Facultatea de Istorie și Filosofie - Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Istorie și Filosofie are deosebita plăcere să anunțe că lect. univ., dr. Alexandru Bejenaru, din cadrul Departamentului Istoria Românilor, Universală și Arheologie, a obținut o bursă de mobilitate academică de predare (STA) în cadrul programului Erasmus+, la Universitatea din Opole, Polonia 🇵🇱.

Participarea la această mobilitate academică reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare profesională, schimb de bune practici și consolidare a relațiilor de colaborare internațională între instituțiile de învățământ superior. 🌍

Conducerea facultății și colegii din cadrul Departamentului Istoria Românilor, Universală și Arheologie îi adresează sincere felicitări și îi urează mult succes în desfășurarea activităților academice din cadrul mobilității Erasmus+! 👏📚✈️

📢 Marți, 2 iunie 2026, Universitatea de Stat din Moldova va găzdui prelegerea publică susținută de profesorul universitar Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena și membru la Academia Austriacă de Științe.

🔹 Oliver Jens Schmitt este unul dintre cei mai apreciați istorici europeni contemporani, specializat în istoria Europei de Sud-Est, a Imperiului Otoman și a spațiului românesc. Autor al numeroase volume și studii de referință, acesta s-a remarcat prin cercetările dedicate istoriei medievale și moderne a Balcanilor, identităților politice și culturale din Europa de Est, precum și relațiilor dintre statele și societățile din regiune.

🕙 Evenimentul va avea loc la ora 10:00, în Aula „Gheorghe Brătianu”, aud. 530, Blocul Central al USM.

🌍 Prelegerea va aborda tema: „Locul Moldovei în istoria europeană”.

🌐 Sunt invitați să participe cadre didactice, cercetători, studenți și toți cei interesați de istoria și cultura spațiului european.

Acces liber.

🎉 Stimate Domnule Profesor Anatol Petrencu,

Colectivul Facultății de Istorie și Filosofie vă adresează cele mai sincere felicitări! 📚✨

Vă dorim multă sănătate, inspirație, putere de muncă și noi realizări academice. Vă mulțumim pentru dedicația, profesionalismul și contribuția adusă în domeniul istoriei și în formarea atâtor generații de studenți!

La mulți și fericiți ani! 🎂

Graficul susținerii tezelor de master: 09 iunie 2026- 15 iunie 2026

Pe data de 14 mai a fost sărbătorită ziua de naștere a doamnei conf.univ., dr. Cristina GHERASIM.📚

Comunitatea Facultății de Istorie și Filosofie vă adresează cele mai sincere urări de bine, multă sănătate, voință, răbdare pentru a realiza obiectivele propuse.📖

La mulți și fericiți ani !💙

🇲🇩În perioada 12–15 mai 2026, comunitatea academică a Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Moldova este reprezentată pe scena internațională prin participarea la o vizită de studiu organizată în cadrul proiectului european SacredTravels4Growth, găzduită de Universitatea din Malta 🇲🇹.

👨‍🏫Reprezentarea instituțională este asigurată de dr., lect. univ. Igor BERCU, decanul facultății, și asist. univ. Ion CHEPTENE.

🇪🇺Programul reunește cercetători și specialiști din mai multe state europene, având ca obiectiv analiza relației dintre:

⛪ patrimoniul religios
🌱 turismul sustenabil
🎓 educația universitară contemporană

📖🇲🇹 Activitățile academice au inclus:
📍 sesiuni dedicate Maltei ca spațiu istoric de pelerinaj;

💻 utilizarea tehnologiilor digitale (AR/VR, GIS) în valorificarea patrimoniului religios;

🎓 dezvoltarea programelor de formare în domeniul turismului cultural și religios;

🔬 cercetarea metodologiilor moderne aplicate patrimoniului sacru.

🏛️✨ Vizita de studiu a inclus deplasări și activități de teren în importante centre istorice și religioase, unde participanții au analizat:
🏰 patrimoniul medieval
🖼️ muzeele ecleziastice
🔗 integrarea siturilor religioase în circuitele culturale contemporane
🇲🇹 De asemenea, programul a cuprins explorarea complexelor megalitice, relevante pentru înțelegerea continuității sacralității în spațiul mediteranean.

Această mobilitate academică evidențiază integrarea activă a instituției în spațiul european al cunoașterii și cercetării.

🇲🇩🇲🇹🇪🇺

Ascensiunea Lumii Islamice: De la Peninsula Arabică la un Imperiu Continental | Labirintul Istoriei

Civilizația islamică medievală reprezintă una dintre cele mai importante structuri politice și culturale ale istoriei universale, având un rol decisiv în transformarea spațiului afro-eurasiatic între secolele VII–XIII. În cadrul rubricii Labirintul Istoriei, analiza formării și evoluției lumii islamice evidențiază modul în care islamul a depășit rapid dimensiunea unei simple religii regionale, devenind fundamentul unei civilizații complexe, capabile să influențeze profund evoluția politică, economică și intelectuală a Evului Mediu.
Originea acestei civilizații se află în Peninsula Arabică a secolului al VII-lea, în contextul predicării profetului Muhammad și al constituirii primei comunități musulmane. După moartea sa, Califatul Rashidun (632–661) a inaugurat etapa de consolidare instituțională și expansiune militară rapidă. În doar câteva decenii, foste teritorii ale Imperiului Bizantin și ale Imperiului Sasanid au fost integrate într-un nou spațiu politico-religios, marcat de mobilitate militară, organizare administrativă eficientă și coeziune doctrinară. Acest proces a modificat radical echilibrul geopolitic al Orientului Apropiat și al Mediteranei orientale.
Transformarea lumii islamice într-un imperiu de dimensiuni continentale s-a realizat în timpul Califatului Omeiad (661–750), când centrul de putere a fost stabilit la Damasc. În această perioadă, expansiunea islamică a atins Peninsula Iberică în vest și Asia Centrală în est, creând unul dintre cele mai vaste spații politice ale Evului Mediu. Califatul Omeiad a inițiat reforme administrative și fiscale fundamentale, precum arabizarea administrației și reorganizarea monetară, contribuind la consolidarea unui model imperial coerent. În același timp, integrarea diverselor populații cucerite și relațiile dintre elitele arabe și comunitățile locale au generat transformări sociale profunde, dar și tensiuni politico-religioase care au influențat evoluția ulterioară a islamului.
Apogeul civilizației islamice medievale este asociat cu Califatul Abbasid (750–1258), care a mutat centrul lumii islamice către Bagdad. Fondat în urma revoluției abbaside, noul regim a promovat o structură imperială mai deschisă din punct de vedere etnic și cultural, integrând influențe persane, grecești și indiene într-un spațiu al sintezei intelectuale. Bagdadul a devenit unul dintre cele mai importante centre urbane și culturale ale epocii, un nod al comerțului internațional și al circulației ideilor.
În această perioadă s-a dezvoltat ceea ce istoriografia numește „epoca de aur” a islamului. Sub patronajul califilor, instituții precum „Casa Înțelepciunii” au stimulat traducerea și conservarea operelor antice, facilitând transmiterea cunoașterii clasice către Europa medievală. Filosofia, matematica, astronomia, medicina și geografia au cunoscut progrese remarcabile, iar savanții musulmani au contribuit decisiv la dezvoltarea patrimoniului intelectual universal. Civilizația islamică a funcționat astfel ca un spațiu de intermediere culturală între Orient și Occident, între moștenirea Antichității și lumea medievală europeană.
Din punct de vedere economic, lumea islamică medievală controla importante rute comerciale care legau Mediterana, Africa, Oceanul Indian și Asia Centrală. Orașe precum Bagdad, Damasc, Cairo sau Cordoba au devenit centre ale schimburilor comerciale și culturale, favorizând circulația mărfurilor, ideilor și tehnologiilor. Dezvoltarea urbană, monetară și comercială a contribuit la integrarea economică a unor regiuni vaste ale Eurasiei și Africii de Nord.
Totodată, civilizația islamică medievală nu a fost lipsită de contradicții și conflicte. Rivalitățile politice, tensiunile dintre diverse grupuri religioase și etnice, precum și fragmentarea treptată a autorității centrale au dus, începând cu secolul al IX-lea, la apariția unor puteri regionale autonome. Cu toate acestea, califatul a continuat să păstreze o puternică autoritate simbolică și religioasă. Declinul politic al Califatului Abbasid a culminat în anul 1258, odată cu cucerirea Bagdadului de către mongoli, eveniment care a marcat sfârșitul unei epoci istorice.
Moștenirea civilizației islamice medievale rămâne însă fundamentală pentru înțelegerea Evului Mediu. Prin expansiunea sa politică, prin dezvoltarea instituțiilor administrative, prin rolul său comercial și mai ales prin contribuția la conservarea și dezvoltarea cunoașterii, lumea islamică a reprezentat unul dintre principalii piloni ai civilizației medievale. Influența sa s-a manifestat nu doar în Orientul Apropiat și Africa de Nord, ci și în Europa, unde transferul de idei, texte și descoperiri științifice a contribuit decisiv la evoluția intelectuală a Occidentului medieval.
📺https://youtu.be/iojyzjE1_zU?is=sal5Ahven9pHvEWM

Ascensiunea Lumii Islamice: De la Peninsula Arabică la un Imperiu Continental Civilizația islamică medievală reprezintă una dintre cele mai importante structuri politice și culturale ale istoriei universale, având un rol decisiv în tra...

Succes!

📚 În cadrul sesiunilor plenare ale Conferințelor Chișinău–Suceava, desfășurate sub genericul „Basarabia și Bucovina între tradiționalism și modernitate”, la data de 8 mai 2026, a avut loc lansarea monografiei semnate de Igor Bercu – „Re’âyâ-lele” otomane pe teritoriul Țării Moldovei. Geneza și evoluția administrativ-teritorială (sfârșitul secolului al XV-lea – începutul secolului al XIX-lea)”.🇲🇩🇷🇴
Lucrarea propune o amplă analiză istorică asupra organizării administrativ-teritoriale a „re’âyâ-lelor” otomane din spațiul Țării Moldovei, evidențiind procesele de transformare politică, socială și instituțională desfășurate de-a lungul mai multor secole.