Prof Dr ING Volcovinschi Gheorghe

Gheorghe Volcovinschi, prof. univ. dr. ing. –
200 de invenţii pentru o lume mai bună


S-a născut la 16 iunie 1933 la Vişeu de Sus, în familia Gheorghe şi Maria Volcovinschi, ambii muncitori. Căsătorit cu Clara Volcovinschi, cadru didactic, născută Negele, au împreună o fiică: Adriana, căsătorită Hoffman, inginer chimist.
Studii şi activitatea
A făcut şcoala primară în oraşul natal, iar cursurile liceale la Liceul „Dragoş Vodă” din Sighetu Marmaţiei. În anul 1953 a început Facultatea de Mecanica Transporturilor, din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, pe care nu o termină din cauza situaţiei materiale. D**a efectuarea stagiului militar, din 1957 lucrează ca proiectant, mecanic si apoi chimist la Exploatarea Minieră din Baia-Borsa. Lucrul din laborator îl propulsează la Centrul de Cercetari Miniere din Baia Mare în anul 1959.
Ar fi vrut să urmeze o şcoală de maiştri, dar i s-a spus că e nevoie de ingineri, aşa că urmează concomitent cu activitatea profesională cursurile Facultăţii de Chimie Industrială, specializarea Tehnologia substanţelor anorganice din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti, pe care le absolvă în anul 1965. Reiese din memoriile sale, că îşi aduce aminte cu mândrie despre faptul că i-a avut profesori: pe academician prof. dr. doc. ing. C.D. Neniţescu la Chimie sau pe academicianul prof. dr. ing. Emil Bratu la Procese, la aparate si utilaje in industria chimică.
După terminarea facultăţii, a lucrat în calitate de cercetător ştiinţific în domeniul valorificării substanţelor minerale utile şi metalurgice, parcurgând toate treptele de avansare, de la simplu cercetător până la cercetător ştiinţific principal gradul I.
A fost un veşnic căutător de nou. Între anii 1970-1971 a urmat un curs de specializare în domeniul ergonomiei, obţinând diploma de specialist în ergonomie. A înfiinţat în anul 1972, un laborator de cercetări ergonomice la Combinatul Chimico-Metalurgic din Baia Mare, unde a lucrat în calitate de coordonator.
Ca specialist a realizat numeroase lucrări, unele cu aplicabilitate imediată, iar altele au fost obiectul mai multor propuneri de invenţii, publicate in reviste de specialitate, prezentate la simpozioane, congrese etc.
Laborioasa activitate ştiinţifică îi aduce titlul academic de doctor inginer în anul 1991, la Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Materialelor, Universitatea Politehnica Bucuresti, cu lucrarea „Studii şi cercetări privind fundamentarea teoretică şi practică a unor tehnologii durabile de valorificare complexă a materiilor prime minerale cu conţinut de sulfuri”, care a avut la bază 60 de invenţii proprii.
Perioada de după 1990 îi aduce alte performanţe pe plan profesional. În anul 1992, a ocupat pe bază de concurs postul de conferenţiar, iar în 1998 postul de profesor universitar la Facultatea de Mine şi Metarlugie din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare, fiind şeful catedrei de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor.
De nenumărate ori şi-a exprimat dezamăgirea că cercetarea ştiinţifică a intrat într-un con de umbră, soluţiile româneşti sunt date la o parte şi se preferă „second hand” adus de afară. Când IMNN Baia Mare era o unitate reprezentativă, iar cercetările sale privind realizarea unei tehnologii de tratare recuperativă a gazelor reziduale şi soluţiilor reziduale din metalurgia cuprului, privind stabilirea compoziţiei optime a sa........... şi a zgurei la extracţia cuprului, ca să amintim câteva dintre ele au însemnat ceva. Lor li s-au adăugat altele la NEFERAL Bucureşti, Cupşa Mică, Constanţa, Băiţa, Centrala minelor Baia Mare.
A fost obsesia sa de a găsi soluţii pentru creşterea eficienţei valorificării materialelor prime minerale, reducerea consumurilor energetice şi a poluării pentru realizarea unor tehnologii noi şi durabile de prelucrare. A ştiut că va veni vremea când baza de materii prime se va diminua, iar cerinţele ecologice vor fi din ce în ce mai mari.
În acest context a realizat alte şi alte cercetări pentru realizarea unor tehnologii ecologice de valorificare a unor materii prime cu conţinutul de metale grele rare şi preţioase, privind realizarea unei tehnologii de tratare a cărbunilor pentru concentrare şi ardere cu poluare redusă, cu valorificarea complexă a cenuşilor, privind realizarea unei tehnologii de obţinere a cimentului cu activitate ridicată şi poluare redusă, privind realizarea unor microcentrale electrice, privind realizarea unor instalaţii pentru irigat şi obţinerea de energie electrică, privind realizarea unor tehnologii unitare de prelucrare a materiilor prime minerale (minereuri oxidice, minereuri sulfuroase, minereuri complexe, concentrate, subproduse), făra reactivi toxici cu consum minim de energie, cu poluare redusă, privind realizarea unor instalații pentru obținerea de materiale de construcții din deșeuri minerale și celulozice şi multe, multe altele.
Omul acesta de o modestie extraordinară a iubit natura şi a învăţat multă ştiinţă pentru a ajuta natura şi mediul înconjurător.
Cu o tenacitate rar întâlnită, chiar dacă satisfacţiile nu sunt pe măsură, a căutat soluţii pentru o lume din ce în ce mai consumatoare de energie şi resurse minerale. Le-a enumerat în mai multe rânduri pe cele care pot ajuta la economisirea energiei electrice, pe cele care vizează materiale pentru construcţii ecologice mai sănătoase şi durabile, instrumente şi aparate medicale, metode de a exploata minereurile subsolului cu scopul de a păstra mediul înconjurător curat şi cât mai puţin poluat. Pot spune că oameni ca Gheorghe Volcovinschi sunt o mină de aur pentru societate, coomunităţi, agenţi economici sau instituţiile de cercetare.
Profesorul Gheorghe Volcovinschi cel mai important inventator al Maramureşului are peste 200 de invenţii brevetate sau în curs de brevetare. Apreciate în ţară şi străinătate, realizările sale reprezentative încă aşteaptă a fi puse în practică. Este, de departe, cel mai prolific inventator maramureşean şi unul dintre cei mai cunoscuţi inventatori români.
În cadrul activităţii sale de cercetare, el a înregistrat la OSIM peste 180 de invenţii, din diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Un total de peste 200 de idei inovatoare, în dreptul unui singur om – Gheorghe Volcovinschi.
Cu o aşa bogată activitate de cercetare, este destul de greu să cuprinzi în câteva rânduri realizările profesorului Volcovinschi. Vom încerca să prezentăm câteva dintre invenţiile sale, care s-au bucurat de apreciere naţională şi internaţională. Una dintre invenţiile sale majore se referă la tehnologia recuperativă şi de neutralizare a gazelor reziduale cu conţinut de sulf. Tehnologiile de extragere a metalelor presupun un grad ridicat de poluare, datorită metodelor. Gheorghe Volcovinschi a studiat o metodă de neutralizare a gazelor cu conţinut de bioxid de sulf, cadmiu, plumb etc, cu ajutorul unui produs rezultat din apele reziduale poluate. Astfel, dintr-un produs ce se arunca, s-a obţinut elementul care a dus la reducerea poluării în procesul de obţinere a metalelor neferoase. Rămânând în sfera metalurgică, trebuie amintită o altă invenţie, la care profesorul Volcovinschi ţinea foarte mult. Ea priveşte o tehnologie durabilă unitară, de valorificare complexă a materiilor prime cu conţinut de metale utile. Practic, tot obţinerea metalelor şi separarea acestora de steril. Avantajul acestei invenţii este aceea că poate fi aplicată tuturor tipurilor de minereu, cu modificări minime ale produselor obţinute şi eliminarea poluării. Tehnologia cuprinde trei faze. Granularea minereurilor, prin activare termică şi expandare, separarea de steril, cu concentrarea acestora şi extragerea metalelor utile. Totul se face fără reactivi toxici şi nu presupune poluare. Căldura necesară realizării întregului procedeu se obţine în cadrul diverselor etape tehnologice.
În afara invenţiilor din domeniul metalurgic, putem aminti şi câteva legate de industria energetică. Una dintre realizările mai importante ar fi o instalaţie de obţinere a materiilor combustibile obţinute din deşeuri celulozice. „Acum este la modă valorificarea deşeurilor de orice fel. Eu am inventat o metodă de obţinere a mangalului din deşeuri forestiere, deşeuri din industria lemnului şi menajere. Pentru că mangalul are un conţinut caloric foarte ridicat, fiind cel mai eficient combustibil”, spune Volcovinschi. Tot legat de deşeurile reciclate, trebuie amintită şi o micro-instalaţie termoelectrică ce poate funcţiona pe bază de combustibil mixt. Diferite variante ale acestei invenţii au fost brevetate, iar altele se află în curs de brevetare. În domeniul tratării apei, Volcovinschi deţine o serie de invenţii brevetate, cm ar fi: procedeu de obţinere a apei energizate, a apei uşoare, procedeu de ionizare a apei, procedeu şi instalaţie pentru utilizarea apei de irigat, cu energie proprie de funcţionare. În domeniul materialelor de construcţii, a reuşit descoperirea unor căi mai eficiente de obţinere a cimentului şi a prafului de var. De asemenea, profesorul Volcovinschi a inventat tehnologii de obţinere a materialelor de construcţii din deşeuri minerale celulozice. Activitatea sa de cercetare nu a ocolit şi alte domenii cm ar fi medicina sau agricultura. De-a lungul timpului, el a reuşit invenţii remarcabile şi pe aceste paliere: aparat pentru transportul soluţiilor prin membrane sau materiale cu proprietăţi magnetice pentru agricultură. Din păcate, multe din invenţiile sale aşteaptă încă aplicarea lor la scară mare şi implementarea lor în diversele domenii care ar necesita o îmbunătăţire în ceea ce priveşte tehnologia de producţie.
Lucrări publicate:
▪ Monografii profesionale, 1972;
▪ Materiale metalice neferoase, 1996;
▪ Hidrometalurgie, vol. I, Baia Mare, 1998;
▪ Cercetări, invenţii, tehnologii, Cluj-Napoca, 2003;
▪ Cercetări, invenţii, tehnologii – valorificarea substanţelor minerale nobile, Baia Mare, 2004
▪ Hidrometalurgia zincului, Baia Mare, 2005;
Afilieri: membru al Senatului Facultăţii, , membru al Societăţii Inventatorilor din România. Este şi un renumit artist plastic amator participând la expoziţii de grup.
Distincţii:
▪ „Tehnologie de prelucrare a concentratelor cuproase”, a fost premiată de Ministerul Inovaţiei în 1992;
▪ „Tehnologia durabilă de valorificare complexă a materiilor prime minerale” a fost premiată la Saloanele de Inventică din 1995 şi 1996;
▪ „Insigna de inovaţie de elită clasa I ” la Salonul de Inventică din Iaşi, 1996;
▪ Medalia „Henri Coandă” pentru activitate deosebită de creaţie tehnică, Iaşi, 1996;
▪ Pe bază de concurs a fost „Nominalizat de Onoare” şi cuprins în registrul „Programul Naţiunilor Unite pentru mediu”, în anii 2000 şi 2001.
▪ „Medalia de aur” la Salonul internaţional de Inventică Ropet, de la Petroşani, 2003.
Gheorghe Volcovinschi s-a stins din viaţă la 15 aprilie 2019 la Baia Mare, lăsând în urmă o moştenire semnificativă în domeniul cercetării şi inovaţiei în România. Contribuţiile sale au avut un impact durabil asupra dezvoltării tehnologice şi ştiinţifice în diverse sectoare, uşurând munca şi viaţa oamenilor, făcând prin acestea cunoscută ştiinţa maramureşenilor şi prestigiul ţării, în lume.

Medalia ”Henri Coanda”

"Un om și 100 de invenții pentru o lume mai bună”

S-A NĂSCUT ÎN16 IUNIE 1933, ÎN VIŞEU DE SUS

• PÂNĂ A AJUNS CERCETĂTOR ŞTIINŢIFIC PRINCIPAL, DOCTOR ÎN ŞTIINTETEHNICE, PROFESOR UNIVERSITAR, A PARCURS TREAPTĂ CU TREAPTĂ, PRACTICÂND MULTE MESERII Şl CĂPĂTÂND MULTĂ EXPERIENŢĂ

- ESTE AUTORUL A PESTE 100 DE INVENŢII

• A FOST ŞEFUL CATEDREI DE ŞT1INTA Şl INGINERIA MATERIALELOR

Un dialog cu domnul Volcovinschi Gheorghe nu e uşor de făcut, întrucât domnia sa e obişnuit mai mult să stea în laborator şi să cerceteze, decât să vorbească despre el. îşi aduce aminte cu plăcere de anii copilăriei şi de dealurile Vişeului. De anii de şcoală, fie că e vorba de şcoala primară din Vişeu, sau de perioada de liceu, la “Dragoş-Voda” din Sighetu M.armaţiei.

Face apoi o pauză-şi vorbeşte despre cm a început cursurile- Facultăţii de Mecanica Transporturilor.din cadrul Institutului Polite-hnic din Cluj-Napoca, pe care nu a terminat-o.

Din motive despre care nu-i place să vorbească.

După efectuarea stagiului militar, lucrează ca proiectant, mecanic şi apoi chimist la Exploatarea Minieră din Baia-Borşa. Lucrul în laborator îl propulsează -spre Centrul de Cercetări . Miniere din Baia Mare.

Ar fi vrut să urmeze o şcoală de maiştri, dar i s-a spus că e nevoie de ingineri, aşa că urmează, concomitent cu activitatea profesională, cursurile Facultăţii de Chimie Industriala, specializarea Tehnologia substanţelor anorga- -nice, din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti.

Vorbeşte cu mândrie despre-faptul că i-a avut profesori pe academician prof. dr. doc. ing. C.D. Neniţescu, la Chimie sau pe academician prof. dr. mg.-Emil Bralu la Procese, la aparate şi utilaje în industria chi-' mică.

Rememorează cu nostalgie anii în care a lucrat ca cercetător ştiinţific în domeniul valorificării substanţelor minerale utile şi metalurgice, parcurgând toate treptele de avansare.

A fost un veşnic căutător de nou. Aşa a şi urmat şi cursul de specializare în domeniul er-gonomiei. Aşa a şi înfiinţat un laborator de cercetări ergono-micc la Combinatul Chimico-Metalurgic din Baia Mare, unde a lucrat ca şi coordonator. Are amintiri multe despre căutările şi încercările care se făceau, la acest combinat, pe vremea aceea cel mai important din punct de vedere- economic.

A lucrat şi a'încercat să pună pe hârtie, apoi ca-prototipuri numeroase lucrări, unele cu aplicabilitate imediată, al-.tele fiind obiectul mai -multor propuneri de invenţii, publicate în reviste de specialitate, prezentate la simpozioane, congrese- etc.-'

Laborioasa activitate ştiin-
ţifică îi aduce titlul academic dc Doctor, cu lucrarea „Studii şi cercetări privind fundamentarea teoretică şi practică a unor tehnologii durabile de valorificare complexă a materiilor prime minerale cu conţinut de sulfuri”, care a avut la bază 60 de invenţii proprii.

Perioada de după L990 îi aduce alte performanţe pe plan profesional. Titlul de conferenţiar şi apoi de profesor universitar la Facultatea ele Mine şi Metalurgie din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare, dar nu şi valorificai' a ideilor pentru care a trudit şi studiat multe nopţi şi mulţi ani.

L-am ascultat vorbind de Ziua . cercetătorului, expri-mându-şi dezamăgirea că cercetarea ştiinţifică a intrat intr-un con de umblă, sol•«ţiiJe româneşti sunt date la o parte şi se preferă „secoud hand” adus de afară. Apoi am stat de vorbă la redacţie, căutândii-şi cu grijă cuvintele. Ne-a vorbit despre anii când IMMN Baia Mare era o unitate reprezentativă, iar cercetările sale privind realizarea miei tehnologii de tratare recuperativâ a gazelor reziduale din industria metalurgică neferoasă, privind tratarea combinată a gazelor reziduale şi soluţiilor reziduale din metalurgia cuprului, privind stabilirea compoziţiei optime a şarjei şi a zgurei la extracţia cuprului, ca să amintim câteva dintre ele, au însemnat ceva. Lor li s-au adăugaţi altele la; "NEFERAL Bucureşti,' Copşa Mică,' Constanţa, Geo-min, Bucureşti, Băi ţa, Centrala minelor Baia Mare.

A fost obsesia sa de a găsi soluţii pentru creşterea eficienţei valorificării materiilor prime minerale, reducerii consumurilor energetice şi a poluării, pentru realizarea unor tehnologii noi şi durabile de prelucrare. A ştiut că va veni vremea când baza. de -materii prime se va diminua, iar cerinţele ecologice vor fi din ce în ce mai mari. In--acest context, a realizat alte şi alte’ cercetări pentru realizarea unor tehnologii ecologice de valorificare a unor materii-prime cu conţinui de metale grele, rare şi preţioase; privind realizarea unei tehnologii de tratare a cărbuni lor pentru concentrare şi ardere cu po-' luare redusă, cu valorificarea complexă a cernişi lor; privind realizarea unei, tehnologii de obţinere a cimentului cu activitate ridicată şi poluare redusă; privind realizarea unor microcentrale electrice; privind realizarea unor instalaţii pentru irigat şi obţinerea de energie electrică; privind-rea-
izarea unor tehnologii unitare de prelucrare. a materiilor . prime minerale (minereuri oxidice, minereuri sulfuroase, minereuri complexe, concentrate, subproduse), fără reactivi toxici cu consum minim de energie, cu poluare redusă; privind realizarea unor instalaţii de granuläre a materialelor prime minerale: privind realizarea unor instalaţii pentru obţinerea de materiale de construcţii din deşeuri minerale şi celulozice şi multe, multe altele, fiindcă n-a obosit căutând şi descoperind. Doar că multe dintre ele n-au fost niciodată aplicate.

Omul acesta, de o modestie extraordinară, a iubit natura şi a învăţat multă ştiinţă pentru a ajuta natura şi mediul înconjurător.

Cu o tenacitate rar întâlnită, chiar dacă satisfacţiile nu sunt pe măsură, a căutat soluţii pentru o lume din ce în ce mai consumatoare de energie şi resurse minerale. Le enumera, cu satisfacţia omului care nu poate sta locului, pe cele care pot ajuta la economisirea energiei electrice, pe cele care vizează materiale pentru con- • strucţii ecologice mai sănătoase şi durabile, instrumente şi aparate ■ medicale, metode de-a exploata minereurilc subsolului pentru a păstra mediul înconjurător curat şi cât mai • puţin poluat.

Am putea spune că oameni ca Gheorghe ' Volcovinscîii sunt o mină de aur pentru societate, comunităţile, agenţii economici, sau institutele de cercetare. Nu prea este aşa, în-trucât.'ideile stau încă nefolosite.

lată ce gândeşte Gheorghe Volcovinschi: Despre apă...

Circumstanţele date condac la moartea anuală a milioane de persoane din cauza cbnai-marii apei improprii; de mute ori infestată în mod naturii, sau artificial, de către varii industrii,. în special cele extnc-tive. în plan financiar, chehi-ielile mondiale cu distribuia, sistemele de irigaţii şi de>o-luarea în următorii 20 de ani vor fi mult mai mult d:cît duble faţă de situaţia actuaă.

Pierderi importante eristă şi în sistemele de irigaţii ;are ar trebui reparate, extins şi modernizate cu resurse temo-logice autohtone şi puse Udis-, poziţia agricultorilor paricu-lari. Dar au aceştia aces la
credite avantajoase? Constatăm an de an că ne invadează legume şi alte produse agricole din alte ţări. la preţuri astronomice. în timp ce există ţărani care ară cu plugul cu boi sau cu cai şi care sti opesc pă-mîntul cu găleata alimentată din saca sau direct din nuri (unde foarte poluate!). Constatăm că preţul apei clin centralele de distribuţie urbană creşte vertiginos, iar uriaşele pierderi tehnologice suit plătite tot de consumatori ... Apele freatice sînt contaminate. sporadic cu diverşi poluanţi, unele dintre acestea: fiind produsele petroliere, oamenii .scoţînd din fîntîni emulsii de ţiţei cu apă naturală din cea mâi pură. O parte din populaţie nu are acces la apa potabilă, în consecinţă, condiţii igienice precare determină anual, declanşarea de epidemii (previzibile deja în sezonul estival), uneori mortale, iar mii de persoane populează spitalele întreţinute cu greu de contribuabili ...

Apele nurilor sînt “îmbogăţite” în continuare cu ape industriale netratate sau prost tratate, iar purificarea apelor este compromisă la orice “revărsare” mai consistentă a norilor.

îri zonele cu industrie minieră .şi metalurgică apele sînt poluate în principal cu suspensii şi săruri aie metalelor grele (Fe, Mn, Pb, Cd, Cr, acid sulfuric etc.) provenite din apele de mină şi de la uzinele de preparare şi de metalurgie neferoasă. Impurificatorii din ape duc la modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale apei, la perturbarea procesului dc autoepurarc şi la dereglarea echilibrului biologic.

' Pentru reducerea aportului impun ficat asupra resursei de apă^din bazinele hidrografice din zonă se impun măsuri pentru epuraiea corespunzătoare a tuturor apelor murdare evacuate şi 'ccologizarea cursurilor de ape neepurate sau epurate insuficient.

In cadml cercetărilor, am abordat teme de corectare de o deosebită importanţă economică şi ecologică.

..şidespre energie

Energia este hrana principală a Terrei. Fără ea nu ar putea exista nu numai civilizaţia actuală, dar nici măcar viaţa. Ceea ce nu înseamnă.că sîntem scutiţi de probleme care-de care mai complicate şi
necesitînd o soluţie cît mai urgentă. Extragem energia din apa rîurilor - la ce cost! $i nu este vorba doar de bani. ci de efectul asupra mediului. Specii întregi au dispărut sau sînt pe cale de dispariţie din această cauză, ca să.nu mai vorbim de pericolul colmatării şi dărîmării unora din diguri. Alte forme de energie-, cea nucleară în particular, dar şi produsă în termocentrale sînt puternic poluante. Viaţa Terrei este în pericol din cauza energici şi, pe de altă parte, aceeaşi viaţă nu poate fi concepută fără ea.

In perspectiva previzibilei epuizări a rezervelor de petrol şi cărbune, căutările se orientează în diferite direcţii, de la perfecţionarea actualelor, tehnologii pentru creşterea duratei de utilizare a rezervelor, la sursele eoliene, şi solare de energie...

Nu se poate crede că în viitor va exista o energie dominantă - sînt povsibile o serie de alternative, incluzînd energia biomasei, eoliană, solară, nucleară etc., în plus, o nouă posibilă soluţie: o energie surpriză pe care nu o cunoaştem. Problema actuală este dc a declanşa o cercetare sistematică şi serioasă în toate direcţiile. De cc? Pentru că altfel omeni-
rea se va găsi într-un serios impas. Intr-un viitor nu prea îndepărtat, sursele disponibile nu vor acoperi mai mult de o treime ciiu necesităţi! In plus, exploatarea “sălbatică” a resurselor naturale actuale (cărbunele, de pildă) poale duce la o deteriorare a Terrei.

Lumea nu este încă în întregime conştienta de amploarea problemei şi de faptul că “dinamica schimbării este lentă, dar nu se opreşte niciodată”. Energia fuziunii la rece este un candidat la “energia surpriză” şi nu este în totalitate de domeniul fantasticului.

în direcţia creşterii performanţelor instalaţiilor actuale de producere a energici, cu ajutorul hidrocentralelor, respectiv pentru creşterea duratei dc funcţionare a acestora, precum şi de realizare a unor variante tehnologice care să vină îi completarea celor existente ci posibilităţi de funcţionare ci ajutorul energiei mecanice ; utilizarea apei din surse static (bazine) am realizat la niv« micro laborator o instalaţie d decolmatare a bazinelor şi m croinstalaţii de producere curentului electric ulilizîr energie mecanică, hidraulic impulsuri magnetice şi gm taţionale.

Cine va vedea beneficiul acesl idei? Omul cu 100 de invenţii speră că ?ntr-o bună zi se vor găsi persoane interesate de aceste invenţii şi care doresc le utilizeze.

Acest lucru încercăm şi noi s! spunem. Poate vor citi acest rânduri cei care trebuie. Poa că nu peste multă vreme voi putea scrie că multe dintre i se aplică. Aşteptăm cu nerăi dâre aceste zile.

Pagină realizat Viorica PA

Volcovinschi Gheorghe Pro Viseu ViseudeSus Primăria Vișeu de Sus Cristina Șoloc Centrul Cultural-Social Viseu de Sus Maramures TV