Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova

22/09/2026

Apariție editorială mult așteptată! A ieșit de sub tipar „Ghidul de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural. Zona rezervația Cultural-Naturală Orheiul Vechi și Bazinul Răutului Inferior”. Tocmai am primit primele exemplare proaspăt tipărite de la Editura Lexon Prim!

Această lucrare reprezintă un pas important pentru protejarea și promovarea moștenirii noastre arhitecturale, fiind primul ghid de acest fel editat în Republica Moldova.

Ghidul a fost elaborat de Institutul Patrimoniului Cultural, cu sprijinul deosebit al Ministerului Culturii.
De asemenea, un rol esențial l-a avut finanțatorul nostru, Fundația pentru dezvoltarea și susținerea inițiativelor sociale „ALT”, cărora le mulțumim pentru întregul sprijin financiar acordat acestui proiect!

Felicitări și mulțumiri echipei de specialiști care a depus o muncă extraordinară pentru elaborarea și documentarea acestui volum:

Coordonator: dr. Ion Ursu

Autori: dr. Vitalie Malcoci, arh. Constantin Andrușceac și dr. Ion Ursu

Redactor științific: Sergius Ciocanu

Sperăm ca acest ghid să ajungă în mâinile cât mai multor locuitori, meșteri, arhitecți și reprezentanți ai autorităților locale, pentru a construi și reabilita frumos, durabil și cu respect față de tradiția zonei Răutului Inferior!

21/09/2026

Participarea cercetătorilor Institutului Patrimoniului Cultural la Conferința științifică internațională „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine”

La 18 septembrie 2026, în cea de-a doua zi a Conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine”, Iași–Chișinău–Lviv–București, ediția a XIV-a, lucrările Secțiunii „EDUCAȚIE PENTRU PATRIMONIU” s-au desfășurat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău@ În cadrul acestei secțiuni, cercetătoarea științifică Raisa Osadci, de la Institutul Patrimoniului Cultural, a prezentat comunicarea „Obiceiurile de nuntă din localitatea Puhoi: caracteristici generale românești și aspecte specifice”. Comunicarea a valorificat rezultatele cercetării asupra patrimoniului cultural imaterial din localitatea Puhoi, punând în evidență structura și principalele momente ale ceremonialului nupțial, elementele comune ale tradiției românești, precum și particularitățile locale care individualizează practica rituală a comunității. Prin această cercetare, Raisa Osadci a evidențiat importanța documentării, cercetării și valorificării tradițiilor locale, acestea constituind surse relevante pentru înțelegerea identității culturale și a modalităților prin care patrimoniul imaterial este transmis de la o generație la alta. Secțiunea „EDUCAȚIE PENTRU PATRIMONIU” a reunit cercetători științifici, cadre didactice, doctoranzi, masteranzi și profesori din Republica Moldova și România, preocupați de rolul educației în cunoașterea, conservarea și transmiterea patrimoniului cultural. Lucrările au abordat o diversitate de teme, între care educația interculturală, memoria și patrimoniul comunitar, patrimoniul ecleziastic, istoria orală, identitatea culturală, patrimoniul cultural imaterial și valorificarea noilor tehnologii în educația patrimonială. Un interes aparte au suscitat contribuțiile tinerilor cercetători, precum și experiențele prezentate de cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Comunicările au evidențiat necesitatea unei colaborări constante între cercetare, educație și comunitate în procesul de cunoaștere, valorificare și transmitere a patrimoniului cultural către generațiile viitoare.

Participarea cercetătorilor Institutului Patrimoniului Cultural la manifestarea științifică contribuie la promovarea cercetării patrimoniului cultural și la consolidarea dialogului dintre mediul academic, instituțiile de învățământ și comunitățile locale, în vederea păstrării și valorificării patrimoniului cultural material și imaterial.

18/09/2026

Participarea cercetătorilor Institutului Patrimoniului Cultural la Conferința Științifică Internațională „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine”

În perioada 17–18 septembrie 2026, s-a desfășurat cea de-a XIV-a ediție a Conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine”, eveniment organizat în format internațional, cu participarea unor instituții și cercetători din Iași, Chișinău, Lviv și București. Deschiderea conferinței a avut loc la 17 septembrie 2026, la Academia de Științe a Moldovei, în format mixt, cu participare fizică în Sala Mică și conectare online. Ediția din acest an s-a desfășurat sub genericul european „Patrimoniu în pericol. Renaștere, rezistență, reimaginare”, în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului.
Un loc important în programul științific al conferinței l-a ocupat Secțiunea 6 – „Patrimoniul etnologic: de la necunoaștere la valorizare culturală”, în cadrul căreia cercetătorii Institutului Patrimoniului Cultural au prezentat rezultate și perspective de cercetare privind patrimoniul cultural material și imaterial.
🔹 Dr. Natalia Grădinaru, secretar științific al Institutului Patrimoniului Cultural, a susținut comunicarea „Cultura locuirii în satul Puhoi (raionul Ialoveni): evoluția și organizarea spațiului domestic tradițional”, consacrată particularităților, structurii și transformărilor spațiului domestic tradițional.
🔹 Dr. Valentin Arapu, cercetător științific în cadrul Secției „Cultura tradițională românească”, a prezentat două comunicări: „Practici și remedii fitoterapeutice la laboratorul de medicină naturistă de la mănăstirea Paltin–Petru Vodă: studiu de caz în baza observațiilor și a notelor de călătorie” și „Patrimoniul onomastic al satului Puhoi: valențe etnoculturale și semnificația unor nume de familie”.
🔹 Carolina Cotoman, cercetător științific în cadrul Secției „Cultura tradițională românească”, a prezentat comunicarea „Monedele în cadrul obiceiurilor de înmormântare: funcții rituale, simbolice și credințe tradiționale”, axată pe identificarea funcțiilor și semnificațiilor monedelor în cadrul practicilor funerare tradiționale.
🔹 Dr. Diana Nicoglo, conferențiar cercetător în cadrul Secției „Cultura tradițională a minorităților etnice”, a prezentat comunicarea „Unele abordări privind elaborarea Atlasului alimentației tradiționale a găgăuzilor”, abordând problematica documentării, sistematizării și valorificării patrimoniului alimentar tradițional al comunității găgăuze.
Prin tematica și diversitatea subiectelor abordate, comunicările cercetătorilor au evidențiat complexitatea patrimoniului etnologic, precum și necesitatea cercetării, documentării și interpretării acestuia în raport cu memoria culturală, identitatea comunitară și transformările societății contemporane. Participarea cercetătorilor Institutului Patrimoniului Cultural la această manifestare științifică internațională reafirmă rolul cercetării de specialitate în documentarea, conservarea, valorificarea și transmiterea patrimoniului cultural către generațiile viitoare, contribuind totodată la dezvoltarea dialogului științific interdisciplinar și internațional.

18/09/2026

Patrimoniul raionului Strășeni – cercetare, protejare și valorificare

La 17 septembrie 2026, în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Biblioteca Publică Raională „M. Sadoveanu” din Strășeni s-a desfășurat Conferința profesională dedicată patrimoniului raionului Strășeni, organizată de Secția Cultură, Turism, Tineret și Sport a Consiliului Raional Strășeni. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor culturale, muzeelor, bibliotecilor, caselor de cultură, meșteri populari, cercetători și specialiști din domeniul patrimoniului.

Institutul Patrimoniului Cultural a fost reprezentat de:
🔹 dr. Ion Ursu, director al Institutului Patrimoniului Cultural – comunicarea „Patrimoniul arheologic al raionului Strășeni”;

🔹 dr. Manole Brihuneț, cercetător științific al Institutului Patrimoniului Cultural – comunicarea „Patrimoniul construit în raionul Strășeni”. Comunicările au evidențiat diversitatea, valoarea și importanța patrimoniului arheologic și construit al raionului Strășeni, contribuind la documentarea și promovarea acestuia în cadrul cercetării științifice contemporane.
Un moment aparte al evenimentului l-a constituit demonstrația de instrumente tradiționale susținută de maestrul Tudor Ungureanu, prin care au fost valorificate, într-o manieră interactivă, elemente reprezentative ale patrimoniului cultural imaterial.

Participarea cercetătorilor IPC reconfirmă preocuparea instituției pentru cercetarea, documentarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova, precum și pentru consolidarea dialogului dintre cercetarea științifică și comunitățile locale.

14/09/2026

REZULTATELE UNEI CERCETĂRI ETNOGRAFICE
În perioada 2–6 septembrie 2026, dr. Vitali Sîrf, cercetător științific superior în cadrul Secției „Cultura tradițională a minorităților etnice” a Institutului Patrimoniului Cultural, a desfășurat o expediție etnografică în satul Cișmichioi, raionul Vulcănești, în cadrul temei „Locuința tradițională a găgăuzilor din Republica Moldova”. Cercetarea a urmărit documentarea locuinței și gospodăriei tradiționale găgăuze, prin observație directă, interviuri și colectarea de materiale etnografice și lingvistice. Au fost intervievați șase respondenți, fiind consemnate informații privind organizarea gospodăriei, terminologia locală, materialele și tehnicile de construcție, precum și funcționalitatea spațiilor și anexelor. Un rezultat important îl constituie documentarea unor particularități terminologice ale graiului găgăuz din Cișmichioi, care oferă noi date pentru cercetarea relației dintre limbă, habitat și tradiție etnoculturală. Au fost documentate elemente specifice ale complexului gospodăresc, precum bucătăria, anexele gospodărești, galeria deschisă (sundurma) și pivnița tradițională (maaza), aceasta din urmă păstrându-și și astăzi rolul în conservarea alimentelor și a vinului. Cercetarea a evidențiat, totodată, transformările locuinței tradiționale: modificarea compartimentării, utilizarea unor materiale moderne, schimbarea sistemelor de încălzire și apariția unor noi forme de decor exterior. În cadrul expediției au fost vizitate și documentate Muzeul de istorie și studiere a ținutului, biblioteca sătească și camera etnografică „Sızıntıcık” („Izvorașul”), precum și grădinița „Dostluk” („Prietenia”), cu colțișorul etnografic „Eveldän kalma” („Moștenirea de odinioară”). A fost realizată și o înregistrare audio cu profesoara Olga Kasap, referitoare la prepararea tradițională a amestecului de lut și paie utilizat la construcția și tencuirea pereților. Interviurile, însemnările de teren, fotografiile și înregistrările audio constituie o bază documentară valoroasă pentru studierea locuinței tradiționale găgăuze și a transformărilor acesteia.

Expediția confirmă importanța satului Cișmichioi pentru cercetarea etnologică și lingvistică, prin păstrarea unor elemente arhaice ale limbii și tradițiilor găgăuze, aflate astăzi într-un proces de transformare. Prin asemenea cercetări, Institutul Patrimoniului Cultural contribuie la documentarea și valorificarea patrimoniului cultural al comunităților etnice din Republica Moldova.

14/09/2026

ZIUA COMEMORATIVĂ „NICOLAE DONICI” – SIMPOZION ȘTIINȚIFIC LA DUBĂSARII VECHI

Participarea cercetătorilor Institutului Patrimoniului Cultural

La 12 septembrie 2026, în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, s-a desfășurat Ziua comemorativă „Nicolae Donici”, manifestare științifică și culturală consacrată personalității savantului, astronomului, inovatorului, iluministului și filantropului basarabean Nicolae Donici (13/25.09.1874–1960). Evenimentul a fost organizat de Primăria satului Dubăsarii Vechi, reprezentată de primarul Aurel Chetrușca, în colaborare cu Fundația Heritage 21, reprezentată de Alexandru Corduneanu. Programul a oferit participanților posibilitatea de a cunoaște importante componente ale patrimoniului local, între care Biserica „Sfântul Arhanghel Mihail” și Cavoul Macri-Donici, restaurat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Lucrările simpozionului s-au desfășurat în incinta Casei de Cultură din Dubăsarii Vechi, reunind comunicări dedicate personalității lui Nicolae Donici, istoriei localității, patrimoniului construit, memoriei istorice și rolului comunității în păstrarea și valorificarea moștenirii culturale. Un moment aparte al manifestării l-a constituit expoziția de lucrări realizate de elevii Liceului Teoretic „Nicolae Donici”, dedicate savantului și universului cultural al localității. Creațiile au fost realizate sub îndrumarea profesoarei Olivia Vasilița, care a coordonat și programul artistic al evenimentului. Momentele susținute de Ansamblul de Dansuri Populare „Dubas” și de elevii Școlii Primare „Haralambie Corbu” au conferit manifestării o importantă dimensiune educațională și comunitară. La eveniment au participat ministrul culturii, Dan Suruceanu, și secretarul de stat Corneliu Cirimpei, care au evidențiat contribuția lui Nicolae Donici la dezvoltarea științei și importanța păstrării memoriei istorice și a patrimoniului său pentru generațiile viitoare. Programul științific a inclus comunicări susținute de Aurel Chetrușca – „Inițiativele comunității din Dubăsarii Vechi pentru păstrarea și promovarea memoriei lui Nicolae Donici”; Alexandru Corduneanu – „Nicolae Donici și Observatorul său de la Dubăsarii Vechi: recuperarea unei moșteniri științifice”; Ion Negrei – „Simion Odobescu: o voce de la Dubăsarii Vechi în apărarea demnității naționale”; Natalia Mafteuță – „Când școala întâlnea stelele. Dubăsarii Vechi pe itinerarele culturale ale Basarabiei interbelice”; și Galina Costețchi – „Patrimoniul lui Nicolae Donici și responsabilitatea comunității”.
Institutul Patrimoniului Cultural a fost reprezentat de cercetătorii dr. Aurelia Carpov și dr. Valentin Arapu, ale căror comunicări au abordat, din perspective complementare, patrimoniul construit și memoria locală asociate familiei Donici-Macri.
Dr. Aurelia Carpov a prezentat comunicarea „Conacul Donici-Macri: patrimoniu și resursă pentru dezvoltare comunitară la Dubăsarii Vechi”, în care a analizat valoarea patrimoniului construit asociat familiei Donici-Macri și posibilitățile de integrare a acestuia în procesele de dezvoltare culturală și comunitară. Conacul, fostul observator, biserica și cavoul familiei pot fi valorificate într-o perspectivă integrată, ca repere ale unui ansamblu patrimonial care conectează memoria locală, educația, cultura și știința.
Dr. Valentin Arapu a prezentat comunicarea „O abordare memorialistică a personalității lui Nicolae Donici (1874–1960) în baza cercetărilor de teren realizate în satul Dubăsarii Vechi: interferențe istorice și etnoculturale”. Cercetarea a valorificat informații și mărturii culese în teren, evidențiind modul în care memoria savantului și istoria familiei Donici s-au păstrat și se transmit în cadrul comunității locale. Cele două contribuții ale cercetătorilor IPC au evidențiat relația dintre patrimoniul material, memoria colectivă și identitatea comunitară, subliniind importanța abordărilor interdisciplinare în documentarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural.
În finalul manifestării, participanții s-au deplasat la Conacul Donici-Macri, unde au depus flori la bustul lui Nicolae Donici. Pe amplasamentul fostului observator a fost inaugurat spațiul comemorativ „Observatorul de Astrofizică «Nicolae Donici»”, marcând simbolic locul în care savantul și-a desfășurat o parte importantă a activității sale științifice. Prin amploarea și impactul cercetărilor sale, Nicolae Donici reprezintă o personalitate de referință a patrimoniului științific, istoric și cultural național și universal. Moștenirea sa constituie, totodată, pentru comunitatea din Dubăsarii Vechi, un reper important de memorie, identitate și reprezentativitate culturală.

Manifestarea de la Dubăsarii Vechi a evidențiat faptul că cercetarea științifică, memoria comunitară și patrimoniul cultural pot constitui premise pentru valorificarea durabilă a moștenirii lui Nicolae Donici, consolidând dialogul dintre știință, cultură și comunitate.

22/08/2026

🏛️ Patrimoniul arheologic – memoria vie a Chișinăului
Vă invităm să descoperiți un material dedicat cercetărilor arheologice realizate în zona Bisericii „Buna Vestire”, parte importantă a nucleului istoric al Chișinăului. Cercetările desfășurate în anul 2025 au scos la lumină 24 de morminte creștine, majoritatea aparținând unor copii, precum și monede de argint datate între anii 1706–1807 și mici obiecte de podoabă. Aceste vestigii oferă informații valoroase pentru reconstituirea istoriei comunității Buiucani și pentru înțelegerea procesului de formare și dezvoltare a unuia dintre vechile nuclee ale orașului.
🎥 Vă invităm să urmăriți prezentarea susținută de dr. Ion Ursu, arheolog și director al Institutului Patrimoniului Cultural, care valorifică rezultatele cercetărilor și aduce în atenția publicului noi date despre istoria și patrimoniul arheologic al capitalei.
🔎 Astfel de cercetări demonstrează importanța arheologiei urbane în documentarea și protejarea patrimoniului cultural, contribuind la recuperarea memoriei istorice a orașului și la transmiterea acesteia către generațiile viitoare.
🏛️ Expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” poate fi vizitată până la 30 noiembrie, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

18/08/2026

11/08/2026

La mulți ani cu sănătate și bucurii, domnule Ion Ursu! Să aveți parte de multe realizări și împliniri!

05/08/2026

📚 Participare la Cursurile internaționale de Limbă Rromani comună (ediția a IV-a)

În perioada 20–30 iulie 2026, Svetlana Procop, dr., cercetător științific coordonator în cadrul Secției „Cultura tradițională a Minorităților etnice” a Institutului Patrimoniului Cultural, a participat la Cursurile internaționale de Limbă Rromani comună (ediția a IV-a), organizate de Asociația „Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație” (IDEE), desfășurate la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Costinești, județul Constanța, România. Programul internațional de formare a reunit cercetători, cadre didactice, doctoranzi, studenți și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Germania, Noua Zeelandă, România și Republica Moldova, oferind un cadru de schimb de experiență și de aprofundare a cunoștințelor privind limba, cultura și patrimoniul comunității rome. Activitățile au inclus sesiuni didactice interactive și ateliere practice susținute de specialiști consacrați, printre care prof. univ., dr. emerit Gheorghe Sarău, dr. Cristian Pădure și dr. Ciprian Costache, care au abordat aspecte esențiale privind studiul și promovarea limbii rromani. La încheierea cursurilor, participanții au primit certificate de absolvire, emise de Asociația IDEE și semnate de președintele Asociației, prof. dr. Boris Singer, și de prof. univ., dr. emerit Gheorghe Sarău. Participarea la acest program evidențiază angajamentul Institutului Patrimoniului Cultural față de dezvoltarea profesională continuă a cercetătorilor, extinderea colaborărilor științifice internaționale și promovarea cercetării și valorificării patrimoniului cultural al minorităților etnice din Republica Moldova.