17/09/2024
Gheorghe Volcovinschi, prof. univ. dr. ing. –
200 de invenţii pentru o lume mai bună
S-a născut la 16 iunie 1933 la Vişeu de Sus, în familia Gheorghe şi Maria Volcovinschi, ambii muncitori. Căsătorit cu Clara Volcovinschi, cadru didactic, născută Negele, au împreună o fiică: Adriana, căsătorită Hoffman, inginer chimist.
Studii şi activitatea
A făcut şcoala primară în oraşul natal, iar cursurile liceale la Liceul „Dragoş Vodă” din Sighetu Marmaţiei. În anul 1953 a început Facultatea de Mecanica Transporturilor, din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, pe care nu o termină din cauza situaţiei materiale. D**a efectuarea stagiului militar, din 1957 lucrează ca proiectant, mecanic si apoi chimist la Exploatarea Minieră din Baia-Borsa. Lucrul din laborator îl propulsează la Centrul de Cercetari Miniere din Baia Mare în anul 1959.
Ar fi vrut să urmeze o şcoală de maiştri, dar i s-a spus că e nevoie de ingineri, aşa că urmează concomitent cu activitatea profesională cursurile Facultăţii de Chimie Industrială, specializarea Tehnologia substanţelor anorganice din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti, pe care le absolvă în anul 1965. Reiese din memoriile sale, că îşi aduce aminte cu mândrie despre faptul că i-a avut profesori: pe academician prof. dr. doc. ing. C.D. Neniţescu la Chimie sau pe academicianul prof. dr. ing. Emil Bratu la Procese, la aparate si utilaje in industria chimică.
După terminarea facultăţii, a lucrat în calitate de cercetător ştiinţific în domeniul valorificării substanţelor minerale utile şi metalurgice, parcurgând toate treptele de avansare, de la simplu cercetător până la cercetător ştiinţific principal gradul I.
A fost un veşnic căutător de nou. Între anii 1970-1971 a urmat un curs de specializare în domeniul ergonomiei, obţinând diploma de specialist în ergonomie. A înfiinţat în anul 1972, un laborator de cercetări ergonomice la Combinatul Chimico-Metalurgic din Baia Mare, unde a lucrat în calitate de coordonator.
Ca specialist a realizat numeroase lucrări, unele cu aplicabilitate imediată, iar altele au fost obiectul mai multor propuneri de invenţii, publicate in reviste de specialitate, prezentate la simpozioane, congrese etc.
Laborioasa activitate ştiinţifică îi aduce titlul academic de doctor inginer în anul 1991, la Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Materialelor, Universitatea Politehnica Bucuresti, cu lucrarea „Studii şi cercetări privind fundamentarea teoretică şi practică a unor tehnologii durabile de valorificare complexă a materiilor prime minerale cu conţinut de sulfuri”, care a avut la bază 60 de invenţii proprii.
Perioada de după 1990 îi aduce alte performanţe pe plan profesional. În anul 1992, a ocupat pe bază de concurs postul de conferenţiar, iar în 1998 postul de profesor universitar la Facultatea de Mine şi Metarlugie din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare, fiind şeful catedrei de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor.
De nenumărate ori şi-a exprimat dezamăgirea că cercetarea ştiinţifică a intrat într-un con de umbră, soluţiile româneşti sunt date la o parte şi se preferă „second hand” adus de afară. Când IMNN Baia Mare era o unitate reprezentativă, iar cercetările sale privind realizarea unei tehnologii de tratare recuperativă a gazelor reziduale şi soluţiilor reziduale din metalurgia cuprului, privind stabilirea compoziţiei optime a sa........... şi a zgurei la extracţia cuprului, ca să amintim câteva dintre ele au însemnat ceva. Lor li s-au adăugat altele la NEFERAL Bucureşti, Cupşa Mică, Constanţa, Băiţa, Centrala minelor Baia Mare.
A fost obsesia sa de a găsi soluţii pentru creşterea eficienţei valorificării materialelor prime minerale, reducerea consumurilor energetice şi a poluării pentru realizarea unor tehnologii noi şi durabile de prelucrare. A ştiut că va veni vremea când baza de materii prime se va diminua, iar cerinţele ecologice vor fi din ce în ce mai mari.
În acest context a realizat alte şi alte cercetări pentru realizarea unor tehnologii ecologice de valorificare a unor materii prime cu conţinutul de metale grele rare şi preţioase, privind realizarea unei tehnologii de tratare a cărbunilor pentru concentrare şi ardere cu poluare redusă, cu valorificarea complexă a cenuşilor, privind realizarea unei tehnologii de obţinere a cimentului cu activitate ridicată şi poluare redusă, privind realizarea unor microcentrale electrice, privind realizarea unor instalaţii pentru irigat şi obţinerea de energie electrică, privind realizarea unor tehnologii unitare de prelucrare a materiilor prime minerale (minereuri oxidice, minereuri sulfuroase, minereuri complexe, concentrate, subproduse), făra reactivi toxici cu consum minim de energie, cu poluare redusă, privind realizarea unor instalații pentru obținerea de materiale de construcții din deșeuri minerale și celulozice şi multe, multe altele.
Omul acesta de o modestie extraordinară a iubit natura şi a învăţat multă ştiinţă pentru a ajuta natura şi mediul înconjurător.
Cu o tenacitate rar întâlnită, chiar dacă satisfacţiile nu sunt pe măsură, a căutat soluţii pentru o lume din ce în ce mai consumatoare de energie şi resurse minerale. Le-a enumerat în mai multe rânduri pe cele care pot ajuta la economisirea energiei electrice, pe cele care vizează materiale pentru construcţii ecologice mai sănătoase şi durabile, instrumente şi aparate medicale, metode de a exploata minereurile subsolului cu scopul de a păstra mediul înconjurător curat şi cât mai puţin poluat. Pot spune că oameni ca Gheorghe Volcovinschi sunt o mină de aur pentru societate, coomunităţi, agenţi economici sau instituţiile de cercetare.
Profesorul Gheorghe Volcovinschi cel mai important inventator al Maramureşului are peste 200 de invenţii brevetate sau în curs de brevetare. Apreciate în ţară şi străinătate, realizările sale reprezentative încă aşteaptă a fi puse în practică. Este, de departe, cel mai prolific inventator maramureşean şi unul dintre cei mai cunoscuţi inventatori români.
În cadrul activităţii sale de cercetare, el a înregistrat la OSIM peste 180 de invenţii, din diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Un total de peste 200 de idei inovatoare, în dreptul unui singur om – Gheorghe Volcovinschi.
Cu o aşa bogată activitate de cercetare, este destul de greu să cuprinzi în câteva rânduri realizările profesorului Volcovinschi. Vom încerca să prezentăm câteva dintre invenţiile sale, care s-au bucurat de apreciere naţională şi internaţională. Una dintre invenţiile sale majore se referă la tehnologia recuperativă şi de neutralizare a gazelor reziduale cu conţinut de sulf. Tehnologiile de extragere a metalelor presupun un grad ridicat de poluare, datorită metodelor. Gheorghe Volcovinschi a studiat o metodă de neutralizare a gazelor cu conţinut de bioxid de sulf, cadmiu, plumb etc, cu ajutorul unui produs rezultat din apele reziduale poluate. Astfel, dintr-un produs ce se arunca, s-a obţinut elementul care a dus la reducerea poluării în procesul de obţinere a metalelor neferoase. Rămânând în sfera metalurgică, trebuie amintită o altă invenţie, la care profesorul Volcovinschi ţinea foarte mult. Ea priveşte o tehnologie durabilă unitară, de valorificare complexă a materiilor prime cu conţinut de metale utile. Practic, tot obţinerea metalelor şi separarea acestora de steril. Avantajul acestei invenţii este aceea că poate fi aplicată tuturor tipurilor de minereu, cu modificări minime ale produselor obţinute şi eliminarea poluării. Tehnologia cuprinde trei faze. Granularea minereurilor, prin activare termică şi expandare, separarea de steril, cu concentrarea acestora şi extragerea metalelor utile. Totul se face fără reactivi toxici şi nu presupune poluare. Căldura necesară realizării întregului procedeu se obţine în cadrul diverselor etape tehnologice.
În afara invenţiilor din domeniul metalurgic, putem aminti şi câteva legate de industria energetică. Una dintre realizările mai importante ar fi o instalaţie de obţinere a materiilor combustibile obţinute din deşeuri celulozice. „Acum este la modă valorificarea deşeurilor de orice fel. Eu am inventat o metodă de obţinere a mangalului din deşeuri forestiere, deşeuri din industria lemnului şi menajere. Pentru că mangalul are un conţinut caloric foarte ridicat, fiind cel mai eficient combustibil”, spune Volcovinschi. Tot legat de deşeurile reciclate, trebuie amintită şi o micro-instalaţie termoelectrică ce poate funcţiona pe bază de combustibil mixt. Diferite variante ale acestei invenţii au fost brevetate, iar altele se află în curs de brevetare. În domeniul tratării apei, Volcovinschi deţine o serie de invenţii brevetate, cm ar fi: procedeu de obţinere a apei energizate, a apei uşoare, procedeu de ionizare a apei, procedeu şi instalaţie pentru utilizarea apei de irigat, cu energie proprie de funcţionare. În domeniul materialelor de construcţii, a reuşit descoperirea unor căi mai eficiente de obţinere a cimentului şi a prafului de var. De asemenea, profesorul Volcovinschi a inventat tehnologii de obţinere a materialelor de construcţii din deşeuri minerale celulozice. Activitatea sa de cercetare nu a ocolit şi alte domenii cm ar fi medicina sau agricultura. De-a lungul timpului, el a reuşit invenţii remarcabile şi pe aceste paliere: aparat pentru transportul soluţiilor prin membrane sau materiale cu proprietăţi magnetice pentru agricultură. Din păcate, multe din invenţiile sale aşteaptă încă aplicarea lor la scară mare şi implementarea lor în diversele domenii care ar necesita o îmbunătăţire în ceea ce priveşte tehnologia de producţie.
Lucrări publicate:
▪ Monografii profesionale, 1972;
▪ Materiale metalice neferoase, 1996;
▪ Hidrometalurgie, vol. I, Baia Mare, 1998;
▪ Cercetări, invenţii, tehnologii, Cluj-Napoca, 2003;
▪ Cercetări, invenţii, tehnologii – valorificarea substanţelor minerale nobile, Baia Mare, 2004
▪ Hidrometalurgia zincului, Baia Mare, 2005;
Afilieri: membru al Senatului Facultăţii, , membru al Societăţii Inventatorilor din România. Este şi un renumit artist plastic amator participând la expoziţii de grup.
Distincţii:
▪ „Tehnologie de prelucrare a concentratelor cuproase”, a fost premiată de Ministerul Inovaţiei în 1992;
▪ „Tehnologia durabilă de valorificare complexă a materiilor prime minerale” a fost premiată la Saloanele de Inventică din 1995 şi 1996;
▪ „Insigna de inovaţie de elită clasa I ” la Salonul de Inventică din Iaşi, 1996;
▪ Medalia „Henri Coandă” pentru activitate deosebită de creaţie tehnică, Iaşi, 1996;
▪ Pe bază de concurs a fost „Nominalizat de Onoare” şi cuprins în registrul „Programul Naţiunilor Unite pentru mediu”, în anii 2000 şi 2001.
▪ „Medalia de aur” la Salonul internaţional de Inventică Ropet, de la Petroşani, 2003.
Gheorghe Volcovinschi s-a stins din viaţă la 15 aprilie 2019 la Baia Mare, lăsând în urmă o moştenire semnificativă în domeniul cercetării şi inovaţiei în România. Contribuţiile sale au avut un impact durabil asupra dezvoltării tehnologice şi ştiinţifice în diverse sectoare, uşurând munca şi viaţa oamenilor, făcând prin acestea cunoscută ştiinţa maramureşenilor şi prestigiul ţării, în lume.
13/01/2024
13/01/2024