Măndița Baias

Succes!

Tocmai am semnat - cu pixul… 😃 - ordinul de ministru prin care se va înființa Consiliul Consultativ Strategic pentru Transformare Digitală și Tehnologia Informației, pe lângă Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Da, încă semnăm olograf un ordin despre transformarea digitală, iar această imagine spune poate cel mai bine unde suntem încă astăzi ca stat.

Transformarea digitală înseamnă să redăm oamenilor timp, să asigurăm satisfacția unor servicii publice rapide și ușor de accesat, dar și să transparentizăm totul.

Îmi doresc un cadru real de dialog și colaborare, construit pe expertiză și responsabilitate, iar acest Consiliu Consultativ va umple fix acest gol resimțit în societate și în instituțiile cu atribuții în digitalizare.

El va reuni reprezentanți ai ministerului și ai instituțiilor din coordonare, alături de reprezentanți ai companiilor de tehnologie, universităților, institutelor de cercetare, organizațiilor patronale, asociațiilor profesionale, ecosistemului de start-up-uri și societății civile.

Membrii vor fi selectați printr-un apel public, pe criterii transparente și meritocratice, activitatea lor va fi neremunerată, iar recomandările și concluziile Consiliului vor fi publice.

În perioada următoare avem în față proiecte importante și critice: de la Portofelul Digital European și extinderea utilizării semnăturii electronice până la adoptarea inteligenței artificiale și accelerarea digitalizării economiei și serviciilor publice. Pentru toate acestea avem nevoie de o viziune comună, de dialog și de oameni care aleg să construiască împreună.

Cred cu tărie că transformarea digitală trebuie să devină o prioritate transversală pentru întreaga administrație. Nu este nicidecum un proiect IT și nici un proiect al unui singur minister. Trebuie să fie un proiect de țară și de modernizare a României. Și trebuie să aibă prioritate absolută!

Încă există instituții în care procesele nu sunt digitalizate. Încă există prea multă birocrație și prea multe sisteme care nu comunică între ele. Încă vorbim despre digitalizare mai mult decât o facem efectiv.

Când se discută despre transformare digitală, prea des se fac referiri doar la platforme, baze de date, interoperabilitate sau inteligență artificială.

Eu cred că ar trebui să vorbim, în primul rând, despre oameni. Despre părinții care își înregistrează copilul la naștere, despre tinerii care își deschid prima afacere, despre familiile care cumpără o locuință, despre cei care își schimbă domiciliul, își înmatriculează o mașină, își plătesc taxele sau au nevoie de un document de la stat.

Fiecare dintre aceste momente importante din viață înseamnă astăzi prea multe drumuri, prea multe ghișee, prea multe formulare și prea mult timp pierdut.

Doar atunci când statul va reuși să redea timpul oamenilor, vom putea să tragem concluzia că trăim într-un stat modern.

Și da, se poate!

Se aude?

𝗔𝗱𝗶𝗼 „𝗰𝗼𝗽𝗶𝗲 𝗱𝘂𝗽ă 𝗯𝘂𝗹𝗲𝘁𝗶𝗻”❗️
Știi faza aia când te duci la ghișeu, completezi formulare, prezinți documentele și la final ți se cere și o copie după acte pe care statul le are deja?

USR schimbă acest lucru, pas cu pas, lege cu lege. În loc să punem cetățenii să plimbe inutil copii după acte, punem instituțiile statului la treabă, le digitalizăm și le obligăm să comunice între ele.

Un pachet de legi inițiat de colegul meu Ciprian Rus și co-semnat de parlamentarii USR a fost adoptat deja de Senat și mută administrația publică din era dosarului cu șină în era serviciilor digitale:

-Adio „copie după buletin” (L331/2026). Instituțiile nu te mai trimit la xerox pentru date pe care le pot verifica din bazele statului.
-Statul nu-ți mai cere acte pe care le are deja (L383/2026) La eliberarea actelor de identitate, documentele de stare civilă existente deja în bazele de date ale statului vor fi verificate din oficiu.
-O aplicație mobilă unică pentru serviciile publice (L385/2026), în loc de zeci de platforme diferite.
-Un singur cont pentru serviciile statului (PLX 204/2026).
-Mai multă securitate digitală (PLX 157/2026). Instituțiile publice vor fi obligate să folosească sisteme proprii de e-mail, administrate și securizate corespunzător, nu adrese gratuite care nu oferă același nivel de control și protecție.
-Aceleași reguli pentru toate serviciile digitale ale statului (PLX 300/2026). Un standard unic de design și accesibilitate, astfel încât platformele publice să fie mai ușor de folosit, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
-Organigrama digitală a statului (L353/2026). Fiecare acces la date și sisteme va fi legat de rolul și atribuțiile funcționarului.

Punem aparatul de stat să lucreze pentru cetățeni, nu invers!

Foarte complicat. E bine că există preocupare pentru diminuarea acestui fenomen.

În sfârșit! Aviz doritorilor de hârtii.

De-ar gândi toți decidenții ca Irineu Darău.

Până acum, dialogul dintre stat și mediul economic a funcționat prea des pe bază de urgențe. Ne întâlneam când apărea o criză, când exista o nemulțumire sau când o decizie deja luată avea nevoie de validare târzie. Am constatat prea puțină structură, prea puțină expertiză, prea puține date.

Însă o economie competitivă nu se construiește din reacții, ci din mult dialog și din previzibilitate.

Cu bucurie anunț că am semnat ordinul de ministru pentru oficializarea Platformei de dialog strategic pentru o economie competitivă și rezilientă, un organism permanent pe care țin să îl creez și să funcționeze pe termen lung.

Pe scurt, ce înseamnă această platformă?

Înseamnă că antreprenorii, organizațiile profesionale și experții vor avea un cadru permanent prin care să participe la discuțiile care stau la baza politicilor economice, nu doar să afle despre ele după ce sunt luate.

Înseamnă, de asemenea, mai multă transparență, mai multă previzibilitate și decizii mai bine fundamentate.

Înseamnă și o mână întinsă pentru parteneriat real și holistic între sectoarele public, privat, civic și academic.

Platforma va funcționa prin 7 Grupuri de Dialog Sectorial care acoperă domenii-cheie pentru competitivitatea economiei românești:

👉 Politici Economice și Capital Uman
👉 Industria de Apărare și Tranziția Multi-Use
👉 Industrii
👉 Antreprenoriat și IMM-uri
👉 Diplomație Economică
👉 Ecosisteme Digitale de Inovare și Start-Up-uri
👉 Simplificare Reglementară și Debirocratizare

Am insistat foarte mult asupra modului de selecție. Participarea se va face printr-un proces transparent, meritocratic și strict apolitic. Se va ține cont de experiență, reprezentativitate și capacitatea reală de contribuție.

Tot procesul va fi digitalizat și oricine va putea vedea componența grupurilor, calendarul întâlnirilor, concluziile și propunerile rezultate din consultări.

Nu cred că această platformă va rezolva toate problemele economiei românești.

Cred însă că pune bazele unui principiu care ne-a lipsit prea mult timp: un dialog constant între cei care iau decizii și cei care creează locuri de muncă, investesc și produc valoare în economie.

Un stat mai competent începe cu decizii mai bune, iar deciziile mai bune încep prin a asculta mai devreme și mai serios.

Bravo, Oana Țoiu!

S-a terminat cu „istoria la secret”!

„N-o să aflăm niciodată adevărul”. E afirmația pe care am auzit-o cel mai des în discuțiile despre evenimentele importante din istoria recentă a României. De ce? Pentru că românii erau convinși că mizeriile și abuzurile comise în primii ani de după Revoluție vor fi „ascunse în arhive” și clasificate până când, tot mai puțini vor căuta adevărul.

Dar „niciodată” a devenit „acum” prin curajul și efortul ministrei Oana Țoiu.

Procesul de desecretizare a celor peste 5.000 de dosare diplomatice a început în forță.

Iar zilele acestea, MAE a marcat 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, nu cu discursuri pompoase,, ci cu adevăruri istorice — o expoziție cu documente diplomatice, care s-a bucurat de un imens succes: un vizitator la fiecare trei minute, majoritatea tineri.

Expoziția a fost deschisă mai întâi victimelor mineriadelor, înaintea publicului larg, ca semn de respect pentru curajul acestora și pentru experiența dură a rememorării violențelor din acele zile.

România nu își permite uitarea, lașitatea și neasumarea. Dacă tinerii de atunci au luptat pentru libertate cu un crez și o chitară, noi, cei de azi, avem legea și parcursul european de partea noastră pentru a proteja România de abuzurile puterii, de minciuni și manipulare. Și da, avem dreptul să știm!