Cărți și Jocuri. Cu Sebi

A trecut jumătate de an când nu am mai am mai lăsat niciun gând pe această pagină. Între timp însă am mai descoperit câteva cărți foarte faine pe care le-am citit cu Sebi. Iar un exemplu foarte bun îl reprezintă adaptările scoase de cei de la DPH după o serie de cărți celebre. Las linkul mai jos, cu atât mai mult cu cât am observat că unele dintre acestea sunt reduse ca preț în această perioadă.

Până să descopăr aceste adaptări mă bătuse de câteva ori gândul să-i adaptez chiar eu și să-i povestesc din cărțile lui Jules Verne. Ei bine, cei de la DPH au această colecție de adaptări, pe înțelesul unui copil de 6-8 ani, iar ilustrațiile sunt foarte drăguțe, realizate de Francesca Rossi (tot de la DPH am găsit un joc de storytelling bazat pe o serie de hărți și cărticele desenate tot de aceasta – superinteresant dacă vreți să testați imaginația celor mici - link în primul comentariu).

Citind aceste adaptări a fost foarte interesant să observ diferența dintre generații. Dacă eu am citit primele cărți de Jules Verne la 8-9 ani și răsfoiam un atlas mare ca să pot găsi locurile prin care călătoreau personajele din Ocolul Pământului în 80 de zile, Sebi urmărea traseul folosind Google Maps. Dacă eu doar îmi imaginam peisajele descrise, Sebi putea să caute imediat imagini pe google din locurile menționate în carte. Cât despre cuvintele mai tehnice, de multe ori încercam să le deduc din context, neavând dexonline la două click-uri distanță. Una peste alta, nouă ne-au plăcut mult aceste adaptări.

Din colecție am citit la începutul anului: Ocolul Pământului în 80 de zile, O călătorie spre centrul Pământului, 20 000 de leghe sub mări (Jules Verne); Călătoriile lui Gulliver (Jonathan Swift) și Comoara din insulă (Robert Louis Stevenson). Cred că între timp au mai apărut și alte cărți în colecție.

Un lucru puțin surprinzător pe care l-am observat cu această ocazie a fost că Sebi este mult mai interesat și citește mai mult atunci când cartea este structurată pe capitole. Ori, aceste cărți au 80-90 de pagini, fără a fi însă împărțite pe capitole, fapt pentru care era tentat să le pună deoparte mult mai ușor decât pe celelalte. Iar faptul acesta mi-a fost confirmat ulterior când am revenit la cărți cu capitole. Data viitoare revin și vă povestesc despre două cărți pe care le-am citit în primăvară și la care ne-am distrat și am râs mult și tare, cărți recomandate celor cu un simț al umorului ridicat.

Ocolul pamantului in 80 de zile adaptare după Jules Verne Dacă îţi place aventura, dacă ai visat să vizitezi ţări îndepărtate, dacă îţi plac provocările, atunci această capodoperă a lui Jules Verne este cartea potrivită pentru tine. Poţi porni într-o călătorie deosebită împreună cu neobositul Phileas Fogg ....

De pe 24 februarie, de când Rusia a invadat Ucraina, mi-a fost imposibil să mai scriu pe pagina asta. Când știi ca atât de aproape de tine și de familia ta o armată de primitivi masacrează civili ți se întoarce stomacul pe dos. Când vezi cm viețile a milioane de familii sunt date peste cap în doar câteva zile sau ore și când în parcurile micuțe din spatele blocurilor gri din Berceni auzi tot mai des ucraineana vorbită de grupuri întregi de bunici, mame și copii, parcă te simți rușinat de norocul pe care îl ai, de a putea deschide o carte și a citi cu cel mic o jumătate de oră în fiecare seară.

Fără ca vocile să vă fie acoperite de sirenele ce anunță o ploaie de rachete ce stă să cadă, fără ca lumina să fie dată de o lumânare sau de lanterna unui telefon.

Poate doar în primele zile în care am vizitat Sarajevo am mai simțit așa un gol în stomac precum în ultimele zile. Acum 12 ani, plimbând-mă pe străduțele întortocheate, cunoșteam oameni și povești, vedeam blocurile cu fațadele ce încă păstrau urmele gloanțelor, iar cimitirele cocoțate pe dealuri mă ajutau să înțeleg grozăviile ce se întâmplaseră acolo.

Astăzi, întreaga Ucraină, și mai ales cea de la est de Nipru, este un nou Sarajevo. O țară sub un asediu barbar. Și asta mi se pare cutremurător. La fel de cutremurătoare precum este și realitatea distorsionată a deloc puținilor români (și nu numai), care preiau pe nemestecate și dau mai departe teorii conspiraționiste și filmulețe de pe tik-tok care ne "arată adevărul care ne este ascuns, pentru că sunt interese mari la mijloc", iar Rusia e doar o biată victimă a ocultei globaliste.

Cu Sebi am vorbit mult despre ce se întâmplă. Ce sunt NATO și UE și de ce sunt ele atât de importante a aflat încă de la 4-5 ani. Pentru că i-au plăcut harțile și steagurile de mic. Anul trecut, în scurtul drum spre grădiniță a observat că unele mașini au la număr steagul României, altele, pe cel al UE. Ca să înțelegă cm am intrat în UE și de ce a apărut UE a trebuit să îi povestesc si despre al Doilea Război Mondial. Apoi, despre cm UE s-a extins și ne-a primit și pe noi, astfel că după 2007 avem steagul UE la nr. de înmatriculare.

Apoi, când a aflat că învățătoarea sa de la pregătitoare este din Rep. Moldova, inevitabil au apărut noi întrebări. Așa că i-am povestit și despre URSS și despre NATO. Iar după doi ani de pandemie, în care a trebuit să mă suporte și să mă asculte ținându-mi cursurile de-acasă, când a auzit că a început războiul, nu prea a mai fost nevoie să îi explic mare lucru...

Totuși am continuat să citim în această perioadă. Pentru că cititul rămâne o evadare dintr-o lume nebună pe care încă o așteptăm să-și revină. Iar mâine am să vă și spun ce-am mai citit. Noapte liniștită tuturor!

Cum toată lumea vorbește astăzi despre cărți, trebuie să vă spun că Sebi a primit de ziua lui o carte de care nu prea se dezlipește, aceasta fiind cu personajele sale preferate: bătrânul Pettson și motanul Findus.
Aventuri cu Pettson și Findus este o carte care reunește câteva dintre cele mai cunoscute povestioare cu cei doi. Sebi mai avea câteva astfel de povestioare separat, iar acum este foarte mulțumit că le are pe toate în același loc.

Findus este un motan cu un simț al umorului foarte fin, iar poveștile sunt foarte amuzante (de obicei Sebi își ia cartea și citește singur, nu de puține ori auzindu-l cm râde din cealaltă cameră). Inclusiv ilustrațiile sunt foarte drăguțe, iar poveștile reprezintă o lectură ușoară înainte de somn.

Iar pentru ca pachetul să fie complet, iarna aceasta a descoperit pe Netflix un film cu cei doi: Petterson și Findus: Cel mai frumos Crăciun, film pe care întreaga familie l-a văzut (și revăzut), încât îl știm cu toții pe de rost :)

În sfârșit s-a terminat luna ianuarie! O lună în care am stat mai mult în casă, înconjurați de cutii cu medicamente, șervețele și ceaiuri calde.

Și deși Sebi nu a fost mereu în cea mai bună formă, timpul i-a trecut parcă mai usor citind această carte primită de la Moș Crăciun.

Moșul i-a adus-o cu gândul de a se acomoda cu stilul lui J.K.Rowling, în ideea că poate, spre finalul anului, aruncăm o privire și spre Harry Potter. Cartea a apărut la editura Arthur, are 350 de pagini (scrise cu un font mai măricel) și cu capitole foarte scurte (care fac ca ritmul poveștii să pară alert și îți dă posibilitatea să te oprești când îți dispare entuziasmul).

Trebuie să recunosc că am avut ceva emoții la primele rânduri, pentru că povestea începe destul de abrupt și de trist, nefiind genul care să îi placă lui Sebi. Începând însă cu capitolul al 2-lea, lucrurile iau o turnură amuzantă, ceea ce ne-a făcut să citim tot mai mult. După câteva zile, Sebi deja nu mai avea răbdare să afle finalul (în ultima zi a citit 50 de pagini).

Una peste alta, e o carte care a reușit să-l treacă pe Sebi prin toate emoțiile, o carte pe baza căreia poți discuta despre tot felul de teme (poate unele mai sensibile pentru vârsta de 6 ani - familie, alegeri dificile, renunțare, devotament, curaj, putere). Și chiar dacă finalul a fost oarecum neașteptat, până la urmă Sebi a fost foarte mulțumit de alegerea lui Moș Crăciun :)

Pentru că începutul de an nu a fost chiar așa de lin cm ne imaginam că va fi, am făcut o mică pauză de la citit.

Si pentru ca perioada de convalescență să treacă mai ușor, ne-am ocupat timpul cu unul dintre jocurile foarte frumoase de cooperare pe care le au cei de la Sunny Games.

Eyes of the Jungle e un joc de strategie și cooperare, care încurajează și creativitatea, în același timp. Moș Crăciun a mers la sigur cu acest joc, ținând cont că mai aveam încă unul din serie (Stop the Stropers), care ne ține ocupați de jumătate de an (spre deosebire de alte jocuri, pe care le-am jucat o dată, apoi le-am strâns și așa au rămas până acum).

Pe scurt: multe pericole în junglă, echipamente care te pot ajuta să depășești pericolele (modul în care reușești să le folosești, depinzând de ingeniozitatea jucătorilor), iar scopul este să găsești comorile pierdute și să salvezi animalele pe cale de dispariție și copiii rătăciți.

Citită pe parcursul lunii decembrie, Trenul către Locurile Imposibile, scrisă de P.G. Bell, ni s-a părut foarte interesantă și atractivă.

Sebi a așteptat cu sufletul la gură, de la o seară la alta, să vadă cm se va descurca o fetiță, pe nume Suzy, în aventura ei ca agent poștal al ultimului tren al Serviciilor Poștale Imposibile. Povestea începe când, într-o noapte, Suzy surpinde în casa sa, un tren condus de o echipă de troli și reușește să plece alături de aceștia într-o serie de misiuni care vor avea ca scop final salvarea Locurilor Imposibile.

O carte cu mult dialog între personajele principale (printre care troli și vrăjitoare), ușor de parcurs, fără termeni sau noțiuni complicate, care face des trimitere la legile fizicii sau la diverse dileme de ordin moral. Iar în final totul e bine, când se termină cu bine.

Are 350 de pagini și 35 de capitole, pe care noi le-am parcurs într-o lună (cam 10-15 minute pe seară).

Când Sebi a împlinit șase ani, în Ajunul Crăciunului, m-am decis să creez acest loc virtual în care el să aibă posibilitatea, atunci când va crește, să redescopere cărțile pe care le-am citit împreună și jocurile pe care le-am jucat.

Totodată, cred și sper că sugestiile de cărți și jocuri oferite aici pot fi o sursă de inspirație pentru alți părinți ce sunt în căutare de noi idei pentru a petrece timpul împreună cu copiii lor.

Sebi a învățat să citească destul de repede (pe la 3 ani începuse să citească cursiv cărțile sale cu Mickey Mouse și subtitrările filmelor/desenelor animate). Asta l-a ajutat să descopere și să înțeleagă lumea din jurul său mai ușor, dar și să pună foarte multe întrebări (la care răspunsurile nu au fost întotdeauna ușor de dat :) ).

De atunci și până acum ne-am păstrat modul nostru de a citi, tocmai pentru că a funcționat foarte bine. Citim pe rând propozițiile, până când ajungem la punct. Când eu citesc cu glas tare, el citește în gând odată cu mine, ca să știe de unde trebuie să reia. Și invers.

Avem zile în care citim mai mult și zile în care citim mai puțin. De obicei seara, dar ne place și ziua, dacă afară este frumos, întinși pe păturică, în mijlocul grădinii de la țară. Iar în ultima vreme, își ia câte o carte din bibliotecă și o citește singur.

Dacă până luna aceasta cărțile citite au fost de dimensiuni mai mici, ideea pornirii acestei pagini a apărut tocmai pentru că în această lună am reușit să terminăm împreună prima carte de dimensiuni mai mari (aproape 350 de pagini, în 30 de zile).

Sper ca ceea ce va urma să fie o călătorie interesantă atât pentru cei care vor ajunge accidental pe această pagină, cât și pentru Sebi din viitor, în momentele în care va reveni aici.