Creationism Stiintific

Aparitia popoarelor partea II
Putem reface istoria veridica a grupelor de oameni folosind:
Informaţii, date de însuşi Creatorul în cartea Geneza
Principii genetice
Unele cunoştinţe ale influenţei mediului înconjurător
Primul om, Adam, de la care au provenit toţi oamenii, a fost creat cu cea mai bună din toate combinaţiile posibile de gene – ca de exemplu pentru „culoarea” pielii. După o perioadă lungă de timp după creaţie, Potopul global a nimicit toată omenirea, cu excepţia lui Noe, soţiei sale şi celor 3 fii cu soţiile lor. Ca urmare, Dumnezeu le porunceşte celor ce au supraveţuit să se înmulţească şi să umple Pamântul. (Geneza 9:1). După câteva sute de ani, oamenii au hotărât să nu asculte de porunca lui Dumnezeu şi s-au unit pentru construcţia unui oraş măreţ şi a turnului Babel – simbolul răzvrătirii şi necredinţei. Din capitolul 11 al Genezei cunoaştem că până la acel moment ei vorbeau toţi aceeaşi limbă. Domnul a pedepsit neascultarea oamenilor încurcându-le limbile, ca să nu se poată înţelege între ei şi să acţioneze împotriva lui Dumnezeu. Încurcarea limbilor i-a obligat pe oameni să se împrăştie pe toată suprafaţa Pământului, aşa cm intenţionase Dumnezeu de la început. În acest fel, toate „grupele de oameni” – africanii „negrii”, indo-europenii, asiaticii şi alţii au apărut concomitent în urma amestecării limbii în timpul construcţiei turnului Babel.
Noe şi membrii familiei sale aveau o culoare a pielii cel mai probabil intermediară, cu gene ce conţineau atât culoare albă cât şi neagră, fiindcă această culoare „medie” poate fi considerată cea mai potrivită (este destul de întunecată ca să protejeze împotriva cancerului de piele şi totodată destul de deschisă ca să alimenteze organismul cu vitamina D). Deoarece la Adam şi Eva persistau toţi factorii ce determinau „culoarea” pielii, atunci ei cel mai probabil erau tot mulatri, cu ochi căprui şi cu păr cafeniu sau negru. În principiu, majoritatea populaţiei globului pământesc au o culoare a pielii mulatră/mixtă. După Potop, timp de câteva secole până la turnul Babel, pe Pământ exista o singură limbă vorbită şi o singură grupă culturală. De aceea, pentru căsătoriile în interiorul acestui grup nu exista nici un obstacol. Acest factor ar fi trebuit să ferească culoarea pielii populaţiei de extreme. Desigur, uneori puteau să se nască oameni de o culoare foarte închisă sau deschisă, dar ei puteau fără probleme să se căsătorească cu reprezentanţi de o culoare mult mai deschisă sau întunecată şi în acest fel culoarea „medie” rămânea neschimbată.
Acest principiu se referă şi la alte deosebiri, nu numai la „culoarea” pielii. În condiţiile unor posibilităţi de încrucişare liberă, deosebiri exterioare evidente nu se manifestă. Ca ele să se manifeste, trebuie împărţită populaţia în grupe izolate, excluzând posibilitatea de a se mai încrucişa între ele. Acest mecanism se atribuie atât populaţiei de animale, cât şi a oamenilor.
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com/)

Dinozaurii și Biblia
Biblia nu reprezintă o enciclopedie sistematică a lumii animale și de aceea doar o mică parte din ele sunt menționate direct. Ființele, care nu au o tangență directă cu evenimentele descrise în biblice sunt menționate în ea indirect. Totuși, v-aș sugera să fiți atenți la urmatoarele locuri din Biblie:
Uită-te la behemot, căruia i-am dat viaţă ca şi ţie; mănâncă iarbă ca un bou. Tăria lui stă în şalele lui şi puterea în muşchii pântecelui său. Îşi îndoaie coada ca un cedru; tendoanele coapselor sale sunt întreţesute, oasele îi sunt ţevi de bronz, mădularele lui sunt ca nişte drugi de fier. El este cel mai mare între lucrările lui Dumnezeu. Cel Ce l-a făcut se apropie de el cu sabia. Căci munţii îi dau hrană acolo unde se joacă animalele sălbatice. Se culcă sub lotus, între trestii şi în mlaştină. Lotusul îl acoperă şi-i ţine umbră, sălciile râului îl înconjoară. Dacă râul creşte, el nu se teme, stă linişit chiar dacă Iordanul se năpusteşte asupra gurii lui. Crezi că-l poţi prinde lovindu-l în ochi sau îi poţi străpunge nasul într-o cursă? ( Iov 40:15-24)
Cartea Iov presupus scrisă cu 2000 de ani înainte de Hristos (cu toate că sunt unele încercări de a o data între anii 500-2500 î.d.Hr.). Acest cuvânt BEHEMOT a ramas ne tradus din ebraica veche, care reprezintă pluralul cuvântului ebraic de animal, dar nu un animal oarecare ci de dimensiuni neobișnit de mare. Dar despre ce animal este vorba? Cu siguranță acest “behemot” era destul de cunoscut contemporanilor lui Iov, însă actualmente nici o specie din animalele tereste nu corespund descrierii. Traducătorii, n-au gasit un sens potrivit pentru acest cuvânt și de aceea l-au lăsat în forma sa iniţială.
Pe timpul cercetării Africii de către europeni s-au înterprins încercări de a atribui acest “behemot” cu hipopotamul (în limba rusă aceste cuvinte chiar au devenit sinonime) sau elefantul. Dar ambele nu corespund descrierii. În deosebi apare confuzie în comparația coada ca un cedru. Mulți specialiști sunt de părerea că caracteristicile atribuite lui “behemot” mai degrabă descriu reptiliile gigantice de tipul diplodocus.
Mai departe în cartea lui Iov este descris unul din cele mai mari creaturi marine – LEVIATANUL, atribuit de obicei cu crocodilul sau cu cel mai mare animal marin existent astazi balena- pare atât de naiv:
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com/)

Geologia Pământului tînăr În articolul de mai jos vă voi prezenta câteva din argumentele geologice care erau până nu demult considerate argumente solide care demonstrau că vârsta Pământului conform modelului Biblic nu este adevărată, iar astăzi cu avansarea cunoștințelor în domeniul științei s-a constatat că ele sunt greșite.
1 Argument — Varve
Un argument răspandit împotriva datării vârstei pământului conform modelului Biblic îl reprezintă varve (depozit de argile), formatiuni de roca cu straturi amestecate alcătuite din sedimente mărunte, întunecate și dure. Se presupune că schimbările anuale alcătuiesc depozitele de culoare deschisă vara și întunecate iarna. Sa afirmat că unele din formațiunile de rocă sunt compuse din sute de mii de varve, ''demonstrând'' astfel că pământul este cu mult mai bătrân decât afirmă Biblia.1 Însa presupunerea că pentru formarea fiecărei perechi de straturi este necesar un an este greșită.
Cataclismele recente ne arată, că așa evenimente catastrofale ca potopul, descris în Biblie poate forma depozite de straturi în rocă într-o perioadă scurtă de timp. Erupția vulcanului Sf. Elena din statul Washington a creat 8 metri de formațiuni de straturi sedimentare doar într-o singura zi! 2
A fost studiată compozitia depunerii formată rapid pe pe plajă, a amestecului de nisip cu lut, de o adîncime de 1 metru și cu o suprafată echivalentă unui stadion de fotbal (secțiunea transversală aratată în stanga: granule obisnuite de nisip de cuarț despărtite de straturi întunecate de granule de minerale mai dense, asa ca rutil). 3
Când sedimentele au fost studiate în laborator, sa constatat că straturile subțiri sau format automat, asa cm apa în miscare transporta într-o parte particulele de diferite forme, formând figura (din dreapta). 4 Surpriza a parvenit când sa aflat că grosimea fiecărui strat depinde de marimea particulelor, dar nu de condițiile de curgere. 5 Această formațiune stratiformă (diatomit) a fost descompusă în mici particule și din nou au fost create aceleași condiții de scurgere, în rezultatul căruia sau format straturi sedimentare identice. 6
Există multe varve, create de rîul Verde (Green River)7 în Wyoming, SUA. Dar aceste straturi intermediare nu pot fi anuale, deoarece peste tot în ele sunt găsite pești și păsări bine păstrate.
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com/)

D**a o perioada de pauza am revenit :)

APARITIA POPOARELOR PARTEA I

Conform Bibliei, toti oamenii de pe Pamant au provenit de la Noe, sotia sa, trei fii ai sai si nevestele lor, iar mai inainte de asta de la Adam si Eva (Geneza 1-11). Insa astazi pe Pamant traiesc grupuri de oameni numite ''rase'', care d**a infatisarea exterioara se diferentiaza. Una din aceste deosebiri este culoarea pielii. Multi oameni considera acest lucru ca o dovada ca istoria biblica a aparitiei popoarelor este gresita. Ei cred ca aceste grupuri de oameni au aparut doar printr-o evolutie separata pe parcursul a zeci de mii de ani.
In realitate pe Pamant exista doar o singura ''rasa'' — rasa oamenilor. Biblia ne invata ca Dumnezeu ''Dintr-un singur om, El a făcut fiecare neam de oameni'' Fapte 17:26. Sfinta Scriptura deosebeste oamenii d**a triburi si popoare, dar nu d**a culoare sau alte deosebiri exterioare. Reprezentantii diferitor popoare se pot incrucisa liber intre ei si pot da urmasi. Aceasta demonstreaza ca diferentele biologice intre ''rase'' nu sunt asa de mari. In principiu, diferentele in compozitia ADN sunt minore. Daca luam doua persoane din oricare parte a lumii, atunci diferenta ADN lor alcatuieste 0,2%.
Antropologii impart omenirea in cateva grupe principale: europeoida (alba), mongoloida (chinezii, eschimoshii si indienii americani), negroida (negrii africani) si australoida (aborigenii australieni). In cadrul lor se pot diferentia diferite subgrupuri.
Practic toti evolutionistii din zilele nostre recunosc, ca diferite grupe de oameni nu puteau sa aiba origine diferita, cu alte cuvinte ei nu puteau sa evolutioneze din diferite specii de animale. In acest fel sustinatorii evolutiei sunt de acord cu creationistii ca toate grupele de popoare au provenit de la un numar initial comun de oameni. Multi oameni insa cred ca asa diferente mari ale exteriorului uman puteau sa se dezvolte numai intr-o perioada lunga de timp.
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com/)

Conform mărturiilor cronicilor celtice vechi, regele Moridd (in latina Morvidus) a fost ucis si înghitit in anul 336 î.d.Hr. de monstrul gigantic Belua (de retinut faptul, că termenul de dinozaur a apărut abia în anul 1841, iar până atunci diferitele popoare numeau aceste animale diferit). Regele britanic Peredaru a avut mai mult noroc — el a invins in lupta cu un astfel de monstru în regiunea Llayn Llayon (Wales). Cronicile britanice de asemenea ne relatează o multime de locuri pe teritoriul actualului Wales, care cândva era populat de monstrii Afanc si Carrog, ce si-au primit denumirea d**a numele acestor fiinte. Unul din ultimii afanci a fost ucis in anul 1693 de Edward Lloyd in Llayn al-Afanc pe rîul Conway.
Un loc considerabil îl au dragonii în scrierile epice scandinave. Asa de exemplu, Saga Volsunga glorifică ispravile luptătorului pe nume Sigurd, care a învins monstrul Fafnir.
Fafnir se deplasa pe patru picioare glisind corpul greu pe pământ. Stiind ca pielea de pe spatele lui Fafnir este de nestrapuns cu lancea sau sabia, Sigurd a săpat o groapă pe drumul care îl traversa monstrul ca să ajunga la cascadă, si ascunzînduse în ea a străpuns animalul care trecea pe deasupra în burtă.
În epoca medievală timpurie aflăm, că luptele cu dragonii practic erau cele mai populare ocupatii ale cavalerilor, cu exceptia turneelor si aventurilor romantice. Un loc central in literatura cavalerească îl ocupă poema anglo-saxonă Beowulf. După părerea unanima a cercetatorilor istorici, eroul acestei poeme nepotul regelui Grethel, Beowulf (495-583 e.n.) - personaj istoric real, care a luat parte la multe evenimente istorice reale.
Insa necătând la alte lucruri principala ''profesie'' a lui Beowulf a ramas — sezonul vânătorii de dragoni. Noi putem sa stabilim si data concreta a celei mai importante realizări a lui Beowulf — victoria asupra monstrului GRENDEL — anul 515 e.n. (anume în acest an cavalerul a înterprins renumita călătorie către regele danezilor Grothgaru). Durata vietii lui grendel putea să treacă de 300 de ani si spre sfîrsitul vietii, dragonul putea să atingă o înaltime de cateva ori mai înalta decât a omului, ceea ce nu reprezenta o problemă în a înghitii un om :). Pielea de pe corpul animalului era greu de stăpuns cu sabia sau sulita.
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com)

Din manualele scolare noi invatam, ca d**a era paleozoica urmeaza cea mezozoica aceasta este era reptilelor gigantice — dinozaurilor. Fosilele din Mezozoic ne marturisec, ca candva (cand?) ''soparlele strasnice'' (anume asa se traduce din greaca cuvantul ''dinozaur'') populau practic toata suprafata Pamantului. Dar daca toate speciile de animale (inclusiv si dinozaurii) au supravetuit Potopului, fiind luate de Noe in corabie, atunci reese ca dinozaurii erau contemporani omului, si nu au murit cu 65 milioane de ani pana la aparitia omului, d**a cm afirma teoria evolutiei. Exista dovezi stiintifice in favoarea acestei afirmatii? Raspunsul este: da, exista. Si chiar destul de convingatoare si suficiente.
''Urmele picioarelor pe teoria evolutiei'' — asa a caracterizat ziarul Star Telegram din 17 iunie 1982 descoperirea realizata in valea riului Paluxy, la 6 km. de oraselul Glen Rose, statul Texas. D**a ploile torentiale nivelul apei din riu sa ridicat si a spalat o parte din rocile sedimentare, dezgolind straturile de calcar, varsta carora d**a unele estimari traditionale evolutioniste a scarii geologice, ar trebui sa fie de 108 (!) milioane ani. La suprafata stratului s-au descoperit o multime de amprente a urmelor de dinozaur si om! Fusese descoperite si urme ''duble'' , cand dinozaurul calca deasupra urmei piciorului uman, si invers — omul calca peste urma lasata de dinozaur. Renumiti antrontologi au fost nevoiti sa recunoasca ca aceste urme practic sunt identice cu cele ale omului modern.
Inca o lovitura asupra adeptilor teoriei varstei Pamantului cu milioane de ani a fost descoperirea facuta in regiunea Londra (statul Texas). In startul din gresie din ordovician, datat cu varsta de 438 - 505 milioane de ani, a fost gasit ingropat in piatra un ciocan de fier forjat cu miner de lemn. Desigur, putea sa nimeresca acolo numai pana la formarea gresiei.
Mai devreme de jumatate de miliard de ani in urma? Putin probabil.
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com/ la rubrica Paleontologie)

Povestea stiintifica a secolului XXI.
De ce astazi asa de multi oameni, cu mult mai eruditi decat Darwin au hotarit ca argumentele in favoarea existentei lui Dumnezeu nu reprezinta o valoare reala?
De ce ei cred intr-o poveste stiintifica pentru adulti? Se agata din rasputeri pentru orice invatatura filosofica pseudo-religioasa a apritiei vietii din materia neorganica si evolutia de la molecula la om (ca si cm cristalul de siliciu, cu timpul putea sa evolueze in calculator).
Macroevolutia n-a fost observata personal de nici un savant din lume, in concluziile ei se indoia insusi Darwin, iar un mecanism evolutionist care ar da rezultate nu a fost gasit pana la moment!
Necatand la aceasta, ipoteza evolutionista a lui Darwin este considerata un fapt istoric dovedit, iar desenele artistice despre cm a avut loc evolutia (in realitate, adaptarea) pana si astazi completeaza paginile manualelor scolare, disciplinele universitare, monografiile stiintifice.
Necatand la faptul ca, de la aparitia acestei invataturi si pana la momentul de fata evolutionistii nu pot sa dea raspunsuri clare, inteligibile si stiintific fondate la multe intrebari. Indeosebi la cele mai importante:
Cum a aparut viata? De unde s-a luat informatia genetica (ADN) pentru aparitia primei celule?
In ce mod aceasta informatie incontinuu se multiplica si crestea de la organisme unicelulare la complexe si pana la om?
De ce exista diferite sexe? Pentru ce a aparut morala? De unde provine constiinta?
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com/)

Imposibilitatea generarii spontane a vietii
Invatatura evolutionista se refera nu la stiinta practica, dar la cea istorica (despre trecutul neobservabil), mai precis la filosofia naturalista, mascata sub stiinta. Aceasta stiinta istorica trebuie sa explice tot procesul invers: de la om pana la primul organism viu care sa se auto-produca, dar…. nu poate.
De aceea nu e de mirare, ca tot mai multi savant considera ipoteza evolutiei nedovedita, in deosebi, afirmatia despre o aparitie intimplatoare si dezvoltarii vietii pe Pamant din materie neorganica.
Deoarece pentru compusul anorganic e necesar doar energia. Dar pentru structurile vii – energia si informatia specifica privind mecanismele biologice, care nu rezulta din proprietatile materiei (dar intrece cu mult posibilitatile tehnice moderne ale omului).
Descoperirea ADN, ca purtator a codului genetic, a aratat ca aparitia vietii este nemijlocit legata de disponibilitatea unei sisteme complexe a informatiei chimice. Numai datorita prezentei ei putea sa apara protobacteria sau prima amoeba: din neviu sa apara ceva viu. ADN, contrar opiniilor evolutionistilor, reprezinta nu un sablon, dar instructiunea (software-ul), care nu se poate scrie pe sine insusi.
Corect ar fi de remarcat faptul ca idea generarii spontane a vietii apartine neodarwinistilor. Personal Darwin era de o alta parere: “Probabil, toate organismele vii, care au existat vreodata pe Pamant, provin de la o singura forma initiala, in care prealabil i-a fost insuflata viata”.
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com/ la rubrica Biologie)

Pamantul d**a Potop
Nu se pune la indoiala, ca asa un cataclism global ca Potopul Mondial, trebuia sa produca schimbari substantiale in infatisarea Pamantului. In primul rand, intr-un mod radical s-au schimbat conditiile climatice pe toata suprafata globului. Daca pana la Potop sub protectia stratului de apa in stare gazoasa, de la un pol la altul se observa o clima tropical umeda, atunci d**a distrugerea complete a acestui strat de protective incalzirea suprafetei pamatului la diferite latitudini nu era aceeasi, ceea ce a dus la activarea fenomenului care mai inainte nu era observabil, rafale de vanturi puternice. “Dumnezeu Şi-a adus aminte de Noe şi de toate vietăţile şi vitele care erau împreună cu el în arcă. Dumnezeu a făcut să sufle un vânt peste pământ, iar apele s-au potolit.” Geneza 8:1
In rezultat pe Pamant s-au creat diferite zone climaterice dependente de conditiile meteorologice ale anotimpului anual, iar formarea in zonele polare a calotelor glaciare au acumulat o parte din apa oceanului mondial.
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com/ la rubrica Climatologie)

De ce sa imbatat Noe?
O dovada interesanta indirecta a prezentei in trecut a presiunii atmosferei mai ridicate, reprezinta evenimentul din capitolul 9 al Genezei, o neplacere care sa petrecut cu Noe la scurt timp d**a Potop. Pana nu demult (cand a fost inventata pasteurizarea, conservarea si pastrarea bauturilor) vinificatia era unica posibilitate de conservare si pastrare a bauturilor. Ca regula se facea vinul, obtinut pe calea fermentatiei naturale a sucului de struguri, si avand o tarie de aproximativ 12% vol. Nu e de mirare, cand d**a Potop Noe din nou a inceput sa prelucreze pamantul, el cel mai degraba a sadit o vie. Dar in conditiile climaterice schimbate aceasta a dus la consecinte grave pentru istoria omenirii:
''El a băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezbrăcat în cortul său.Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său şi le-a spus despre acest lucru celor doi fraţi ai săi de afară.Dar Sem şi Iafet au luat o haină, şi-au pus-o pe umeri, au intrat în cort mergând cu spatele şi au acoperit goliciunea tatălui lor; feţele lor erau întoarse, astfel încât ei n-au văzut goliciunea tatălui lor.Când Noe s-a trezit din beţie şi a aflat ce i-a făcut fiul său cel tânăr,a zis: „Blestemat să fie Canaan; să fie cel mai de jos dintre sclavi pentru fraţii săi.“'' Geneza 9:21-25.
Din textul citit se creeaza o impresie, ca efectul, cauzat de intrebuintarea vinului, a fost o surpriza atat pentru Noe (noi stim, ca Noe a fost un om drept si integru (Geneza 6:9), iar o asa caracteristica in orice societate presupune moderatie si abtinere de la exces), ca si pentru familia lui — anume aceast lucru a determinat reactia neadecvata a fiului mai mic, care la vremea ceea avea deja copii proprii si vederea unui om gol nu a reprezentat pentru el o mirare. Se pare ca, Ham pentru prima data in viata lui a vazut un om beat. Mai mult de atat, incidentul care sa petrecut cu Noe este prima mentiune a cazului imbatarii cu vin din toata istoria omenirii.
Efectele, care apar in organismul omului in rezultatul actiunii alcoolului (etanol), in mare parte depinde de gradul de acumulate al acetaldehidei, care se formeaza in rezultatul oxidarii etanolului.
Metabolismul etanolului schematic poate fi redat in felul urmator:
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com/ la rubrica Chimie)

Ce procese totusi au avut loc in timpul evenimentului catastrofic in istoria Pamantului cunoscut sub numele de “Potopul Biblic”?
In cartea Geneza gasim mentionat: “În al şase sutelea an al vieţii lui Noe, în a şaptesprezecea zi a lunii a doua, toate fântânile marelui adânc au ţâşnit, iar stăvilarele cerului s-au deschis.Ploaia a căzut pe pământ timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.” Geneza 7:11-12
Iata cm ar fi descris acest fenomen geofizicienii. Supraincalzirea continua a nucleului Pamantului ar fi creat o stare de tensiune scoarta terestra, aproape de critica. Chiar si o mica influenta din exterior, cm ar fi caderea unui meteorit de marimi mari nemijlocit ar fi dus la divizarea scoartei terestre. Aceasta crapatura care se extindea cu viteza sunetului prin roca, avea nevoie de doar 2 ore ca sa inconjoare Pamantul. Sub influenta presiunii in crapatura creata - “izvoarele adancului ” - sau grabit sa iasa rocile impreuna cu apa subterana incalzita (chiar si in zilele noastre aproximativ 90% din materialul eruptiilor vulcanice il alcatuieste apa). Conform unor calcule, energia sumara al acestei eruptii de 10 000 de ori intrecea energia eruptiei vulcanului Krakatau. Inaltimea aruncarii materialului eruptiei alcatuia aproximativ 20 km., iar ajungind in straturile superioare ale atmosferei “cenusa” ar fi dus la condensarea activa si distrugerea stratului de protectie din apa gazoasa, care a cazut pe pamant sub forma de ploi torentiale. Apele subterane au alcatuit o parte importanta din apele Potopului – cantitatea sumara a eruptiei apelor din adincuri este echivalenta cu jumatate din rezervele actuale de apa din oceane si mari. Izvoarele marelui adinc au inundat suprafata pamantului 150 de zile (Geneza 7:24), in timp ce ploaia a durat doar 40 de zile, conform anumitor calcule cu intensitatea de 12.5 mm pe ora.
(continuarea pe: http://creationismulstiintific.blogspot.com/ la rubrica Geologie)