What are the opening hours?

Monday 09:00 - 14:00 Tuesday 09:00 - 14:00 Wednesday 09:00 - 14:00 Thursday 09:00 - 14:00 Friday 09:00 - 14:00

http://statiunea-agigea.uaic.ro/

Stațiunea Biologică Marină Ioan Borcea Agigea, Nicolae Titulescu 163, Agigea (2026)

10/09/2026

🦅 Cât plastic poate ascunde un cuib de șorecar mare? Mai mult decât ne-am aștepta! ⚠️

📢 Un nou studiu realizat de cercetători de la Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” – Agigea, în colaborare cu Institutul de Biologie București și Universitatea „Ovidius” din Constanța, a fost publicat recent în revista Ecology & Evolution (Q2).

🦅🪺 Studiul, realizat în Dobrogea, analizează pentru prima dată în mod sistematic prezența macroplasticului în 128 de cuiburi de șorecar mare (Buteo rufinus).

🔎 Rezultatele sunt surprinzătoare: plasticul a fost găsit în 63,93% dintre cuiburile ocupate, cel mai frecvent sub forma sforii agricole de balotat. 🧵⚠️

♻️ Și mai interesant este că plasticul nu dispare odată cu pasărea care l-a adus. Acesta poate rămâne în structura cuibului și poate fi „moștenit” de alte specii care reutilizează cuiburile, cm ar fi coțofenele (Pica pica) sau vântureii roșii (Falco tinnunculus).

🌾 Cuiburile marilor răpitoare pot deveni astfel adevărate rezervoare de plastic în natură, păstrând deșeurile antropice pe termen lung și contribuind la expunerea mai multor specii de păsări.

📖 Studiul oferă o perspectivă interesantă asupra unei forme de poluare pe care, de cele mai multe ori, nu o observăm direct.

Studiul poate fi consultat la urmatorul link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/ece3.73948

06/09/2026

Pentru a vă da un motiv suplimentar să ieșiți în natură și să observați migrația de toamnă, din 2019 organizăm cu ocazia EuroBirdwatch, un Maraton Ornitologic, 24 de ore de concurs amical pentru a găsi cât mai multe specii de păsări. Așa că vă încurajăm să planificați o deplasare în Dobrogea între 2 și 4 octombrie, pentru a ne cunoaște sau revedea. Vom reveni cu detalii, regulamentul actualizat și formularul de înscriere.
Dacă vreți să aflați ce înseamnă Big Day și cm a fost la edițiile anterioare, găsiți detalii aici: https://www.sor.ro/proiect/big-day_maraton-ornitologic/
📷 © Doru S**c

05/09/2026

🇷🇴
Începutul toamnei este o perioadă în care ne aducem cu plăcere aminte de plimbările pe litoral, de mersul la plajă și de frumusețea Dobrogei mângâiate de mare.

Cu această ocazie, regăsim un fragment savuros din ziarul Dimineața, din 12 august 1935, despre bogățiile naturalistice ale acestei întinderi de pământ soră cu marea, dar și despre câteva întâmplări cât se poate de picante și comice.

Se pare că, pentru unii vilegiaturiști ai vremii, Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea devenise aproape o grădină zoologică. Curioșii dădeau b***a în incinta stațiunii, deranjând naturaliștii de la lucru și întrebând, foarte serioși, unde se află „elefantul de la Agigea” un elefant care, desigur, nu existase niciodată.

Dincolo de hazul întâmplării, episodul spune ceva foarte interesant despre relația dintre public și știință în România anilor ’30. Stațiunea de la Agigea era încă o instituție relativ nouă, înființată în 1926, iar ideea unei stațiuni zoologice dedicate cercetării era suficient de neobișnuită încât să poată fi confundată, în imaginarul unui vilegiaturist, cu o grădină zoologică.

Astfel de anecdote ne arată o latură mai puțin observată a istoriei Stațiunii: nu doar istoria cercetărilor și a oamenilor de știință care au trecut pe aici, ci și povestea felului în care o instituție de pionierat a început, treptat, să intre în mentalul colectiv.

Iar poate că tocmai aici stă una dintre cele mai frumoase povești ale Agigei: într-un loc în care, acum aproape un secol, unii veneau să caute un elefant imaginar, naturaliștii puneau de fapt bazele unei tradiții reale de cercetare a biodiversității de la Marea Neagră.

Istoria continuă aici, la malul mării.

🇬🇧
The beginning of autumn is a time when we fondly remember walks along the seaside, days spent at the beach, and the beauty of Dobruja caressed by the sea.

On this occasion, we revisit a delightful fragment from the newspaper Dimineața, dated August 12, 1935, about the natural riches of this stretch of land, sister to the sea, but also about a few rather spicy and comical incidents.

It seems that, for some holidaymakers of the time, the Marine Zoological Station at Agigea had become almost a zoo. Curious visitors would rush into the station’s grounds, disturbing the naturalists at work and asking, with the utmost seriousness, where the “elephant of Agigea” could be found, an elephant which, of course, had never existed.

Beyond the humor of the incident, the episode tells us something very interesting about the relationship between the public and science in Romania during the 1930s. The Agigea station was still a relatively new institution, having been established in 1926, and the idea of a zoological station dedicated to research was unusual enough that, in the imagination of a holidaymaker, it could be mistaken for a zoo.

Such anecdotes reveal a less frequently noticed side of the Station’s history: not only the history of the research and of the scientists who passed through here, but also the story of how a pioneering institution gradually began to enter the collective consciousness.

And perhaps this is precisely where one of Agigea’s most beautiful stories lies: in a place where, almost a century ago, some came looking for an imaginary elephant, naturalists were in fact laying the foundations of a real tradition of biodiversity research on the Black Sea.

The story continues here, by the sea.

01/09/2026

🇷🇴
Povestea Stațiunii Biologice Marine „Prof. Dr. Ioan Borcea” este legată încă de la începuturile sale de biologia marină. Dar cercetarea desfășurată aici nu s-a oprit niciodată la țărm. Stațiunea este așezată într-un spațiu cu o valoare botanică deosebită, iar ecosistemele terestre din jur au devenit, la rândul lor, obiect de studiu pentru generații de cercetători.

Printre aceștia se numără și profesorul Ionel Andriescu, unul dintre entomologii importanți ai școlii biologice ieșene, a cărui activitate s-a concentrat în special asupra himenopterelor parazitoide. Între 1966 și 1970, Andriescu a fost director al Stațiunii de la Agigea, continuând aici studiul unei lumi de dimensiuni mici, dar de o complexitate extraordinară.

Dar ce înseamnă, de fapt, „parazitoid”?

Spre deosebire de un parazit obișnuit, care își poate folosi gazda fără să o omoare, un parazitoid își duce dezvoltarea până la capăt cu un final inevitabil pentru gazdă. Femela unei viespi parazitoide își depune oul în sau pe o altă insectă, iar larva se dezvoltă hrănindu-se cu aceasta. La final, gazda moare, iar din ea apare o nouă viespe adultă.

Un mecanism aparent nemilos, dar extrem de important în natură: aceste viespi contribuie la reglarea populațiilor altor insecte și pot fi chiar folosite în combaterea biologică a unor dăunători agricoli.

Iar la Agigea avem și o poveste taxonomică ce leagă toate aceste personaje.

În 1962, Jean-René Steffan și Ionel Andriescu au descris din zona Agigea o specie și, totodată, un gen nou pentru știință: Chalcimerus borceai.

Numele nu este întâmplător.

Epitetul „borceai” a fost ales în onoarea lui Ioan Borcea, întemeietorul stațiunii. Astfel, o viespe minusculă, descoperită în ecosistemele terestre de la Agigea, poartă în numele său memoria celui care a pus bazele cercetării biologice aici.

Și poate că tocmai aici se află frumusețea acestei povești: într-un loc creat pentru studiul mării, cercetătorii au găsit o lume întreagă și pe uscat.

O lume în care o plantă, o viespe galigenă și o viespe parazitoidă pot forma o adevărată rețea ecologică, iar o insectă de doar câțiva milimetri poate păstra în numele ei istoria unei întregi stațiuni.

🇬🇧
The story of the “Prof. Dr. Ioan Borcea” Marine Biological Station has been closely connected to marine biology since its very beginnings. Yet the research carried out here has never stopped at the shoreline. The station is located within an area of remarkable botanical value, and the surrounding terrestrial ecosystems have, in turn, become the subject of study for generations of researchers.

Among them was Professor Ionel Andriescu, one of the important entomologists of the Iași school of biology, whose work focused particularly on parasitoid wasps. Between 1966 and 1970, Andriescu served as director of the Agigea Station, continuing the study of a world that is tiny in size, yet extraordinarily complex.

But what does “parasitoid” actually mean?

Unlike an ordinary parasite, which may use its host without necessarily killing it, a parasitoid completes its development with an inevitable outcome for its host. A female parasitoid wasp lays her egg in or on another insect, and the larva develops by feeding on it. Eventually, the host dies, and a new adult wasp emerges from it.

An apparently ruthless mechanism, yet one that is extremely important in nature: these wasps help regulate the populations of other insects and can even be used in the biological control of agricultural pests.

And at Agigea, we also find a taxonomic story that brings all these characters together.

In 1962, Jean-René Steffan and Ionel Andriescu described a species from the Agigea area that was, at the same time, the representative species of a genus new to science: Chalcimerus borceai.

The name was not chosen by chance.

The specific epithet “borceai” was given in honour of Ioan Borcea, the founder of the station. Thus, a tiny wasp, discovered within the terrestrial ecosystems of Agigea, carries in its name the memory of the man who laid the foundations of biological research here.

And perhaps this is where the beauty of this story lies: in a place created for the study of the sea, researchers discovered an entire world on land as well.

A world where a plant, a gall wasp, and a parasitoid wasp can form a remarkable ecological network and where an insect only a few millimetres long can carry, in its name, the history of an entire research station.

16/08/2026

🇷🇴 Biologia nu îi leagă doar pe cercetători între ei, ci poate acționa și ca un liant social pentru întregi comunități. De la simpli pasionați, până la capete încoronate.

Istoria monarhiei românești are, de altfel, o legătură foarte interesantă cu biologia acelor vremuri. Regele Ferdinand era un botanist pasionat și erudit, interesat de flora Carpaților, dar și de studiul animalelor. Prietenia sa cu Grigore Antipa este bine cunoscută. Mai puțin cunoscută este poate legătura sa cu fondatorul stațiunii, Ioan Borcea. Este suficient să ne amintim că stațiunea de cercetare de la Agigea a purtat inițial numele Regelui Ferdinand I.

Mai mult, această apropiere de lumea cercetării a fost transmisă și generației următoare. Regele Carol al II-lea s-a interesat, la rândul său, de bunul mers al cercetării de la malul mării, după cm reiese și dintr-un fragment publicat în 1936 în revista Albina. Articolul vorbește despre interesul regelui pentru Stațiunea Zoologică Maritimă și despre importanța acesteia pentru cercetarea științifică românească.

Prețuirea acordată acestui loc de către regalitate pare să fi depășit însă simplul interes pentru cercetare. Ea se reflectă și în protecția acordată rezervației de dune maritime în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, chiar și în contextul presiunilor exercitate de interesele militare ale vremii.

Iar pentru a păstra relațiile bune dintre cercetare și instituțiile militare, în 1932, ziarul Adevărul relata organizarea Serbărilor Marinei la Stațiunea de Cercetări Maritime de la Agigea. Evenimentul îl aducea pe regele Carol al II-lea chiar în mijlocul acestei lumi în care cercetarea științifică, natura și interesele maritime ale României se întâlneau.

Aflăm astfel că prețuirea mediului și a cercetării la Agigea nu a aparținut doar cercetătorilor sau vizitatorilor stațiunii, ci și unora dintre cei mai neașteptați oaspeți ai săi.

După 100 de ani, povestea continuă aici, la malul mării.
🇬🇧 Biology does not merely connect researchers with one another; it can also act as a social bond, bringing entire communities together. From passionate enthusiasts to crowned heads.

The history of the Romanian monarchy, in fact, has a fascinating connection with the biology of its time. King Ferdinand was a passionate and erudite botanist, interested in the flora of the Carpathians as well as in the study of animals. His friendship with Grigore Antipa is well known. Less well known, perhaps, is his connection with the founder of the station, Ioan Borcea. It is enough to remember that the research station at Agigea originally bore the name of King Ferdinand I.

Moreover, this connection with the world of scientific research was passed on to the next generation. King Carol II was, in turn, interested in the progress of research on the seashore, as shown by a fragment published in the 1936 issue of Albina. The article speaks of the king’s interest in the Marine Zoological Station and its importance for scientific research in Romania.

The appreciation shown by the Romanian royal family for this place seems, however, to have gone beyond a simple interest in scientific research. It is also reflected in the protection granted to the maritime dune reserve during the Second World War, even in the context of the military pressures of the time.

And in an effort to maintain good relations between scientific research and the military institutions, in 1932 the newspaper Adevărul reported on the organization of the Navy Celebrations at the Marine Research Station in Agigea. The event brought King Carol II himself into the midst of this world, where scientific research, nature, and Romania’s maritime interests came together.

We thus discover that the appreciation of the environment and scientific research at Agigea did not belong solely to researchers or visitors to the station, but also to some of its most unexpected guests.

After 100 years, the story continues here, on the shores of the sea.

14/08/2026

Vă așteptăm cu drag! 😃

05/08/2026

O expoziție unică, într-un loc unic!

Suntem bucuroși să găzduim la Stațiunea Biologică Marină „Prof. dr. Ioan Borcea" Agigea expoziția „BD (Bunkere Diverse) la Munte și la Mare".

Chiar în buncărele fostei Baterii de artilerie navală Elisabeta, care face parte din patrimoniul stațiunii noastre, a prins viață o expoziție dedicată apărării litoralului românesc al Mării Negre — fotografii rare, relicve, documente desecretizate CIA și povești care merită să fie cunoscute și păstrate.

📅 Vă așteptăm sâmbătă, 15 August, cu ocazia Zilei Marinei Române!

Un proiect realizat din pasiune pură, cu respect față de istorie. Felicitări echipei Relicsandmilitaria.ro pentru această realizare remarcabilă!

30/07/2026

🇷🇴
O înțepătură aparent banală a dus la o infecție fatală. Pe 30 iulie 1936, Ioan Borcea se stingea, lăsând în urmă nu doar o carieră remarcabilă, ci și o operă aflată în plină dezvoltare.

La Agigea însă, povestea nu s-a oprit.

La doar câteva săptămâni după dispariția sa, ziarul Universul relata cm stațiunea întemeiată de profesor primea numele celui care îi dedicase ani de muncă, pasiune și viziune. Era un gest firesc pentru locul în care luase naștere biologia marină românească.

Dar cel mai important omagiu nu a fost schimbarea numelui.

În laboratoare, pe țărm și pe mare, studenții, colaboratorii și discipolii săi continuau cercetările începute de profesor. Printre ei se aflau tineri zoologi precum Mihai Băcescu și Raul Călinescu, nume care aveau să lase la rândul lor o amprentă puternică asupra științei românești.

Munca lui Ioan Borcea devenise mai mult decât realizarea unui singur om. Devenise o școală, o comunitate și o tradiție științifică ce avea să traverseze generațiile.

La 100 de ani de la înființarea stațiunii, continuăm să scriem aceeași poveste începută în 1926, cu aceeași curiozitate pentru lumea marină și terestră, același respect pentru moștenirea celor care au pus primele temelii.

Un secol de cercetare, inovare și educație.

🇬🇧
An apparently insignificant sting led to a fatal infection. On 30 July 1936, Ioan Borcea passed away, leaving behind not only a remarkable career but also a scientific adventure that was still unfolding.

At Agigea, however, the story did not end there.

Only a few weeks after his death, the newspaper Universul reported that the marine station founded by the professor had been officially named in his honor, a fitting tribute to the place to which he had devoted years of work, passion, and vision, and where Romanian marine biology was born.

Yet the greatest tribute was not the change of name.

In the laboratories, along the shore, and at sea, his students, collaborators, and disciples continued the research he had begun. Among them were young zoologists such as Mihai Băcescu and Raul Călinescu, who would themselves go on to leave a lasting mark on Romanian biology.

Ioan Borcea's work had become more than the achievement of a single individual. It had become a school of thought, a scientific community, and a tradition that would endure across generations.

One hundred years after the establishment of the station, we continue to write the same story that began in 1926, guided by the same curiosity about the marine and terrestrial world and the same respect for the legacy of those who laid its foundations.

A century of research, innovation, and education.

26/07/2026

🇷🇴
Numele Borcea nu apare o singură dată în istoria stațiunii, iar marile împliniri naturalistice nu aparțin doar celui care a fondat și a ridicat această instituție. În anii ’60, stațiunea s-a aflat sub conducerea unui personaj carismatic (ca fondatorul ei dealtfel): entomolog, etolog, întemeietor al unui laborator de primatologie în țară și director al instituției fondate de omonimul său.

Paul Borcea a fost o figură carismatică, un naturalist format la Iași. Născut la Piatra Neamț, la 10 iulie 1919, a urmat Liceul Internat din Iași, ca bursier, apoi Facultatea de Științe Naturale a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe care a absolvit-o cu magna cm laude, intrând rapid în lumea academică. Înainte de a ajunge la conducerea Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea, și-a orientat atenția spre problemele legate de malarie, aducând contribuții importante în malariologie, în cadrul Institutului de Igienă din Iași, și participând la investigații desfășurate în întreaga Moldovă.

În 1961, drumul său (sau poate numele său) îl poartă la malul mării, la Agigea, unde devine director și propune proiecte ambițioase: transformarea stațiunii într-o grădină botanică reprezentativă pentru flora Dobrogei, dar și continuarea studiilor privind țânțarii și combaterea lor în România. Tot aici se conturează și o nouă direcție de cercetare, zoopsihologia, care va fructifica mai târziu în înființarea Laboratorului de Primatologie la București și mai apoi Iași, la care se adaugă și un vivariu.

Ceea ce se poate spune cu certitudine este că Paul a continuat, într-un moment de tranziție instituțională, tradiția științifică inaugurată de fondatorul stațiunii. Și poate tocmai aici stă farmecul acestei povești: într-un nume care leagă generații, idei și forme diferite de pionierat științific (ambii au fost naturaliști).

La aproape un secol de la începuturile stațiunii, povestea continuă! Rămâneți pe aproape pe măsură ce descoperim povestea stațiunii prin biografiile celor care au dus mai departe spiritul ei.

🇬🇧
The name Borcea appears more than once in the history of the Marine Zoological Station, and its greatest natural history achievements cannot be attributed solely to the man who founded and built the institution. During the 1960s, the station was led by another charismatic figure (much like its founder): an entomologist, ethologist, founder of Romania's first primatology laboratory, and director of the institution established by his namesake.

Paul Borcea was a charismatic scientist and a naturalist trained in Iași. Born in Piatra Neamț on 10 July 1919, he attended the Boarding High School in Iași on a scholarship before studying at the Faculty of Natural Sciences of the Alexandru Ioan Cuza University of Iași, from which he graduated magna cm laude, quickly embarking on an academic career. Before taking over the leadership of the Marine Zoological Station at Agigea, he focused on malaria research, making significant contributions to malariology at the Institute of Hygiene in Iași and participating in epidemiological investigations carried out throughout the Moldavian region.

In 1961, his path (or perhaps his surname) brought him to the shores of the Black Sea, where he became director of the station and proposed ambitious projects. These included transforming the station into a botanical garden representative of the flora of Dobrogea, while also continuing research on mosquitoes and their control in Romania. It was also at Agigea that a new field of research in Romania, zoopsychology, began to take shape, eventually leading to the establishment of a Laboratory of Primatology in Bucharest and later in Iași, together with the development of a vivarium.

What can be stated with certainty is that Paul carried forward, during a period of institutional transition, the scientific tradition inaugurated by the station's founder. Perhaps that is where the charm of this story truly lies: in a shared name that connects generations, ideas, and different expressions of scientific pioneering, as both men were distinguished naturalists.

Nearly a century after the station's beginnings, its story continues. Stay with us as we uncover the history of the station through the lives of the remarkable individuals who carried its spirit forward.

19/07/2026

🇷🇴
Un secol de cercetare, inovație și educație.
De la rara și spectaculoasa volbură de nisip (Convolvulus persicus), până la impresionanta diversitate a avifaunei europene care poposește la Agigea, acest colț de litoral adăpostește un patrimoniu natural de o valoare excepțională. Alături de ecosistemele sale unice, toate acestea au făcut ca Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” să fie privită, încă de acum un secol, ca un veritabil centru al cercetării interdisciplinare – un loc dedicat înțelegerii ecosistemelor marine și terestre și formării noilor generații de cercetători și iubitori ai naturii.

Prima pagină a articolului alăturat, publicat în Almanahul Scânteia Tineretului la începutul anilor ’90, surprinde foarte bine această perspectivă. Într-o perioadă de profunde transformări sociale și economice, autorii subliniau necesitatea redării prestigiului stațiunii și a protejării unuia dintre cele mai valoroase laboratoare naturale din România. Articolul evidenția nevoia reluării cercetărilor aprofundate asupra dinamicii avifaunei și florei, precum și importanța unui spațiu în care istoria și bogăția naturală a litoralului să poată fi cunoscute și împărtășite publicului.

Astăzi, la aproape patru decenii de la publicarea acelui material și la un secol de la înființarea stațiunii, multe dintre aceste obiective rămân la fel de actuale. Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” își continuă misiunea de a cerceta și conserva ecosistemele terestre și marine, dar și de a inspira publicul prin
promovarea acestui patrimoniu natural și științific de excepție.

Povestea merge mai departe. Iar următorul secol începe acum!

🇬🇧
A Century of Research, Innovation, and Education

From the rare and remarkable sand bindweed (Convolvulus persicus) to the extraordinary diversity of European birdlife that finds refuge at Agigea, this corner of the Romanian coast is home to a natural heritage of exceptional value. Together with its unique ecosystems, these treasures have established the "Prof. Dr. Ioan Borcea" Marine Biological Station as a true center of interdisciplinary research for the past century—a place dedicated to advancing our understanding of marine and terrestrial ecosystems while educating new generations of researchers and nature enthusiasts.

The first page of the accompanying article, published in the Scânteia Tineretului Almanah in the early 1990s, captures this vision remarkably well. At a time of profound social and economic change, the authors emphasized the need to restore the station's prestige and safeguard one of Romania's most valuable natural laboratories. The article highlighted the importance of resuming in-depth studies on the dynamics of bird populations and plant communities, as well as the need for a place where the history and natural richness of these coastal ecosystems could once again be studied, preserved, and shared with the public.

Today, nearly four decades after that article was published and one hundred years after the station's founding, many of those aspirations remain just as relevant. The "Prof. Dr. Ioan Borcea" Marine Biological Station continues its mission to study and conserve both terrestrial and marine ecosystems while inspiring the public through the promotion of this exceptional natural and scientific heritage.

The story continues. And the next century begins now!

Stațiunea Biologică Marină Ioan Borcea Agigea

10/09/2026

06/09/2026

05/09/2026

01/09/2026

16/08/2026

14/08/2026

05/08/2026

30/07/2026

26/07/2026

19/07/2026

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Contact The School

Shortcuts

Share

Category

Listing takedown request

Monday	09:00 - 14:00
Tuesday	09:00 - 14:00
Wednesday	09:00 - 14:00
Thursday	09:00 - 14:00
Friday	09:00 - 14:00