Marketing şi Comunicare Socioculturală - Biblioteca Naţională

27/09/2026

🏛 Hai la bibliotecă...📚

27/09/2026

🔴 27 septembrie, Ziua Mondială a Turismului ✈️🚉🚌🚗
Felicitări tuturor temerarilor din acest domeniu şi pasionaţilor de călătorii!
🤖 Tema 2026: „Agenda digitală și inteligența artificială pentru redesenarea turismului”. Este o temă care vorbește despre viitor, dar care trebuie să înceapă să fie construit astăzi. Inteligența artificială schimbă deja modul în care oamenii aleg o destinație, își planifică călătoriile, descoperă experiențe și interacționează cu furnizorii de servicii turistice. Pentru destinații, noile tehnologii înseamnă date mai bune, decizii mai inteligente, promovare mai eficientă și servicii adaptate nevoilor vizitatorilor.
ℹ La 27 septembrie, cele peste 155 de ţări membre ale Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO), agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, sărbătoresc, în fiecare an, Ziua Mondială a Turismului. Celebrarea unei Zile Mondiale a Turismului a fost stabilită în cadrul sesiunii Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului din septembrie 1979, de la Torremolinos (Spania), pentru data de 27 septembrie, când se aniversează şi adoptarea statutului UNWTO (1970). Ziua mondială a turismului a fost sărbătorită prima oară în întreaga lume în 1980. UNWTO a dorit ca prin organizarea diferitelor evenimente cu acest prilej să atragă atenţia opiniei publice asupra importanţei de ordin social, cultural, politic şi economic a turismului.

27/09/2026

📖Oameni, destine, fapte...✍️
La 27 septembrie 1914 a încetat din viaţă Majestatea Sa Carol I (n. 1830, Sigmaringen-Germania), domnitor (1866-1881) şi rege al României (1881-1914). Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 27 septembrie 1914, Sinaia), domnitorul Principatelor Unite Române, primul rege al României, membru şi preşedinte de onoare al Academiei Române din 15 septembrie 1867. Sub domnia sa de 48 ani, cea mai lungă din istoria ţării, România şi-a cucerit Independenţa de stat, a devenit monarhie constituţională şi s-au pus bazele consolidării statului român modern. Carol I este considerat de majoritatea istoricilor cel mai mare om de stat al României, căci regimul politic pe care l-a promovat a asigurat dezvoltarea ţării noastre pe o linie democratică şi demararea unui amplu proces de modernizare a statului. Pe plan intern, Carol I a cultivat un climat de ordine, disciplină şi rigoare, a stăruit pentru modernizarea structurilor economice şi a fost un arbitru al vieţii politice. Suveranul a arătat preocupare pentru dezvoltarea învăţământului, a culturii, precum şi pentru formarea tinerei generaţii de intelectuali. Pe plan extern, a acţionat pentru afirmarea autonomiei şi întărirea prestigiului internaţional al statului. În timpul Războiului pentru Independenţă, Carol a avut cele mai importante merite în desfăşurarea operaţiunilor militare. Cei 48 de ani de domnie a lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese a României în plan economic, social, administrativ, politic, cultural. Sistemul de guvernare stabilit prin Constituția din 1866 a introdus în ţara noastră regimul monarhiei constituţionale, care a evoluat pe o linie democratică.
Având cea mai lungă domnie din istoria ţării, 48 de ani, Carol I a murit pe 27 septembrie 1914 la Castelul Peleş, la vârsta de 75 de ani, fiind înmormântat la Curtea de Argeș, în Biserica Episcopală, unde, după numai doi ani de la moartea sa, a fost înmormantată şi credincioasa lui soţie Elisabeta.

26/09/2026

📌📚 25 septembrie 2026. Ședința Clubului Literar „Homo Aestheticus” cu genericul „Trei voci, un univers literar: întâlnire cu scriitorii Ivan PILCHIN, Maria PILCHIN și Maria IVANOV”, Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”, filială a Bibliotecii Municipale „Eugen Coșeriu” din Bălți.

26/09/2026

NOCTURNA BIBLIOTECILOR 2025: „DESTINE ȘI PERSONAJE CELEBRE DIN LITERATURĂ”.

26/09/2026

Pe 23 septembrie 2026 s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a Conferinței internaționale „Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare”, organizată în cadrul Programului Național LecturaCentral.
🌍 Ediția din acest an a reunit specialiști și colegi de la bibliotecile naționale din Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și România.
✨ Participarea colegilor din bibliotecile naționale europene a fost susținută prin Grantul Erland Kolding Nielsen, oferit de Conferința Directorilor Bibliotecilor Naționale Europene (CENL) – un sprijin important pentru consolidarea dialogului și cooperării dintre bibliotecile naționale europene.
📖 Discutăm despre rolul lecturii în societatea contemporană, învățarea pe tot parcursul vieții, incluziune, politici de promovare a lecturii și provocările erei digitale și ale Inteligenței Artificiale.
📅 23 septembrie 2026 | 15:00–16:30
Panel de discuții I: „Cum se transformă un program de lectură într-o cultură națională a lecturii?””
Moderatori: Vera Osoianu, director adjunct al BNRM; Maria Pilchin, cercetătoare, critic literar, poetă, prozatoare

26/09/2026

Centrul de Informare ONU - Biblioteca Nationala
☮️ 𝟐𝟔 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 – 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐄𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐀𝐫𝐦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐍𝐮𝐜𝐥𝐞𝐚𝐫𝐞
Cât de sigură poate fi lumea atunci când existența a mii de arme nucleare continuă să planeze asupra viitorului omenirii❓
📍 Ziua de 26 septembrie ne invită să privim dincolo de cifre, strategii și frontiere și să reflectăm la una dintre cele mai importante aspirații ale umanității: construirea unei lumi în care armele nucleare să nu mai reprezinte o amenințare.

☮️ 𝟐𝟔 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 – 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐄𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐀𝐫𝐦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐍𝐮𝐜𝐥𝐞𝐚𝐫𝐞

Cât de sigură poate fi lumea atunci când existența a mii de arme nucleare continuă să planeze asupra viitorului omenirii❓

📍 Ziua de 26 septembrie ne invită să privim dincolo de cifre, strategii și frontiere și să reflectăm la una dintre cele mai importante aspirații ale umanității: construirea unei lumi în care armele nucleare să nu mai reprezinte o amenințare.

🌍 Realizarea dezarmării nucleare globale reprezintă una dintre cele mai importante priorități ale Organizației Națiunilor Unite în domeniul dezarmării. Încă din 1946, prin prima sa rezoluție, Adunarea Generală a abordat problema controlului energiei nucleare și a eliminării armelor atomice și a altor arme capabile să provoace distrugeri în masă.
În 1959, Adunarea Generală a aprobat obiectivul dezarmării generale și complete, iar în 1978, prima Sesiune Specială dedicată dezarmării a reafirmat că dezarmarea nucleară trebuie să reprezinte o prioritate. De-a lungul deceniilor, Organizația Națiunilor Unite a susținut numeroase inițiative diplomatice menite să reducă riscul nuclear și să consolideze mecanismele internaționale de control al armamentelor.
⚠️ 𝑂 𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖𝑛𝑡̦𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒
În pofida eforturilor internaționale, în 2026 există aproximativ 12 187 de arme nucleare. Statele care dețin asemenea arme continuă să investească în modernizarea arsenalelor, iar doctrina descurajării nucleare rămâne parte a politicilor de securitate ale statelor posesoare și ale unor aliați ai acestora, potrivit www.un.org.
Deși numărul armelor nucleare desfășurate a scăzut considerabil față de perioada de vârf a Războiului Rece, eliminarea lor fizică nu a fost realizată prin intermediul unui tratat de dezarmare. În același timp, cadrul internațional de control al armamentelor se confruntă cu provocări tot mai mari.
ℹ️ Un moment important pentru eforturile internaționale de control al armamentelor a avut loc la 5 februarie 2026, când a expirat Tratatul New START (Noul Tratat privind Reducerea Armelor Strategice) dintre Statele Unite și Federația Rusă. Tratatul stabilise limite pentru armele nucleare strategice ale celor două state, iar expirarea sa, fără un acord succesor, înseamnă că, pentru prima dată din anii 1970, nu mai există limite convenite care să constrângă arsenalele nucleare strategice ale SUA și Federației Ruse.
🕊️ Ziua Internațională pentru Eliminarea Totală a Armelor Nucleare a fost instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 68/32, adoptată în decembrie 2013, ca urmare a reuniunii la nivel înalt privind dezarmarea nucleară desfășurate la 26 septembrie 2013, la New York. Ziua este marcată anual începând cu anul 2014.
Scopul acesteia este de a contribui la creșterea gradului de conștientizare și educare a publicului cu privire la amenințarea reprezentată de armele nucleare și la necesitatea eliminării lor totale. Totodată, această zi oferă comunității internaționale posibilitatea de a reafirma angajamentul față de dezarmarea nucleară și de a mobiliza noi eforturi pentru atingerea obiectivului unei lumi fără arme nucleare.

🤝 Mesajul ONU din 2026 subliniază că tensiunile în creștere, neîncrederea, competiția militară și modernizarea arsenalelor nucleare proiectează o umbră asupra viitorului comun. Secretarul General al ONU, António Guterres, pledează pentru în locul divizării, în locul confruntării și în locul distrugerii.
În acest context, Ziua Internațională nu este doar un moment de comemorare, ci și unul de informare, reflecție și responsabilizare. Statele, organizațiile internaționale, societatea civilă, mediul academic, mass-media și cetățenii sunt încurajați să contribuie la creșterea gradului de conștientizare privind consecințele armelor nucleare și importanța dezarmării.

▶️ În 2026, Adunarea Generală va organiza reuniunea plenară la nivel înalt dedicată acestei zile pe 29 septembrie, la sediul ONU din New York. Evenimentul va oferi statelor membre o platformă pentru a reafirma angajamentul față de obiectivul eliminării totale a armelor nucleare și pentru a discuta despre eforturile internaționale în acest domeniu.
📍 O lume fără arme nucleare rămâne unul dintre cele mai ambițioase obiective ale comunității internaționale !



Foto: www.un.org
Sculptură care îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe ucigând balaurul. Balaurul este realizat din fragmente de rachete nucleare sovietice SS-20 și americane Pershing.

26/09/2026

🌍🗣️ 26 septembrie – Ziua Europeană a Limbilor 🇪🇺
📚✨ 2026: Limbile ne unesc!
Ziua Europeană a Limbilor este sărbătorită în fiecare an pe 26 septembrie. A fost instituită în 2001 la inițiativa comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene.
💬 Prin această inițiativă, aproximativ 700 de milioane de cetățeni din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei sunt încurajați să descopere și să învețe limbi străine la orice vârstă, fie în cadrul sistemului de învățământ formal, fie în afara acestuia. Acest lucru reflectă convingerea comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene că diversitatea lingvistică este un mijloc puternic de promovare a înțelegerii interculturale și o componentă fundamentală a bogatului patrimoniu cultural al Europei.
💬 În Europa există aproximativ 225 de limbi autohtone, reprezentând aproape 3% din totalul limbilor vorbite în lume. Cel puțin jumătate din populația globului este bilingvă sau plurilingvă.
Uniunea Europeană are 24 de limbi oficiale, scrise cu trei alfabete: latin, chirilic și grec. Cele 24 de limbi oficiale generează 552 de combinații posibile de traducere și interpretare.
O limbă poate avea peste 50.000 de cuvinte, însă, în conversațiile cotidiene, folosim în mod repetat doar câteva sute.
Limbile nu sunt sisteme izolate: ele împrumută permanent cuvinte și expresii unele de la altele. Un copil începe, de regulă, să rostească primele cuvinte inteligibile în jurul vârstei de un an, iar la cinci ani poate cunoaște deja câteva mii de cuvinte.
Nu trebuie să vorbești perfect pentru a fi plurilingv. Chiar și capacitatea de a comunica la nivel elementar în mai multe limbi contează. Învățarea unei limbi străine dezvoltă mai mult decât vocabularul. Ea deschide accesul spre alte culturi, facilitează studiile și mobilitatea profesională și ne ajută să comunicăm cu mai multă empatie.
💬 O limbă învățată este o ușă deschisă către o altă cultură, către oameni noi și către o lume mai bogată.

26/09/2026

🇪🇺 European Day of Languages