Femei în Finanțe

10/08/2026

Compania ta a beneficiat vreodată de ?

Probabil, primul răspuns care îți vine în minte este: „Nu. Nu am primit niciodată bani de la stat.”

Ajutorul de stat nu înseamnă întotdeauna bani primiți direct. Poate lua forma unei facilități fiscale, a unei garanții, a unor condiții preferențiale sau a unui alt avantaj economic. Iar diferența dintre o măsură generală de sprijin și un ajutor de stat poate fi mai puțin evidentă decât pare.

Despre asta vorbim în noul articol din seria , parte a proiectului Femei în Finanțe, prin care Finedu Moldova aduce mai aproape de oameni subiecte financiare importante, explicate clar de profesioniste cu experiență.

Autoarea articolului de astăzi este Cristina Ixari, care ne propune să privim ajutorul de stat dintr-o perspectivă foarte practică: cm recunoaștem dacă o facilitate de care beneficiază o companie poate constitui ajutor de stat și ce ar trebui verificat înainte de a o accepta.

Pentru a face un subiect juridic și financiar complex mai ușor de urmărit, Cristina îl explică prin „ ” – cinci întrebări care ne ajută să înțelegem când un avantaj acordat unei companii intră în sfera ajutorului de stat. Articolul merge însă și mai departe: explică de ce ajutorul de stat nu este automat interzis, ce riscuri pot apărea pentru beneficiar și ce ne învață câteva dintre cele mai cunoscute cazuri europene.

Vă invităm să citiți articolul de mai jos:
Dacă v-aș întreba acum cine dintre Dvs. Antreprenori, a beneficiat vreodată de ajutor de stat, Probabil 9 din 10 persoane ar răspunde fără ezitare: „Categoric nu. Nu am primit niciun ban de la stat.”
Și răspunsul este firesc. Pentru că, în percepția obișnuită, ajutorul de stat înseamnă bani direcți: o subvenție, un grant, o compensație. Doar că, în realitate, ajutorul de stat nu vine întotdeauna sub această formă vizibilă. Uneori, ajutorul poate părea o scutire de TVA. Alteori, ca o reducere a impozitului sau ca o amânare a plății obligațiilor fiscale. Poate fi o garanție de stat pentru un credit sau pentru achiziția unui teren public vândut la prețul de pe piață.

Cu alte cuvinte, ajutorul de stat nu înseamnă doar: „statul mi-a dat bani”, uneori înseamnă: „statul mi-a oferit o regulă mai favorabilă decât cea aplicată altor jucători din piață”.

Statele folosesc instrumente foarte diferite pentru a stimula activitatea antreprenorială. Pentru a evita confuzia dintre un sprijin economic legal și unul problematic, se aplică un test cumulativ. Eu l-aș numi, metaforic, portița cu cinci lacăte*. Ca să fii sigur că sprijinul primit este în zona legală, trebuie să verifici fiecare lacăt. Dacă toate se deschid, măsura poate fi calificată drept ajutor de stat. Dacă lipsește cel puțin una dintre condiții, măsura nu este ajutor de stat.
(Notă: În analiza juridică, aceste elemente sunt uneori grupate în patru condiții.) Pentru a face explicația mai clară, vom trata separat prima întrebare: dacă beneficiarul este o întreprindere.)

Pornim cu această analiză:

Lacătul 1: Beneficiarul este o întreprindere?
De fapt , întrebarea este: cine primește acest “avantaj”?
În dreptul european, nu contează doar forma juridică, ci și contextul economic. Nu contează dacă beneficiarul se numește societate comercială, asociație, instituție, întreprindere municipală sau orice alt tip de entitate. Aspectul important este dacă desfășoară activitate economică prin oferirea de bunuri sau servicii pe o piață.
Exemplu: o organizație care desfășoară activități sociale gratuite poate să nu fie tratată ca întreprindere pentru acea activitate. Dar dacă aceeași organizație prestează servicii contra plată, intră în sfera economică și poate fi analizată ca întreprindere.

Lacătul 2: Există resurse de stat?
Analiza se concentrează pe: statul oferă ceva sau renunță la ceva? Nu este nevoie ca statul să vireze bani direct în contul companiei. Ajutorul poate exista și atunci când statul renunță la venituri pe care, în mod normal, le-ar fi încasat: scutirea de TVA poate însemna venituri fiscale neîncasate. O scutire de impozit pe venit, o garanție, poate reduce riscul pe care, în mod normal, l-ar fi suportat compania. Statul nu trebuie neapărat să scoată bani din buzunar. Uneori este suficient să spună: „tu nu plătești nota întreagă”. Iar nota neplătită tot costă pe cineva (statul).

Lacătul 3: Există un avantaj economic?
La prima vedere, acest lacăt pare același cu precedentul: dacă statul a renunțat la bani, înseamnă că cineva a câștigat. Nu e chiar așa. Lacătul 2 se uită la stat. Lacătul 3 se uită la companie. Chiar și același instrument se citește diferit la fiecare lacăt. Spre exemplu: o garanție de stat. La Lacătul 2, întrebarea este dacă statul și-a asumat un risc pe cont propriu, care poate genera, la propriu, o ieșire de mijloace bănești. Aici, lăcătul 3 – dacă, compania a obținut creditul mai ieftin decât l-ar fi oferit banca. Prima privește sursa – dacă finanțatorul este statul. A doua privește efectul asupra Companiei. Avantajul poate însemna costuri mai mici, impozite mai mici, acces mai ieftin la finanțare, un risc preluat de stat sau o metodă de calcul mai favorabilă. Regula de aur: dacă un investitor privat, rațional, nu ți-ar fi oferit aceleași condiții, înseamnă că ai un avantaj.

Lacătul 4: Avantajul este selectiv? Acesta este, poate, cel mai important lacăt.
Întrebarea este: facilitățile sunt pentru toți sau doar pentru unii? Dacă o măsură este generală, aplicabilă tuturor companiilor aflate în situații comparabile, după criterii clare și obiective, riscul de ajutor de stat este mai mic. Dar dacă facilitatea este disponibilă doar unui sector, unei regiuni, unui tip de activitate, unui grup de companii, apare întrebarea inevitabilă: de ce ei și nu ceilalți?
Exemplu: o reducere generală a impozitului, aplicabilă tuturor companiilor, poate fi o opțiune de politică fiscală. Dar scutirea fiscală acordată doar unui grup restrâns de companii trebuie analizată cu mult mai multă atenție.
Este ca și cm ai pune o umbrelă mare într-o piață publică, sub care poate intra oricine. Alta este să ții umbrela doar deasupra unei singure mese.

Lacătul 5: Poate fi afectată concurența sau comerțul?
Ultima întrebare este: avantajul poate schimba jocul în piață?
Nu trebuie să se demonstreze întotdeauna că piața a fost deja afectată în mod dramatic. Este suficient ca măsura să poată oferi companiei o poziție mai bună față de concurenții care nu beneficiază de aceeași facilitate. Dacă o companie are costuri mai mici datorită statului, poate vinde mai ieftin, poate investi mai mult, poate atrage mai ușor clienți sau poate rezista mai bine în perioade dificile. Într-o piață conectată la Uniunea Europeană, această întrebare devine și mai sensibilă. Pentru că o facilitate nu mai este privită doar local. Ea poate influența poziția unei companii în raport cu operatori din alte state.
Exemplu: concurenții aleargă cu același rucsac în spate. Tu primești unul mai ușor. Nu contează dacă ajungi primul — contează că nu mai alergi în aceleași condiții.

Toate lacătele s-au deschis. Ce urmează?
Dacă răspunsul este „da” la toate cele 5 întrebări, măsura constituie ajutor de stat. Dar analiza nu se oprește aici. Urmează o a doua verificare: ajutorul putea fi acordat și au fost respectate condițiile procedurale?
Unele ajutoare trebuie notificate și aprobate înainte de punerea în aplicare. Altele pot fi acordate fără o autorizare individuală, dacă se încadrează într-o exceptare aplicabilă sau într-un regim de minimis și sunt respectate toate condițiile aferente. De aceea, formula „este ajutor de stat” nu este sinonimă cu „este interzis”.

Nici recuperarea nu intervine automat în cazul oricărei nereguli. Dacă ajutorul este constatat incompatibil, beneficiarul poate fi obligat să restituie avantajul primit, împreună cu dobânda aferentă. Scopul recuperării nu este pedepsirea companiei, ci restabilirea situației concurențiale care ar fi existat în absența avantajului. Totuși, pentru beneficiar, efectul financiar poate fi considerabil.

Trei cazuri care schimbă perspectiva

Apple și Irlanda: avantajul poate fi ascuns într-un tratament fiscal
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este Apple-Irlanda. Discuția a pornit de la tratamentul fiscal acordat prin decizii fiscale individuale ale autorității fiscale. În 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat decizia Comisiei privind avantajul fiscal acordat Apple, iar suma de recuperat era de aproximativ 13 miliarde de euro. O lecție dură: uneori ajutorul de stat nu arată ca o plată. Uneori arată ca o interpretare fiscală prea favorabilă.

Cluburile spaniole: forma juridică poate ascunde o diferență fiscală
Patru cluburi profesioniste de fotbal, printre care Real Madrid și FC Barcelona, au continuat să funcționeze ca entități non-profit, în timp ce alte cluburi au fost obligate să se transforme în societăți sportive pe acțiuni. Regimul aplicabil entităților non-profit includea o rată nominală de impozitare mai redusă. În 2021, Curtea de Justiție a confirmat că un asemenea regim putea conferi un avantaj și putea constitui o schemă de ajutor de stat.

Polonia și Ungaria: nu orice diferențiere fiscală este ajutor de stat
Polonia și Ungaria au introdus taxe progresive pe cifra de afaceri: întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mare suportau cote mai ridicate, iar cele cu venituri mai mici plăteau mai puțin sau deloc. Comisia Europeană a considerat că progresivitatea favoriza selectiv întreprinderile mai mici. Curtea de Justiție nu a acceptat această concluzie și a stabilit, în cauzele analizate, că structura progresivă a taxelor nu generează, prin ea însăși, avantajul selectiv invocat. Lecția este la fel de importantă: statul are libertatea de a-și construi sistemul fiscal și de a alege criteriile de impozitare, stabilind o politică fiscală distinctă pentru a atinge anumite obiective economice, sociale etc. O taxă diferențiată nu devine automat ajutor de stat. Trebuie demonstrat că ea se abate selectiv de la sistemul general și favorizează anumite întreprinderi aflate într-o situație comparabilă.

Ce ar trebui să verifice un antreprenor?
Înainte de a accepta o facilitate, compania nu trebuie să pornească nici de la presupunerea că orice sprijin este interzis, nici de la ideea că o măsură prevăzută de stat este automat lipsită de risc. Este util să ceară răspuns la câteva întrebări practice:
• Care este actul juridic și temeiul exact în baza căruia se acordă sprijinul?
• Măsura este generală sau este rezervată anumitor beneficiari?
• Care este valoarea economică reală a avantajului primit?
• Ajutorul a fost autorizat, exceptat de la notificare sau acordat în regim de minimis?
• Există condiții privind durata, costurile eligibile, cumularea ajutoarelor, raportarea sau menținerea investiției?
• Documentele companiei permit demonstrarea respectării acestor condiții?

În procesul de integrare europeană, regulile privind ajutorul de stat devin o realitate directă pentru piața noastră. Statul poate sprijini mai departe economia, dar trebuie să o facă cu mai multă prudență. Iar antreprenorii nu trebuie să fugă de facilități, ci doar să verifice atent condițiile în care se oferă, cu ce condiții și cu ce risc.

merg mai departe. Vom continua să aducem în prim-plan profesioniste din comunitatea Femei în Finanțe, care explică simplu și aplicat subiecte financiare ce ne vor influența tot mai mult activitatea profesională și viața economică.

09/08/2026

Un răgaz pentru noi

09/08/2026

31/07/2026

Ieri am fost din nou împreună, nu doar ca profesioniste în finanțe, ci ca femei care duc zilnic multe responsabilități și care, uneori, uită să se oprească și să se întrebe: „Eu cm sunt?”

Avem parcursuri profesionale diferite, lucrăm în instituții și domenii diverse, dar ne unesc mai multe decât cifrele. Ne unesc deciziile importante, termenele, grija pentru oameni și presiunea de a face lucrurile bine. Iar toate acestea vin, inevitabil, și cu o încărcătură emoțională despre care nu prea vorbim suficient.

Tocmai despre această legătură dintre responsabilitatea profesională și starea noastră de bine a fost cea de-a V-a ediție a sesiunii „Femei în Finanțe: Conexiuni profesionale”, desfășurată la sediul Accounting Service Grup SRL, companie fondată și condusă de Vera Lupu, una dintre femeile comunității noastre.
Vera ne-a primit cu multă căldură într-un spațiu în care simți, încă din momentul în care îi pășești pragul, că oamenii contează.

Cu aproximativ două decenii de experiență în cadrul autorității fiscale, Vera ne-a vorbit despre conformarea contribuabililor, voluntară și forțată, despre importanța acesteia și despre riscurile neconformării.

Astăzi, Vera privește aceste aspecte și din postura de antreprenoare, însă mesajul său despre responsabilitate și conformare a rămas la fel de clar și ferm ca în perioada în care activa în cadrul autorității fiscale. Acum însă, alături de reguli și cifre, cunoaște îndeaproape și provocările reale ale mediului de afaceri.

Dincolo de discuția despre conformare, întâlnirea ne-a arătat cât de important este să construiești un mediu de lucru în care oamenii se simt apreciați și sprijiniți. Vera vorbește cu multă căldură despre echipa sa, iar grija pentru starea de bine a angajaților se simte în modul în care își conduce compania și în atmosfera pe care a creat-o.

De aici, conversația a continuat firesc spre o realitate pe care multe dintre femeile prezente o cunosc prea bine: presiunea responsabilității și felul în care aceasta ne influențează echilibrul emoțional.

Alături de noi a fost Ludmila Semina-Ghițu, psiholog și business trainer cu peste 25 de ani de experiență.

În cadrul sesiunii „Prețul responsabilității”, Ludmila ne-a invitat să privim dincolo de funcții, termene și rezultate. Am vorbit despre stresul cronic, burnout, impactul profesiilor cu un nivel ridicat de responsabilitate, dar și despre instrumentele practice care ne pot ajuta să ne păstrăm echilibrul, energia și claritatea în activitatea de zi cu zi.

A fost o întâlnire despre conformare și responsabilitate, dar mai ales despre femeile din spatele profesiilor: femei implicate, care au grijă de oameni, proiecte, cifre și decizii și care au nevoie, la rândul lor, de spații în care să se oprească, să se asculte și să se regăsească.

Mulțumim, Vera, pentru ospitalitate, sinceritate și pentru atmosfera frumoasă pe care ai creat-o. Mulțumim, Ludmila, pentru o conversație necesară și atât de apropiată de realitatea multora dintre noi.

Rămâneți alături de comunitatea „Femei în Finanțe”, inițiativa Finedu Moldova. Vom continua să creăm întâlniri în care vorbim deschis despre profesie, despre provocările reale și despre femeile care dau sens cifrelor, deciziilor și schimbărilor pe care le construim împreună.

23/07/2026

⁉️Cine verifică dacă banii publici sunt utilizați corect și în interesul cetățenilor?

Revenim cu un nou articol din seria , parte a proiectului Femei în Finanțe, prin care Finedu Moldova aduce mai aproape de oameni subiecte financiare importante, explicate clar de profesioniste cu experiență.

Autoarea articolului de astăzi este Tatiana Şevciuc Președintă a Curții de Conturi, o profesionistă care și-a construit parcursul pe fundamente solide de educație, cercetare și management public.

În articol, Tatiana Șevciuc explică rolul Curții de Conturi, de ce independența unei Instituții Supreme de Audit este esențială și cm activitatea acesteia contribuie la utilizarea mai responsabilă a banilor publici, la instituții mai eficiente și la consolidarea încrederii cetățenilor în stat.

Vă invităm să citiți articolul de mai jos: 👇

❓Cine veghează asupra banilor publici?
De ce are nevoie fiecare stat de o Instituție Supremă de Audit puternică

De fiecare dată când plătim taxe și impozite, contribuim la dezvoltarea țării. Din acești bani sunt construite drumuri, renovate școli și spitale, sunt plătite pensii, salarii și finanțate programe sociale. Însă o întrebare este firească: cine verifică dacă banii publici sunt cheltuiți corect și în interesul cetățenilor?

În orice democrație funcțională, răspunsul este același: Instituția Supremă de Audit, cunoscută în Republica Moldova drept Curtea de Conturi.

Deși activitatea sa este adesea percepută ca fiind una tehnică și rezervată specialiștilor, impactul ei se resimte în viața fiecărui cetățean. O Curte de Conturi eficientă contribuie la o administrație publică mai responsabilă, la servicii publice de o calitate mai bună și la utilizarea mai înțeleaptă a banilor proveniți din contribuțiile noastre.

☑️Gardianul interesului public

Într-un stat modern, nimeni nu ar trebui să gestioneze bani publici fără a răspunde pentru modul în care îi utilizează. Tocmai de aceea, aproape toate țările democratice au o Instituție Supremă de Audit independentă.

Curtea de Conturi nu construiește drumuri, nu administrează spitale și nu implementează programe guvernamentale. Misiunea sa este diferită, dar la fel de importantă: verifică dacă autoritățile administrează resursele publice legal, eficient, economic și în interesul cetățenilor.

Prin activitatea sa, instituția oferă răspunsuri la întrebări esențiale, care stau la baza unei guvernări responsabile:

✓ Sunt cheltuiți banii publici conform legii?
✓ Sunt administrate responsabil bunurile statului?
✓ Programele finanțate din buget produc rezultatele promise?
✓ Sunt utilizate eficient resursele colectate de la contribuabili?

☑️Auditul nu înseamnă doar identificarea greșelilor

Există percepția că auditul are drept scop exclusiv descoperirea neregulilor. În realitate, rolul său este mult mai amplu.

Curtea de Conturi analizează cauzele care au generat problemele, identifică riscurile și formulează recomandări pentru îmbunătățirea activității autorităților publice. Obiectivul nu este sancționarea instituțiilor, ci prevenirea repetării deficiențelor și creșterea calității administrării banilor publici.

Un audit bine realizat poate conduce la îmbunătățirea procedurilor interne, consolidarea controlului financiar, reducerea risipei și creșterea eficienței investițiilor publice.

Cu alte cuvinte, auditul contribuie la construirea unor instituții mai performante.

☑️De ce independența este atât de importantă?

Pentru ca societatea să aibă încredere în concluziile unui audit, acesta trebuie să fie complet independent.

Curtea de Conturi nu trebuie să fie influențată de interese politice, economice sau personale. Auditorii își desfășoară activitatea exclusiv în baza legii, a standardelor profesionale și a probelor colectate în timpul misiunilor de audit.

Această independență reprezintă fundamentul credibilității instituției. Cetățenii trebuie să știe că rapoartele Curții de Conturi reflectă realitatea, indiferent de autoritatea verificată sau de contextul politic.

În lipsa independenței, auditul și-ar pierde valoarea, iar controlul democratic asupra utilizării banilor publici ar deveni formal.

☑️De la rapoarte la schimbări reale

Valoarea activității Curții de Conturi nu se măsoară doar în numărul de audituri realizate sau în paginile rapoartelor publicate.

Adevăratul impact apare atunci când recomandările formulate sunt implementate.

În urma misiunilor de audit, instituțiile publice își revizuiesc procedurile, își consolidează sistemele de control intern, îmbunătățesc gestionarea patrimoniului și optimizează utilizarea resurselor financiare.

În același timp, Curtea de Conturi monitorizează modul în care recomandările sunt puse în aplicare, contribuind astfel la crearea unei culturi a responsabilității și a bunei guvernări.

☑️Un efect pe care nu îl vedem, dar îl simțim

Cel mai important rol al auditului este cel preventiv. Prevenirea este, de multe ori, mai valoroasă decât identificarea ulterioară a problemelor.

Faptul că utilizarea banilor publici poate fi verificată de o instituție independentă determină autoritățile să manifeste mai multă responsabilitate în luarea deciziilor și în administrarea resurselor.

Astfel, auditul reduce riscul de fraudă, de utilizare ineficientă a fondurilor și de gestionare defectuoasă a patrimoniului public.

☑️Ce câștigă cetățeanul?

La prima vedere, rapoartele de audit par documente tehnice, însă, în realitate, fiecare concluzie și fiecare recomandare se reflectă, într-un fel sau altul, în viața oamenilor.

O administrare mai eficientă a banilor publici poate însemna:

✓ investiții publice realizate la costuri justificate;
✓ servicii medicale și educaționale mai bine finanțate;
✓ infrastructură de calitate;
✓ reducerea risipei și a cheltuielilor nejustificate;
✓ instituții publice mai eficiente și mai transparente.

Cu alte cuvinte, atunci când resursele sunt gestionate responsabil, beneficiile ajung la cetățeni.

Auditul public extern nu produce direct drumuri sau spitale, însă contribuie la faptul ca acestea să fie realizate mai bine, cu resurse utilizate eficient și în beneficiul societății.

☑️O investiție în încredere

Încrederea cetățenilor în instituțiile statului se construiește greu și se pierde ușor. Existența unor mecanisme independente care verifică modul în care este administrat banul public poate întări această încredere, iar Curtea de Conturi este unul dintre aceste mecanisme.

Prin activitatea sa, instituția promovează transparența, responsabilitatea și utilizarea eficientă a resurselor statului. În cele din urmă, fiecare audit realizat, fiecare recomandare implementată și fiecare leu economisit reprezintă o investiție într-o administrație mai performantă și într-un stat care lucrează în beneficiul cetățeanului.

Pentru că, dincolo de cifre și rapoarte, misiunea Curții de Conturi este una simplă și profundă: să contribuie la buna guvernare, astfel încât fiecare ban public să genereze valoare pentru societate și să consolideze încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

merge mai departe. În perioada următoare vom aduce în prim-plan noi teme de interes și alte profesioniste care vor explica, pe înțelesul tuturor, subiecte esențiale din domeniul financiar.

15/07/2026

Ce spune meniul despre comunitatea Femei în Finanțe? 😊

După analiza profesiilor, am decis să analizăm și... meniul. Rezultatele nu au nicio valoare științifică. Dar ne-am distrat suficient cât să le împărtășim.

🍰 Desertul este alegerea preferată.
Semn că, indiferent cât de serioasă este lumea finanțelor, există întotdeauna loc și pentru puțină bucurie.

Apoi am început să observăm câteva coincidențe simpatice.
📌 Reprezentantele Ministerului Finanțelor merg aproape exclusiv pe fel principal și desert.
Direct la subiect. Apoi recompensa.
📌 Consultanții și oamenii din banking au cele mai variate alegeri.
Se pare că diversificarea portofoliului începe din meniu.
📌 În educație și mass-media predomină desertul.
Poate pentru că, după atâtea lecții și atâtea știri, fiecare merită ceva dulce.
📌 În advocacy predomină gustările și salatele.

Poate pentru că cele mai bune argumente se construiesc în jurul conversațiilor, nu al meniului. Și apoi ne-am pus o întrebare: dacă profesia spune ceva despre ceea ce facem în fiecare zi, oare alegerea din meniu spune ceva despre felul în care suntem?
Evident, răspunsul este... probabil că nu. 😊

Dar ne-am permis un exercițiu de imaginație.

Și așa s-a născut...
🍽️ ...

🍰 Desertul – Vizionarele optimiste
Cea mai numeroasă categorie din comunitate.
Sunt femeile care cred că succesul merită și să fie sărbătorit. În business și în finanțe, ele sunt cele care văd oportunități acolo unde alții văd doar provocări și care aduc energie pozitivă în orice echipă.
Crezul lor? Succesul trebuie și savurat, nu doar măsurat.

🍝 Felul principal – Builderii
Vin direct la esență.
Sunt cele care construiesc organizații, proiecte și politici publice. Nu se pierd în detalii inutile și au mereu aceeași întrebare:
„Cum facem să funcționeze?”
În orice comunitate, ele sunt cele care transformă ideile în rezultate.

🥗 Salata – Gardienii echilibrului
În orice echipă există oameni care văd atât imaginea de ansamblu, cât și detaliile.
Ele sunt cele care găsesc echilibrul dintre risc și oportunitate, dintre viteză și sustenabilitate.
În finanțe, probabil sunt și cele care verifică încă o dată formulele din Excel înainte de a apăsa Send. 😊

🥣 Felul întâi – Strategii
Știu că nicio construcție solidă nu începe cu acoperișul.
Pun întrebările potrivite, construiesc fundația și au răbdarea să gândească pe termen lung.
Pentru ele, planificarea nu încetinește lucrurile. Le face mai solide.

🥪 Gustarea – Connectorii
Probabil cea mai socială categorie.
Nu vin doar pentru conținut, ci și pentru oamenii din jur.
Sunt cele care spun:
„Cred că voi două ar trebui să vă cunoașteți.”
Și foarte des, exact din acea propoziție se nasc proiecte, colaborări și prietenii.

🥐 Micul dejun – Early Movers
Sunt cu un pas înainte.
Urmăresc tendințele, învață continuu și sunt primele care testează o idee nouă, un instrument digital sau o abordare diferită.
În comunitate, ele sunt cele care deschid conversațiile despre viitor.

🍸 Cocktailul – Catalizatorul
Există o singură reprezentantă.
Și poate tocmai de aceea are un rol aparte.
Este persoana care știe că uneori cele mai importante idei nu apar în timpul prezentărilor, ci după ce agenda oficială s-a încheiat.
Pentru că multe parteneriate încep cu o întrebare simplă:
„Mai stăm cinci minute de vorbă?”

❤️ Concluzia
Desigur, totul este doar un joc.
Dar, ca orice joc bun, spune și un adevăr.
O comunitate puternică nu este formată din oameni care gândesc la fel.
Este formată din oameni care gândesc diferit, au experiențe diferite și perspective diferite, dar aleg să se așeze la aceeași masă.

Iar în Femei în Finanțe, indiferent ce ai comandat, ingredientul principal rămâne același: dorința de a învăța, de a construi și de a crește împreună.

13/07/2026

Rețetele Femeilor în Finanțe – #15

⁉️ Cum arată parcursul unei Femei în Finanțe care a urcat treaptă cu treaptă, de la prima poziție analitică până la funcția de viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei?

Astăzi o descoperim pe Tatiana Ivanicichina, o profesionistă cu peste 17 ani de experiență în domeniul financiar, dintre care 12 ani în cadrul Ministerului Finanțelor și aproape 5 ani la Banca Națională a Moldovei, unde deține în prezent funcția de viceguvernator.

Cariera Tatianei a început în domeniul datoriei publice și a continuat prin etape tot mai complexe: elaborarea bugetului de stat, gestionarea echipelor și coordonarea unor sarcini strategice la nivel înalt. Traseul său, de la cea mai juniore poziție până la un rol managerial de vârf, reflectă perseverență, responsabilitate și dorința permanentă de a învăța.

Pentru ea, curiozitatea este cheia care deschide noi orizonturi: cu cât ești mai dispus să înveți, cu atât mai multe oportunități apar. Perseverența și implicarea responsabilă sunt abilitățile care au transformat provocările în reușite și care definesc modul în care privește munca în sectorul public.

Ingredientul succesului, după Tatiana?
“Investiția în dezvoltarea echipei, abilitatea de a asculta și de a învăța de la oamenii cu care lucrezi, dar și capacitatea de a-i motiva spre realizarea obiectivelor comune”.

Pentru această ediție, Tatiana ne propune o rețetă savuroasă, ideală pentru a începe ziua cu energie și claritate:

🍳 Shakshuka, un mic dejun colorat și nutritiv, la fel ca parcursul ei profesional, construit prin echilibru, curiozitate și perseverență.

Savurați cu plăcere!

✨ Proiectul , marca FINedu Moldova, continuă să aducă în atenție femei care ne inspiră prin determinare, leadership și povești de succes în domeniul financiar.

11/07/2026

Rețetele Femeilor în Finanțe – #14

⁉️ Cum reușește o Femeie în Finanțe să îmbine mentalitatea de creștere cu puterea echipei și grija de sine, pentru a construi succesul zi de zi?

Astăzi o prezentăm pe Elena Naumenko, o profesionistă pentru care succesul nu înseamnă doar rezultate financiare, ci și echilibru între carieră și viața personală. În viziunea ei, performanța pe termen lung se clădește prin trei ingrediente esențiale: Mentalitate de creștere, o echipă puternică și îngrijirea de sine - prin somn suficient, sport și alimentație sănătoasă.

Citatul care o inspiră și o ghidează:
„Cei care cred că pot să facă ceva și cei care cred că nu pot să facă ceva au amândoi dreptate.” - Henry Ford

Pentru această ediție, Elena ne lasă și o rețetă colorată, la fel de plină de vitalitate ca filosofia ei de viață și muncă:

🥗 Salata Soarelui, un preparat care aduce energie, culoare și echilibru, asemenea principiilor care o definesc.

Poftă bună!

✨ Proiectul , marca FINedu Moldova, continuă să aducă în prim-plan femei care demonstrează că succesul se construiește prin viziune, echilibru și inspirație.