce loc mai potrivit pentru a discuta despre noile religii digitale, secularizare, identitate și memorie în 2026, decât încăperea în care Dante a vorbit în pledat cauza guelfilor în fața oamenilor locului? Apoi, pentru următoarele zile, ne-am mutat în abația San Michele, în Badia di Passignano; umblă vorba că Ghirlandaio a plecat de aici fără plată pentru frescele sale, dar a lăsat o Cină de Taină la fel de impresionantă și de adâncă în semnificații ca “verișoara” ei din Milano, pictată de Leonardo. Evident, mai puțin cunoscută. Azi, aici, în fostele încăperi monastice, sunt organizate evenimente academice, iar fostele chilii sunt deseori transformate în camere de oaspeți pentru cercetători din lumea întreagă. În ultimele zile, ne-am adunat câteva zeci de tineri, profesori și autori din Italia, din România, din China, din Irlanda, din Belgia, ne-am împărtășit proiectele de cercetare, am dezbătut, ne-am notat noi titluri, am tăifăsuit, am râs, am legat prietenii și, din când în când, am fost întrerupți de câte un gâscan sau unul din cei aproape șaizeci de iepuri care aleargă liberi toată ziua prin grădinile mănăstirii. Erau curioși și ei, pesemne, voiau să afle în ce sens e fandomul un fenomen religios; altfel, de ce-ar fi tot nimerit în pragul sălii noastre? Iar vinul roșu, curat, făcut din struguri culeși din podgoriile abației, care nu a lipsit de la mesele ce ne-au fost oferite cu generozitate aici, nu a făcut decât să ne stimuleze intelectual. Dar asta rămâne doar între noi.”

04/09/2026

Doctoranzii CESI în Studii culturale din anul I ne invită să-i cunoaștem și să intrăm în dialog cu ei la Congresul Național al Istoricilor Români 2026, 9-12 septembrie. Își vor prezenta lucrările în cadrul panelului 𝑂𝑟𝑎𝑠̦𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑒/𝑝𝑜𝑠𝑡/𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑠𝑡: 𝐿𝑒𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑛𝑎𝑣𝑖𝑔𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠̦𝑖 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑣𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑡𝑒ℎ𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑖, alături de colegi istorici din România și Rep. Moldova, vineri, 11 septembrie, în intervalul 15:00-16:40 și 17:00-18:40, în Sala 403 – M. Berza, etaj 4, Facultatea de Istorie, Universitatea din București. Suntem bucuroși și onorați de această participare în echipă la cel mai important eveniment științific din România pentru profesia de istoric!

03/09/2026

02/09/2026

Meriți să vezi ce aduc laolaltă la CESI un filosof, o jurnalistă și un fotograf (desenul nostru!). Un medic, un critic de artă și un literat. Un inginer AI, un pedagog și un istoric. Un muzeograf, un psiholog și un scenograf. Un arhitect, un antropolog și un specialist în comunicare. Și tot așa, multe alte profesii în dialog, cu oameni din generații diferite, cu parcursuri foarte diferite. La noi, la CESI, tocmai diferența — a fi diferit — ne aduce împreună. Iar diferența înseamnă originalitate, conștiință critică, bucuria de a fi stăpân/ă pe sine și pe propriul parcurs.

Masteratul tău la CESI este unic, pentru că poți alege din zeci de cursuri, seminare, laboratoare și stagii de practică și îți poți alcătui propriul plan de studiu și de cercetare. Dialoghezi cu specialiști din multe domenii, cu profesori și cercetători cu experiență și cu prestigiu. Lucrezi cu bucurie la tema ta preferată, scrii ce-ți place, citești ce-ți dorești și călătorești aproape sau departe, cm vrei. Ai tutori alături zi de zi, burse și granturi internaționale, bibliografii și biblioteci digitalizate. Ești într-un mediu sigur, competent, solidar, senin. Ai aici „acasa” ta intelectuală.

02/09/2026

Masteranzii CESI sunt, de la 1 septembrie, în stagii internaționale de practică de curatoriat. Maria Pășcuț și Ruxandra Barna (anul II, programul „Teoria și practica imaginii”) participă ca asistente-curatoare la a 7-a ediție a prestigiosului Sibiu Contemporary Art Festival (SCAF), care se desfășoară în perioada 4 septembrie – 8 noiembrie 2026. Maria și Ruxandra vor panota la 𝑬𝒄𝒉𝒐 𝑪𝒉𝒂𝒎𝒃𝒆𝒓, expoziția personală semnată de Petru Lucaci (președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România) și curatoriată de Ana Negoiță, lector dr. CESI, istoric de artă. Artistul și curatoarea vor oferi un tur ghidat sâmbătă, 5 septembrie, de la ora 15:00.

Despre SCAF 2026:
Aflată sub coordonarea lui Ilie Mitrea (președintele Brukenthal von Studio) și a echipei curatoriale formate din Ana Negoiță, Alexandra Runcan, Diana Pantea și David Fidileș, ediția din acest an aduce în atenția publicului tema „GRĂDINA ENTROPIEI | WAR / MĂR”.
Festivalul găzduiește peste 100 de artiști din țară și din străinătate, având ca țări invitate Germania și Franța.
Expozițiile și evenimentele vor fi găzduite în spații istorice și culturale emblematice din Sibiu: Ursuline Art Hub, Muzeul de Artă Contemporană Sibiu, Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie a Farmaciei și Piața Mică.

01/09/2026

Profesorii noștri sunt de astăzi din nou în activitate și ne anunță, în cadrul parteneriatelor CESI, proiectele culturale ale toamnei 2026.

Ana Negoiță, lector dr. CESI, istoric de artă și curator de artă contemporană, ne invită, în perioada 4–27 septembrie, la Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, la expoziția 𝑃𝑖𝑒𝑡𝑎̀ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑋𝑋𝐼, de Anca Boeriu. „Publicul va descoperi aici o reinterpretare contemporană a unei teme fundamentale a condiției umane, cu o profundă încărcătură culturală și sacră.

Născută în 1957, la Pucioasa, județul Dâmbovița, Anca Boeriu este o prezență importantă în grafica românească. A absolvit, în 1982, secția de Grafică a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, iar în 2008 a obținut titlul de doctor în arte vizuale. În prezent, este lector la Universitatea Națională de Arte din București, la secția de Grafică și președinta Filialei de Grafică a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1999, artista este președinta Filialei de Grafică București, iar din 2014 este inițiatoarea și coordonatoarea Bucharest International Print Biennale (BIPB).
Parcursul său artistic cuprinde numeroase expoziții personale și proiecte realizate atât în România, cât și în străinătate. În paralel cu activitatea de creație, Anca Boeriu desfășoară o importantă activitate curatorială, fiind implicată în proiecte precum 𝑂𝑟𝑎𝑐𝑜𝑙, 𝐶𝑜𝑛𝑡𝑎𝑐𝑡𝑙𝑒𝑠𝑠, 𝐸𝐴 – 𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑓𝑒𝑚𝑖𝑛𝑖𝑛𝑒 și Salonul Național de Artă. În 2014, a fost distinsă cu Premiul pentru Grafică al UAP și, în 2017, cu Premiul UAP pentru Curatoriat.
Prin opera sa, Anca Boeriu explorează relația dintre linie, materie, memorie și emoție, construind un univers vizual în care experiența personală se întâlnește cu teme de largă rezonanță umană.
Expoziția 𝑃𝑖𝑒𝑡𝑎̀ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑋𝑋 de la Muzeul de Artă oferă publicului oportunitatea de a descoperi această dimensiune a creației sale și de a intra în dialog cu un univers artistic marcat de rigoare conceptuală, sensibilitate și profundă încărcătură spirituală.
Acest demers expozițional este construit în jurul unor instalații vizuale complexe: instalații ceramice, inserție de video și 𝑠𝑜𝑢𝑛𝑑 𝑑𝑒𝑠𝑖𝑔𝑛, care integrează diverse medii și tehnici utilizate în mod curent de artistă, precum gravură, desen, obiect ceramică și placă de gravură, fiind, de fapt, o sinteză a structurilor plastice care caracterizează practica artistică a Ancăi Boeriu.
Caracterul multimedia imprimă un dinamism extrem de personal întregii narațiuni coagulate în jurul temei Pietà privită din perspectivă contemporană, integrând o serie de trimiteri complexe, acute, la societatea contemporană: violența de gen, traumele personale și sociale ale războaielor, tot mai frecvente și incisive, inechitățile sociale și modul în care acestea afectează condiția și drepturile femeilor în lumea din primele decenii ale secolului XXI.

Proiectul este realizat în cadrul unui parteneriat instituțional între Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și Centrul de Excelență în Studiul Imaginii – CESI din cadrul Universității București.

Vernisajul are loc vineri, 4 septembrie 2026, la ora 17.00, la Palatul Culturii din Iași.
Expoziția 𝑃𝑖𝑒𝑡𝑎̀ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑋𝑋 va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul 10.00 – 17.00, la Muzeul de Artă, cu biletul aferent muzeului sau cu biletul pentru expoziția temporară.” (fragmente din comunicatul de presă)

29/08/2026

„Una dintre cele mai fertile, dar și dintre cele mai tensionate relații din lumea artei contemporane: unde se termină libertatea artistului și unde începe responsabilitatea curatorului? Cine mediază, cine interpretează și cine are, până la urmă, ultimul cuvânt?”
Roxana Donaldson și Andrei Fășie, alumni ai masteratului CESI „Teoria și practica imaginii” - ultimul din urmă, în prezent, și doctorandul nostru - vă invită azi, ora 18:00, la Random Space, București (Str. Popa Petre, nr. 21), la dialogul „Curator vs artist”. Dezbaterea are loc în cadrul celei de a cincea ediții a festivalului „Brâncuși Nocturn”.
Andrei, curator și director artistic în cadrul Fundației WIN for ART, va modera întâlnirea și dialogul polemic cu Roxana, artist vizual și cercetător. Ambii au urmat modulul masteral CESI de artă curatorială coordonat de lector dr. Ana Negoita.

27/08/2026

Miluta Flueras, binecunoscut cercetător (și) fotograf, alumn al masteratului CESI „Teoria și practica imaginii”, ne invită astăzi, joi, 27 august 2026 , la ora 18:00, la finisajul expoziției sale, intitulate 700 DE MILIOANE DE PUNCTE: CARTOGRAFIA INVIZIBILĂ A ROMÂNIEI. Curatoare este Despina Haşegan, cercetător muzeolog, doctorandă în Studii culturale în cadrul Școlii noastre doctorale „Spațiu, Imagine, Text, Teritoriu”.

Muzeul Hărților:
„În cadrul evenimentului de închidere, artistul va susține un scurt tur ghidat, în care va povesti despre lucrările din expoziție și despre felul în care milioane de date geodezice au fost transformate în imagini.
Expoziția este o producție a Centrului Național de Cartografie, realizată împreună cu Intergraph Computer Services, principalul susținător tehnologic al proiectului, și Artivive, care contribuie la componenta de realitate augmentată.
Accesul la eveniment este liber.
_____
Pornind de la aproximativ 700 de milioane de coordonate geodezice colectate în România între 2019 și 2026, Miluță Flueraș transformă, prin algoritmi de vizualizare și tehnici de data art, o arhivă digitală invizibilă în hărți luminoase, trasee, densități și „portrete” ale orașelor românești. Lucrările nu reprezintă pur și simplu teritoriul, ci îl „interoghează”, făcând vizibile zonele în care s-a măsurat intens, traseele care se conturează și spațiile care rămân aproape tăcute.
FINISAJUL este o ocazie de a vedea expoziția prin perspectiva artistului și de a descoperi procesul din spatele lucrărilor, dar și întâlnirea dintre artă, știință și tehnologie care stă la baza proiectului. În spatele acestor imagini se află infrastructura ROMPOS și sistemele tehnologice care colectează, validează și arhivează în timp real măsurători GNSS realizate în întreaga țară.
_____
MILUȚĂ FLUERAȘ este fotograf profesionist și participă la concerte, festivaluri de film sau de muzică. Din portofoliul său fac parte și lucrări inspirate de coordonate digitale și măsurători geodezice, pe care le prelucrează zilnic în activitatea sa de la Centrul Național de Cartografie. Realizează producții video, participă la expoziții și dezvoltă diverse proiecte fotografice.

25/08/2026

Sorin Alexandrescu, membru de onoare al Academiei Române, semnează studiul „Tudor of Vladimiri and the Romanian Threshold of Modernity” (pp. 19-47), care deschide volumul colectiv 𝑇𝑢𝑑𝑜𝑟 𝑉𝑙𝑎𝑑𝑖𝑚𝑖𝑟𝑒𝑠𝑐𝑢 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒 𝐵𝑎𝑙𝑘𝑎𝑛 𝐸𝑚𝑎𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑀𝑜𝑣𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑠. 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑎𝑛𝑑 𝑃𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙 𝐴𝑝𝑝𝑟𝑜𝑎𝑐ℎ𝑒𝑠, apărut zilele acestea la editura Peter Lang, în colecția „South-East European History”, coordonată de Mihai Dragnea. Le adresăm felicitări editorilor universitari Cristian Ploscaru, Cosmin Mihuț și John Polemikos pentru acest volum important și le urăm mult succes lor, precum și celorlalți autori de marcă!

𝑆𝑢𝑚𝑚𝑎𝑟𝑦
This volume, which brings together a selection of papers presented at an international conference marking the bicentennial of the 1821 uprising in Wallachia and the Etairia movement in Moldavia, is situated at the intersection of established and emerging historiographical trends. The events triggered by the uprising led by Tudor Vladimirescu and the Etairia movement — traditionally associated with the concept of revolution, but more recently interpreted as a secessionist movement of the Balkan Orthodox peoples from the Ottoman Empire — have been characterized as an ‘epoch threshold’. Originally conceptualized by the German philosopher Hans Blumenberg, the notion of an ‘epochal threshold’ refers to a significant marker of an almost imperceptible transition between two historical eras. This concept provides a productive framework for a substantive debate, one that seeks to move beyond entrenched historiographical stereotypes.
The fifteen studies included in this volume operate within this thematic and methodological horizon. They aim to analyze the cultural and political transformations of the period, offering new insights by examining the discursive practices and forms of solidarity that defined this transitional era.