Mişcarea Ecologistă din Moldova

A doua drumeție - La Castel

Ne ținem de drumeții sau ele se țin de noi? Cum ai da-o, dar din amândouă ai de câștigat. În primul rând, continuă proiectul, dedicat protecției mediului, finanțat prin Programul Elvețian de Granturi Mici (Swiss Cooperation in Moldova), în al doilea rând, și cel care redescoperă frumusețile Moldovei, se îndrăgostește de ele ca pentru prima dată. Aceste fermecătoare, impresionante, spectaculoase, virgine splendori ale naturii se pot vedea La Castelul din Gordinești, Edineț. Și în această excursie, Silvia Ursul, ghidul care știe bine aceste locuri, a purtat pe umerii stâncilor, ai dealurilor, ai toltrelor din această zonă, un grup de copii din Gimnaziul-Grădiniță Terebna (director Rodica Titanu). Elevii ar fi încercat să urce pe Dintele dragonului, un monument din piatră uriaș, pe care greu este să-l escaladezi.
Cea de-a doua drumeție din cadrul proiectului a avut loc la Rezervația Peisagistică La Castel, lângă impresionantele stânci - unele mai abrupte, altele mai ușor de urcat. Participanții au admirat stâncile spectaculoase, care seamănă cu zidurile unui castel natural, și au descoperit frumusețea sălbatică a acestui loc deosebit.
Ghida Silvia Ursul le-a vorbit copiilor despre păsările din rezervație și despre felul în care oamenii pot deveni prieteni cu ele. Ea le-a explicat că păsările simt atunci când sunt deranjate și că trebuie să ne apropiem de ele cu grijă și liniște. I-a învățat cm să folosească binoclul pentru a observa păsările și peisajele din depărtare, iar participanții au avut ocazia să privească îndeaproape fluturii care zburau printre flori și chiar un șerpișor cuminte care mișuna printre ierburi.
Un punct impresionant al traseului a fost stânca numită Dintele dragonului, foarte sfărâmicioasă și vulnerabilă la ploi și vânt, care în timp poate dispărea din cauza eroziunii. Participanții au aflat și despre liliecii care trăiesc în stânci și contribuie la echilibrul ecosistemului.
Despre plantele rare și speciile protejate le-a vorbit botanistul Pavel Pînzaru. El le-a prezentat plante incluse în Cartea Roșie, precum stânjenelul, dar și roșcuța de primăvară, o plantă veninoasă, și dedițelul, cunoscut și ca „iarba somnului”. Drumeția a fost o experiență educativă și plină de descoperiri, care i-a apropiat pe participanți de natură și i-a învățat să o protejeze.
Există și mulțumirea tuturor vizitatorilor că poți să-ți faci barem o poză, două, lângă acest colos de piatră moldav. Stâncile, multe dintre ele abrupte, acoperite cu iarbă mustoasă mioritică, mai rar pătulită de picior de om, în schimb, aglomerată cu viețuitoare - gâze, fluturi, șopârle, șerpi - au fost urcate de istețimea copiilor ca la maraton. Unii chiar se întreceau ca la competiție într-un urcuș sau, mai curând, în graba timpului să exploreze toată frumusețea locului. Pavel Pînzaru le-a povestit elevilor despre plante - multe dintre ele prea frumoase, rar întâlnite, cu efecte terapeutice -, subliniind că toate merită să fie protejate.
Am lăsat râului Racovăț toată dragostea, admirația și un sincer „mulțumim” pentru frumusețea și liniștea dăruite. Iar plecând, am înțeles încă odată că natura ne primește cu bunătate doar atunci când știm să o respectăm, să o ocrotim și să rămânem prieteni adevărați ai tuturor viețuitoarelor care ne înconjoară.

Acest articol a fost realizat de Mișcarea Ecologistă din Moldova, cu sprijinul Elveției, în cadrul proiectului „Green Education in Motion” („Educație verde în mișcare”). Conținutul acestui articol nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.

Drumețiile sunt la fel de importante precum cărțile

Drumurile străbătute cu pasul seamănă cu orele de lectură când, aplecat deasupra filelor, trăiești viața personajelor. Împreună cu ele urci munți, cobori văi, te răcorești la apa unui izvor întâlnit în cale, asculți păsările și tot întorci pagină după pagină, descoperind istorii și încărcându-ți sufletul cu frumuseți noi.
Ca o carte bogată în imagini și încărcată de istorie a fost prima drumeție eco-ghidată la Orheiul Vechi, un loc deschis pentru oamenii dornici să-și umple inimile și bagajul de cunoștințe cu frumusețile nebănuite de la noi. O asemenea experiență, cât o lecție de istorie sau de literatură, a fost cea din 1 mai, oferită unui grup de elevi de la Gimnaziul nr. 51 „Gheorghe Malarciuc” din Vatra (director Veronica Ceban), organizată în cadrul activității „Turism verde educațional – drumeții eco-ghidate”, parte a unui proiect educațional implementat de Mișcarea Ecologistă din Moldova (proiect implementat de Mişcarea Ecologistă din Moldova (coordonator de proiect – Alecu Reniță, responsabilă de activități – Angela Rusu).
Proiectul, dedicat protecției mediului și finanțat prin Programul Elvețian de Granturi Mici (Swiss Cooperation in Moldova), are menirea să adune elevi și cadre didactice pentru a explora locurile frumoase din Republica Moldova.
Weekendul extins, care a coincis cu vacanța de 1 Mai – zi în care, prin tradiție, oamenii ies în natură - i-a dus pe tineri să cunoască mai bine Rezervația Cultural-Naturală Orheiul Vechi. Ghidul Silvia Ursul le-a povestit despre importanța protejării păsărilor și a naturii. Ea a explicat că în această rezervație trăiesc multe specii de păsări, printre care rândunelele și lăstunii, care își fac cuiburile în pereții stâncoși ai defileului.
Silvia Ursul le-a explicat că rezervația de la Orheiul Vechi nu este doar una naturală, ci și culturală. Acest loc păstrează urmele mai multor popoare și civilizații care au trăit aici de-a lungul secolelor. Participanții au aflat că, aici cu multe secole în urmă, exista un important oraș al unui trib mongolo-tătar. Ghidul le-a povestit despre băile tătărești, despre cetatea naturală formată de stânci și despre modul în care oamenii au folosit relieful pentru a se apăra. Dar pentru că acest pământ este al nostru, domnitorul moldovean Vasile Lupu a venit în această regiune și i-a alungat pe tătari. El a întemeiat o nouă fortăreață, pe care a numit-o Orhei. Mai târziu, așezarea a fost strămutată în alt loc, iar vechiul oraș a rămas cunoscut sub numele de Orheiul Vechi.
Un moment deosebit al excursiei a fost întâlnirea cu botanistul Pavel Pînzaru. Acesta le-a prezentat participanților numeroase specii de plante și flori care cresc în rezervație. El le-a arătat florile de barbaris, plante rare și interesante, explicând caracteristicile și importanța lor pentru ecosistem. Participanții au fost impresionați de diversitatea vegetală a zonei și au observat multe plante ieșite din comun, care creșteau printre stânci sau pe pajiștile însorite.
Botanistul le-a vorbit și despre o ciupercă numită „Lingurița zânei”, considerată de unii drept o ciupercă cu proprietăți vindecătoare. Această ciupercă rară a stârnit curiozitatea tuturor, iar participanții au ascultat cu atenție explicațiile despre mediul în care crește și despre legendele legate de ea.
Copiii și-au folosit energia într-un mod util și formativ. Au admirat, de pe platforma belvedere, priveliștea unică asupra defileului, au urcat spre biserica rupestră și au urmărit păsările.
Primele pagini ale proiectului au fost scrise cu pașii și dorința noastră de a cunoaște aceste locuri frumoase, pentru a le prețui și ocroti. Impresiile inițiale au atins superlativul și au trezit ambiția de a rămâne aproape de mediul nostru natural, conștientizând că tot ce este frumos și lăsat de Dumnezeu merită să fie parte a patrimoniului național.

Acest articol a fost realizat de Mișcarea Ecologistă din Moldova, cu sprijinul Elveției, în cadrul proiectului „Green Education in Motion” („Educație verde în mișcare”). Conținutul acestui articol nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.

Educație verde în mișcare: o investiție în generația viitorului
Într-o perioadă în care schimbările climatice, poluarea și degradarea mediului devin tot mai vizibile, educația ecologică nu mai este doar o activitate opțională, ci o necesitate. Viitorul mediului depinde în mare măsură de felul în care generațiile tinere înțeleg relația dintre om și natură și de capacitatea societății de a forma comportamente responsabile încă din școală.

Pornind de la această convingere, Mișcarea Ecologistă din Moldova lansează proiectul „Educație verde în mișcare”, realizat cu sprijinul Programului Elvețian de Granturi Mici (Swiss Cooperation in Moldova). Inițiativa își propune să apropie elevii și profesorii de valorile protecției mediului prin activități interactive, practice și creative desfășurate în mai multe localități ale țării.

Proiectul va transforma educația ecologică într-o experiență vie, apropiată de realitățile cotidiene ale copiilor și tinerilor. Participanții vor avea posibilitatea să învețe despre natură nu doar din manuale, ci și prin observație directă, dialog, explorare și implicare practică.

Activitățile proiectului vor include ateliere educaționale interactive, drumeții eco-ghidate, activități de artă ecologică și inițiative media dedicate sensibilizării publicului privind problemele de mediu. Elevii vor descoperi biodiversitatea locală, vor învăța despre reciclare și protecția naturii și vor participa la activități creative prin care își vor putea exprima propria viziune asupra unui viitor mai verde.

Responsabila de activitățile proiectului, Angela Rusu, susține că una dintre cele mai importante mize ale inițiativei este dezvoltarea unei legături autentice dintre tineri și natură.

„Copiii trebuie să simtă natura, să o cunoască și să înțeleagă că protejarea mediului începe prin gesturi simple și prin responsabilitate personală. Ne dorim ca aceste activități să inspire și să lase urme frumoase în comunități”, afirmă aceasta.

Un rol important în cadrul proiectului îl va avea și componenta de promovare și informare publică. Emisiunile radio, articolele tematice și materialele online vor aduce în atenția publicului exemple de implicare civică, inițiative locale și teme actuale de mediu. Organizatorii consideră că educația ecologică trebuie să depășească spațiul școlii și să devină o preocupare a întregii societăți.

Alecu Reniță, coordonatorul proiectului și președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, subliniază că schimbarea mentalităților față de natură este un proces de durată, iar investiția în educația tinerilor este una dintre cele mai importante forme de protecție a mediului.

„Nu putem vorbi despre un viitor sănătos fără educație ecologică. O societate care respectă natura se construiește prin cultură, educație și implicare. Copiii de astăzi sunt cei care vor decide cm va arăta lumea de mâine”, menționează coordonatorul, A. Reniță.

Prin proiectul „Educație verde în mișcare”, organizatorii își propun să contribuie la formarea unei generații mai conștiente de importanța protejării mediului, mai implicate civic și mai apropiate de valorile dezvoltării durabile.

Într-o lume în care natura are tot mai mult nevoie de sprijinul oamenilor, astfel de inițiative devin nu doar utile, ci esențiale.

Articol publicat în revista NATURA, nr. 411

Acest articol a fost realizat de Mișcarea Ecologistă din Moldova, cu sprijinul Elveției, în cadrul proiectului „Green Education in Motion” („Educație verde în mișcare”). Conținutul acestui articol nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.

Oare ce termen ar fi mai potrivit când ajungi la Rezervaţia Prutul de Jos - excursie, drumeție, vizită, relaxare - ori, toate luate împreună, sunt clipe de neuitat, de hrană pentru creier și bucurii pentru suflet? Așa a fost - clipe de neuitat, relaxare și ore de ecologie - pentru un grup de elevi de Gimnaziul "N. Botgros" din Badicul Moldovenesc, Cahul. A treia drumeție din cadrul proiectului dedicat protecției mediului, finanțat prin Programul Elvețian de Granturi Mici (Swiss Cooperation in Moldova), a continuat, tinerii reușind să admire frumusețea Lacului Beleu cu gălăgioasele păsări pe el; au parcurs cinci km de pădure insoțiți fiind de cântecul păsărilor și de pișcăturile insectelor că...totuși pădurea e a lor, noi trebuia să ne resemnăm cu statutul de musafiri. Nici întâlnirea cu doi șerpi nu i-a împiedicat pe elevi să afle că aici păsările din aer și de baltă (numeroase), animalele, și ele în număr mare, speciile de copaci rare și multe alte bogății ale naturii formează patrimoniul natura, iar noi avem obligația să-l cunoaștem și să-l prețuim.