Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova

📍 Cercetări etnografice de teren privind alimentația rituală și portul tradițional al femeilor la credincioșii ruși de rit vechi

În perioada 2–5 iunie 2026, cercetătorul științific dr. Tatiana Zaicovschi a desfășurat o expediție etnografică de teren în cadrul temei de cercetare „Alimentația rituală și portul tradițional de femei la credincioșii ruși de rit vechi”, realizând investigații în satul Dobrogea Veche (raionul Sângerei) și în municipiul Bălți.

Pe parcursul cercetării au fost intervievați 18 informatori, fiind documentate aspecte relevante ale patrimoniului cultural material și imaterial al comunităților de credincioși ruși de rit vechi. În satul Dobrogea Veche au fost efectuate observații directe asupra cuptoarelor tradiționale rusești, ustensilelor de bucătărie și elementelor specifice portului tradițional feminin. De asemenea, cercetarea a inclus participarea la slujbele religioase desfășurate în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dobrogea Veche și în Biserica „Arhanghelul Mihail” din Bălți, unde au fost realizate interviuri, documentări fotografice și observații directe privind portul tradițional al femeilor, inclusiv îmbrăcămintea purtată în timpul rugăciunii și costumul miresei la ceremonia religioasă a cununiei.
Prin aplicarea metodelor etnografice de teren au fost înregistrate și analizate:
🔹 componentele portului tradițional feminin la credincioșii ruși de rit vechi din Dobrogea Veche și Bălți;
🔹 preparatele tradiționale utilizate în cadrul principalelor rituri ale ciclului vieții – naștere și botez, cununie și nuntă, înmormântare și pomenire.
Cercetarea a evidențiat atât elemente comune comunităților de ruși de rit vechi din Republica Moldova, cât și particularități locale valoroase. Printre acestea se remarcă:
▪️ buzunarul suspendat, un element al portului tradițional feminin care nu s-a păstrat în alte localități investigate;
▪️ „postovaia chicica” (chicica de post) – o căciuliță purtată de femei în perioada postului, de culoare albă în zilele de duminică și în nuanțe mai închise în zilele obișnuite.

Rezultatele cercetării contribuie la documentarea, valorificarea și conservarea patrimoniului cultural al comunităților de credincioși ruși de rit vechi din Republica Moldova.

🇲🇩 Institutul Patrimoniului Cultural la Festivalul „Hora Dorului – Mândria Neamului”, ediția a III-a, Kempen, Germania 🇩🇪

În perioada 12–15 iunie 2026, directorul Institutului Patrimoniului Cultural, dr. Ion Ursu, a participat, în calitate de invitat de onoare, la cea de-a III-a ediție a Festivalului „Hora Dorului – Mândria Neamului”, desfășurată la Kempen, Germania. Evenimentul a reunit membri ai diasporei moldovenești, promotori ai culturii și tradițiilor naționale, reprezentanți ai mediului asociativ, precum și ai instituțiilor culturale și educaționale din Republica Moldova și din străinătate.
Un moment de referință al manifestării l-a constituit panelul de discuții „Identitatea Moldovei în lume: cm protejăm și promovăm patrimoniul național”, dedicat rolului patrimoniului cultural în consolidarea identității naționale, provocărilor actuale privind conservarea valorilor culturale și contribuției diasporei la promovarea imaginii Republicii Moldova în spațiul european. În cadrul intervenției cu tema „La ușa istoriei și a tradițiilor – patrimoniul ca punte între integrare europeană și cooperare cultural-științifică”, dr. Ion Ursu a evidențiat importanța cercetării științifice în documentarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural, subliniind necesitatea consolidării parteneriatelor dintre instituțiile academice, organizațiile culturale și comunitățile de moldoveni din afara țării. Totodată, au fost abordate câteva direcții esențiale privind patrimoniul cultural și identitatea națională. A fost evidențiat rolul cercetării științifice în definirea identității culturale, pornind de la vestigiile arheologice și patrimoniul construit, până la patrimoniul cultural imaterial păstrat și transmis în cadrul comunităților. De asemenea, au fost prezentate riscurile actuale care amenință monumentele istorice și peisajele culturale, fiind accentuată necesitatea implementării unor politici eficiente de conservare și a alinierii la standardele europene de protecție a patrimoniului. Un alt subiect important l-a constituit promovarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova pe plan internațional. În acest context, a fost evidențiat rolul diasporei ca vector al diplomației culturale și au fost discutate oportunitățile prin care patrimoniul cultural național, inclusiv elementele înscrise sau cu potențial de înscriere în Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO, poate contribui la consolidarea imaginii Republicii Moldova în spațiul european și internațional.

Programul festivalului a inclus spectacole de muzică și dans tradițional, expoziții de port popular, ateliere gastronomice și demonstrații de practici tradiționale, oferind un cadru valoros pentru promovarea patrimoniului cultural și pentru consolidarea legăturilor dintre diaspora și țara de origine.

Participarea Institutului Patrimoniului Cultural la acest eveniment reconfirmă importanța cooperării dintre mediul academic, autoritățile publice și organizațiile diasporei în vederea salvgardării, valorificării și promovării patrimoniului cultural național în context european. Patrimoniul cultural reprezintă o punte de legătură între generații și comunități, contribuind la păstrarea identității și la promovarea valorilor Republicii Moldova în lume.

📷 Imaginile de mai jos surprind câteva dintre momentele reprezentative ale Festivalului „Hora Dorului – Mândria Neamului”, ediția a III-a, evidențiind rolul patrimoniului cultural în consolidarea identității naționale, întărirea legăturilor cu diaspora și dezvoltarea dialogului cultural și științific dintre Republica Moldova și comunitățile sale din spațiul european.

📍 Cercetări etnografice de teren în Valea Prutului de Jos

În perioada 8–12 iunie 2026, cercetătorii științifici etnologi din cadrul Secției „Cultura Tradițională Românească” a Institutului Patrimoniului Cultural – Valentin Arapu, Raisa Osadci, Ina Isac, Carolina Cotoman și Nina Ivanova – au desfășurat o amplă campanie de cercetare de teren în localitățile Zîrnești și Giurgiulești (raionul Cahul), precum și în Tartaul (raionul Cantemir), situate în arealul etnocultural al Văii Prutului de Jos.

Investigațiile au avut drept obiectiv documentarea și analiza patrimoniului cultural tradițional din regiune, cu accent asupra culturii familiale și comunitare, a arhitecturii vernaculare, a patrimoniului muzeal local, a portului popular, a jocurilor tradiționale ale copiilor și a practicilor de medicină populară. O atenție specială a fost acordată cercetării obiceiurilor ciclului vieții (naștere, căsătorie, înmormântare), elementelor de cultură materială – inclusiv porților și fântânilor tradiționale – precum și sistemului de credințe și reprezentări simbolice specifice comunităților din sudul Republicii Moldova.
Metodologia cercetării a inclus interviuri etnografice, observația directă, documentarea fotografică și audiovizuală, precum și înregistrarea mărturiilor purtătorilor de tradiție. În cadrul deplasărilor au fost realizate consultări și schimburi de experiență cu reprezentanții instituțiilor muzeale și ai colectivelor artistice locale, în vederea valorificării patrimoniului cultural imaterial și consolidării activităților de conservare, protejare și promovare a acestuia.
Rezultatele preliminare evidențiază existența unui profil cultural regional distinct, caracterizat prin păstrarea unor practici, cunoștințe și expresii culturale cu valoare identitară semnificativă. Cercetarea a permis documentarea unor piese reprezentative ale portului popular din sudul Republicii Moldova, inclusiv a catrinței și a fotei, precum și a repertoriului tradițional promovat de formațiile folclorice din zona Dunării de Jos. Totodată, au fost identificate procese de transformare și diminuare a patrimoniului cultural tradițional, manifestate prin dispariția unor elemente de arhitectură vernaculară și prin modificările intervenite în organizarea și funcționalitatea gospodăriilor rurale.
Materialele documentare colectate în cadrul campaniei de teren contribuie la completarea fondului arhivistic și documentar al Institutului Patrimoniului Cultural și constituie o bază importantă pentru viitoare studii privind dinamica patrimoniului cultural și procesele de continuitate și schimbare culturală din sudul Republicii Moldova.

📚 Cercetare etnografică de teren în comunitățile rușilor de rit vechi din Dobrogea Veche raionul Sîngerei și orașul Bălți

În perioada 2–5 iunie 2026, cercetătoarea Olga Garusova, cercetător științific în cadrul Secției „Cultura tradițională a minorităților etnice” a Institutul Patrimoniului Cultural, a realizat o cercetare etnografică de teren în Dobrogea Veche din raionul Sîngerei și orașul Bălți, în cadrul temei de cercetare consacrate alimentației cotidiene și festive, precum și portului tradițional bărbătesc al credincioșilor ruși de rit vechi. Activitatea de documentare a inclus vizite la Muzeul în memoria Arhiepiscopului Nicodim, Biserica Adormirii Maicii Domnului, Gimnaziul din Dobrogea Veche și Biserica Arhanghelului Mihail. Cercetarea a avut ca obiectiv documentarea patrimoniului cultural și evidențierea valorilor identitare păstrate de comunitățile rușilor de rit vechi.
În cadrul investigațiilor de teren au fost colectate informații și materiale referitoare la:
▪ portul tradițional bărbătesc al credincioșilor ruși de rit vechi;
▪ cuptoarele rusești și ustensilele tradiționale de bucătărie;
▪ practicile alimentare cotidiene și festive;
▪ elemente ale patrimoniului cultural material și imaterial specifice comunității.

📖 Rezultatele cercetării vor contribui la completarea bazei documentare privind patrimoniul cultural al comunităților de ruși de rit vechi din Republica Moldova și la valorificarea științifică a tradițiilor, practicilor culturale și formelor de conservare a identității etnoculturale în context contemporan.

În cadrul Conferinței Științifice Naționale „Patrimoniul Artistic Național: Trecut și Prezent”, Secțiunea IV - „Arhitectura ca document social: simbolistică și identitate” , moderată de dr. Vitalie Malcoci și dr. Aurelia Carpov, a reunit cercetători interesați de patrimoniul construit și de rolul arhitecturii în configurarea identității culturale. Comunicările au abordat subiecte diverse, de la evoluția instituțiilor de proiectare și contribuția lor la dezvoltarea arhitecturii și urbanismului, până la valorificarea patrimoniului fostelor moșii boierești din Basarabia. Au fost prezentate cercetări privind cramele de conac de la Saharna, Cuhureștii de Sus și Țaul, patrimoniul arhitectural al Bisericii Romano-Catolice „Adormirea Maicii Domnului” din Orhei, monumentele de for public din Republica Moldova, arhitectura vernaculară și restaurarea patrimoniului ecleziastic.
De asemenea, participanții au propus perspective interdisciplinare asupra reprezentării spațiului și vieții cotidiene în artele plastice din Republica Moldova.
Prin temele abordate și schimbul de idei dintre participanți, secțiunea a evidențiat arhitectura ca expresie a memoriei colective și a identității culturale, confirmând importanța cercetării și valorificării patrimoniului național.

📸 O fotografie de familie care rescrie povestea palatului Pommer din Țaul

O imagine de epocă realizată în fața reședinței familiei Pommer de la Țaul s-a dovedit a fi mai mult decât o simplă fotografie de familie. Ea constituie punctul de plecare al unei investigații care aduce noi perspective asupra istoriei și arhitecturii unuia dintre cele mai reprezentative ansambluri aristocratice din Basarabia de la începutul secolului al XX-lea.
Privită cu atenție, fotografia oferă informații valoroase despre aspectul inițial al palatului, păstrând indicii referitoare la elemente arhitecturale dispărute și contribuind la reconstituirea configurației sale originare. Cercetarea realizată de Aurelia Carpov și Natalia Iachimov demonstrează potențialul documentar excepțional al acestei imagini și relevanța sa pentru studiul patrimoniului construit.
Totodată, fotografia ridică o întrebare intrigantă: Cine sunt, în realitate, personajele surprinse în trăsură? Sunt acestea Andrei și Alexandra Pommer, așa cm s-a presupus mult timp, sau imaginea ascunde o altă istorie?
Prin analiza iconografică, coroborarea surselor istorice și valorificarea rezultatelor cercetărilor arheologice, studiul propune o reinterpretare atât a fotografiei, cât și a reședinței de la Țaul.
📖 Aflați mai multe în articolul „Enigma unei fotografii din fața conacului Pommer. Contribuții la reconstituirea reședinței de la Țau (astăzi Țaul)”, semnat de Aurelia Carpov și Natalia Iachimov, care va apărea în curând în revista ,,Arta”.

🎓 Conferința Științifică Națională „Patrimoniul Artistic Național: Trecut și Prezent”.
La 2 iunie 2026, Institutul Patrimoniului Cultural a organizat Conferința Științifică Națională „Patrimoniul Artistic Național: Trecut și Prezent”, eveniment care a reunit cercetători, cadre didactice universitare, doctoranzi și specialiști din domeniile patrimoniului cultural și artelor.
Ședința plenară, moderată de dr. Natalia Grădinaru, a fost deschisă prin alocuțiunea de salut a dr. Ion Ursu, director al Institutului Patrimoniului Cultural. Un mesaj de salut a fost adresat participanților și de către dr., conf. univ. Mariana Starciuc, decan al Facultății de Artă Teatrală, Coregrafică și Multimedia din cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Programul științific al conferinței s-a desfășurat în cadrul următoarelor secțiuni tematice:
▪️ Artele în dialog: continuitate și inovație în cercetarea patrimoniului național;
▪️ Identitatea culturală în artele spectacolului;
▪️ Artele plastice și arhitectura: configurații estetice, memorie și continuitate în spațiul cultural național;
▪️ Arhitectura ca document social: simbolistică și identitate.

Comunicările prezentate au abordat o gamă largă de subiecte privind patrimoniul muzical, cinematografic, teatral, etnografic, arhitectural și al artelor plastice, reflectând preocupările actuale ale cercetării științifice și contribuind la aprofundarea cunoașterii, valorificării și promovării patrimoniului artistic național. Prin schimbul de idei și rezultatele cercetărilor prezentate, conferința a oferit un cadru relevant pentru dialog academic și cooperare interdisciplinară, consolidând rolul cercetării în procesul de conservare și valorificare a patrimoniului cultural.

Participare la Congresul Internațional al Criticilor de Teatru AICT/IATC și Festivalul Internațional Shakespeare

În perioada 20–25 mai 2026, la Craiova (România), s-au desfășurat lucrările celei de-a # # -a ediții a Congresului Internațional al Criticilor de Teatru AICT/IATC (Association Internationale des Critiques de Théâtre / International Association of Theatre Critics), organizat în cadrul Festivalului Internațional Shakespeare. Evenimentul a reunit peste o sută de critici de teatru și cercetători din 34 de secții naționale ale asociației.

Republica Moldova a fost reprezentată de Larisa Turea, președinta Secției Naționale AICT Moldova, dr. Violeta Tipa, șefa Secției Patrimoniul artistic din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural, și Maria Ivanov, reprezentantă a noii generații de critici și dramaturgi.
Fondată la 7 iunie 1956, la Paris, Asociația Internațională a Criticilor de Teatru constituie una dintre cele mai importante organizații profesionale din domeniul artelor spectacolului. În prezent, aceasta întrunește 47 de secții naționale de pe toate continentele, având drept obiective stimularea dialogului profesional internațional, susținerea formării tinerilor critici, organizarea de conferințe și colocvii științifice, precum și promovarea schimbului de informații privind evoluțiile contemporane ale fenomenului teatral. Republica Moldova este afiliată la AICT din anul 1996.
Programul științific al ediției jubiliare a inclus conferința internațională cu tema „Este oare Shakespeare contemporanul nostru? O nouă perspectivă asupra bardului într-o lume pe care el nu și-a imaginat-o niciodată”, comunicările fiind structurate în cadrul a patru paneluri tematice: Dimensiunea politică, Reflecții locale, Viziunea feministă și Patrimoniul transcultural. Dezbaterile au abordat noi perspective de interpretare a operei shakespeariene în contextul transformărilor culturale, sociale și politice ale lumii contemporane.

Concomitent cu lucrările congresului, participanții au asistat la o serie de reprezentații incluse în programul Festivalului Internațional Shakespeare, între care Regele Lear, în regia lui Silviu Purcărete, Titus Andronicus: Renăscut, semnat de regizorul japonez Ryunosuke Kimura, și opera Otello, montată la Opera Română Craiova în regia lui Rareș Zaharia. Aceste producții au oferit prilejul unei reflecții asupra direcțiilor actuale și a tendințelor inovatoare din teatrul contemporan. De asemenea, în contextul marcării Anului Brâncuși, organizatorii au inclus în program o vizită de documentare la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu, operă emblematică a sculptorului Constantin Brâncuși, alcătuită din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Coloana fără Sfârșit. Activitatea a oferit participanților posibilitatea de a aprofunda cunoașterea unuia dintre cele mai valoroase ansambluri monumentale ale patrimoniului cultural universal.

Participarea reprezentanților Republicii Moldova la acest important forum internațional a contribuit la consolidarea dialogului profesional și științific în domeniul studiilor teatrale, facilitând schimbul de experiență și dezvoltarea relațiilor de colaborare între cercetători, critici și instituții culturale din diverse spații culturale.