Departament Drept Internațional și European

DIALOG INTERINSTITUȚIONAL PRIVIND CONSOLIDAREA COOPERĂRII ÎNTRE FACULTATEA DE DREPT A UNIVERSITĂȚII DE STAT DIN MOLDOVA ȘI FACULTATEA DE DREPT A UNIVERSITĂȚII DIN TARTU, ESTONIA.

La data de 7 mai, Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova a găzduit o reuniune academică de înalt prestigiu, marcând debutul unui dialog strategic cu Facultatea de Drept a Universității din Tartu, Estonia. Oaspetele de onoare, domnul Lauri Mälksoo, profesor de Drept internațional, personalitate marcantă a mediului juridic european și Membru al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, a efectuat o vizită de lucru menită să pună bazele unei cooperări interinstituționale durabile.
Această inițiativă, coordonată de domnul prof. univ., dr. Nicolae Osmochescu și doamna conf. univ., dr. Natalia Zamfir, a facilitat un schimb de viziuni la cel mai înalt nivel decizional al Facultății. Astfel, agenda vizitei a inclus o ședință de lucru cu Decanul Facultății de Drept, domnul prof. univ., dr. Sergiu Băieșu, la care au mai participat doamna conf. univ., dr. Lilia Gribincea, Șefa Departamentului Drept Internațional și European, domnul prof. univ., dr. Nicolae Osmochescu și doamna conf. univ., dr. Natalia Zamfir. Discuțiile au vizat, cu prioritate, oportunitățile de internaționalizare a curriculei și dezvoltarea unor proiecte de cercetare comună în domeniul dreptului internațional.
Reuniunea s-a bucurat de prezența unor figuri emblematice ale mediului juridic și politic, printre care domnul viceprim-ministru Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării doctor în drept, care deține și funcția de conferențiar universitar prin cumul extern la Departamentul Drept Internațional și European, alături de membrii corpului profesoral din cadrul Departamentului: doamna conf. univ., dr. Doina Cazacu, domnul lector Ion Căpățînă, doamna dr., lector Cornelia Furculiță și domnul dr., lector Sorin Dolea.
Dimensiunea academică a vizitei a culminat cu o prelegere susținută în limba engleză de profesorul Mälksoo în fața studenților Facultății de Drept a USM. În acest cadru, a fost prezentată lucrarea sa, publicată la Oxford University Press: „Russia, the Soviet Union, and Imperial Continuity in International Law”. Volumul oferă o analiză profundă a intersecției dintre doctrina juridică internațională și ambițiile imperiale, furnizând instrumentele critice necesare înțelegerii ordinii juridice contemporane prin prisma continuităților istorice.
Prin acest eveniment, Facultatea de Drept a a Universității de Stat din Moldova își reafirmă angajamentul de a cultiva un mediu academic conectat la dezbaterile globale de actualitate, oferind studenților și profesorilor acces la expertiză internațională de cel mai înalt calibru.

Masa rotundă
dedicată Zilei Europei, cu genericul „The Challenges of the Republic of Moldova’s Accession Negotiations with the European Union in the Context of Integrating the Sustainable Development Goals”.

La data de 5 mai, doamna Natalia Zamfir, dr. în drept, conf.univ. și dna. Ruxanda Camerzan, lector univ.și docdorandă în cadrul Departamentului Drept Internațional și European al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova, a organizat Masa rotundă dedicată Zilei Europei, cu genericul „The Challenges of the Republic of Moldova’s Accession Negotiations with the European Union in the Context of Integrating the Sustainable Development Goals”.
Scopul evenimentului a fost de a discuta provocările legate de consolidarea eforturilor de armonizare a legislației naționale cu standardele Uniunii Europene și de aplicare efectivă a acestora de către instituțiile publice, organele de drept și sistemul judecătoresc, în contextul dezvoltării durabile a Republicii Moldova.
Limba de lucru în cadrul Mesei rotunde a fost engleza și au fost puse în discuție subiecte actuale, precum: Structural Economic Weaknesses as a Threat to Moldova’s EU Accession Ambitions: Digitalization as a Viable Solution; Mechanisms, Policies and Standards for preventing risks to public health; Hazardous waste management in the Republic of Moldova; Corruption and judicial inefficiency as obstacles to Moldova’s european integration; Human resources deficit in public administration; Legal response for violence etc.
Studenții din anul II, grupa anglofonă, au prezentat proiecte de echipă elaborate prin metoda învățării bazate pe rezolvarea problemelor (Problem-Based Learning). Temele de cercetare au fost selectate de către studenți, în urma analizei Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, iar formarea echipelor s-a realizat în funcție de tematicile interconectate alese.
Manifestarea ştiinţifică s-a bucurat de un real succes şi interes din partea participanţilor, dat fiind multitudinea şi actualitatea subiectelor ce au fost prezentate, studenții au dat dovadă de activism, fiind lansate idei spre discuție, intervenind pe parcurs cu anumite precizări și completări.
Evenimentul se încadrează în categoria activităților dedicate Aniversării a 80 de ani ai Universității de Stat din Moldova.

Workshop
programul de master în Drept Internațional

În data de 4 mai, doamna Natalia Zamfir, doctor în drept, conferențiar universitar în cadrul Departamentului Drept Internațional și European din cadrul Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova a organizat un workshop dedicat studenților ciclului II, Programul de master în Drept Internațional, în contextul Zilei mondiale de acțiune pentru climă, marcate la 15 mai.

Evenimentul, intitulat „Analiza juridică a problemelor de mediu în contextul schimbărilor climatice și a protecției drepturilor ecologice”, a oferit participanților oportunitatea de a analiza și dezbate aspecte-cheie privind mecanismele juridice instituite la nivel internațional și regional pentru prevenirea și combaterea problemelor de mediu, inclusiv din perspectiva impactului și interdependenței acestora cu schimbările climatice.

Un accent deosebit a fost pus pe justițiabilitatea drepturilor ecologice, prin analiza posibilității invocării acestora în fața instanțelor de judecată, cu referire la jurisprudența relevantă și la modul în care instanțele interpretează și aplică normele incidente.

Scopul discuțiilor a fost evaluarea gradului real de justițiabilitate și a eficienței mecanismelor juridice existente din perspectiva protecției drepturilor.

Temele abordate au fost selectate de către studenți și urmează a fi incluse într-o publicație comună, după examinarea acesteia în cadrul Departamentului.

Valențele diplomației în procesul de integrare europeană: Lecție publică susținută de E.S. Iurie Bodrug la Facultatea de Drept a USM

Departamentul Drept Internațional și European al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova își reafirmă angajamentul de a facilita dialogul academic de înaltă expertiză prin organizarea, la data de 4 mai, a unei lecții publice de excepție. Invitatul de onoare, Excelența Sa, domnul Iurie Bodrug, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Polonă în perioada 2010–2020, a susținut o lecție publică studenților anului doi, axată pe dinamica relațiilor diplomatice și pe arhitectura procesului de aderare a Poloniei la Uniunea Europeană.

Evenimentul a fost coordonat de domnul Igor Șeremet, doctor în drept, conferențiar universitar în cadrul Departamentului Drept Internațional și European, și a vizat corelarea aspectelor teoretice ale dreptului Uniunii Europene cu realitățile pragmatice ale negocierilor internaționale.

Excelența Sa, domnul Iurie Bodrug, a oferit o perspectivă diacronică asupra parcursului european al Poloniei, raportându-se la două momente de referință din cariera sa diplomatică. Prima etapă, corespunzătoare perioadei 2000–2003, a vizat complexitatea tehnică și politică a acțiunilor premergătoare aderării, perioadă în care domnia sa a activat în calitate de consilier la Ambasada Republicii Moldova de la Varșovia.
Cea de-a doua perspectivă, analizată din postura de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, a evidențiat metamorfoza sistemică a Poloniei. Excelența Sa a reliefat modul în care reformele riguroase de la începutul anilor 2000 s-au tradus, în timp, în transformări structurale profunde, validând astfel eficiența modelului european de dezvoltare.
În cadrul discursului, au fost identificate și analizate avantajele multidimensionale ale statutului de stat membru al Uniunii Europene, cu accent pe:
• Convergența economică accelerată și sustenabilitatea creșterii prin mecanismele pieței unice;
• Reforma instituțională și consolidarea statului de drept ca garanți ai democrației;
• Reziliența societală și alinierea la standardele europene de calitate a vieții;
• Integrarea într-un sistem colectiv de securitate, esențial pentru stabilitatea regională.

Prelegerea a generat un cadru de reflecție critică pentru studenți, oferindu-le instrumentele necesare pentru a înțelege parcursul european nu doar ca un deziderat politic, ci ca un proces juridic și diplomatic laborios. Această inițiativă se înscrie în seria acțiunilor academice ale Departamentului Drept Internațional și European menite să pregătească noua generație de juriști pentru provocările integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Departamentul Drept Internațional și European, Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova vă invită să participați la o lecție publică susținută în limba engleză de:
🎓 Lauri Mälksoo Profesor de Drept Internațional la Universitatea din Tartu (Estonia). Membru al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei.
📚 Cu această ocazie, profesorul va prezenta cartea sa: „Russia, the Soviet Union, and Imperial Continuity in International Law”, publicată la prestigioasa editură Oxford University Press.
Cartea analizează relația dintre dreptul internațional și ideile imperiale în contextul Imperiului Rus și al Uniunii Sovietice, evidențiind modul în care argumentele juridice au fost utilizate pentru justificarea expansiunii și menținerii influenței imperiale. Lucrarea oferă, totodată, o perspectivă critică asupra continuităților istorice și a impactului acestora asupra ordinii juridice internaționale contemporane.
Evenimentul va avea loc joi, 7 mai, ora 11.00, în aula 119, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova, strada Mihail Kogălniceanu 67, Chișinău

Department of International and European Law, The Faculty of Law of the State University of Moldova invites you to attend a public lecture delivered in English by:
🎓 Lauri Mälksoo
Professor of International Law at the University of Tartu (Estonia). Member of the Institut de Droit International; Member of the Venice Commission of the Council of Europe.
📚 On this occasion, the professor will present his book: Russia, the Soviet Union, and Imperial Continuity in International Law, published by the prestigious Oxford University Press.
This book analyses the relationship between international law and imperial ideas within the Russian and Soviet empires. It demonstrates how legal arguments have been used to justify expansion and maintain imperial influence. It also critically analyses historical continuities and their impact on the contemporary international legal order.
The event will take place on Thursday, May 7, at 11:00 a.m., in room 119, Faculty of Law, Moldova State University, 67 Mihail Kogălniceanu Street, Chisinau

La data de 23 aprilie, Departamentul Drept Internațional și European, a organizat pentru studenții Facultății de Drept, o lecție publică pe tema: „Inteligența Artificială în Conflict – Reflecții din cadrul Consiliului de Securitate ONU”, susținută de doamna Dr. Augustina Șiman, absolventa studiilor doctorale a Universității de Stat din Moldova și a programului de master Drept Internațional din cadrul Departamentului Drept Internațional și European, care a activat anterior în cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

În cadrul lecției publice, a fost abordată una dintre cele mai actuale și complexe teme ale dreptului international public contemporan, fiind analizat modul în care inteligența artificială este deja utilizată în conflicte armate – de la sisteme autonome și procese de identificare a țintelor, până la dezinformare și sprijin decizional militar – precum și felul în care aceste evoluții sunt discutate la nivelul ONU.

Totodată, doamna Dr. Augustina Șiman a evidențiat implicațiile juridice și etice ale utilizării inteligenței artificiale în război, pozițiile statelor membre ale Consiliului de Securitate ONU și perspectivele privind elaborarea unor viitoare norme sau instrumente juridice internaționale în acest domeniu, răspunzând la numeroase întrebări frecvente: Cine este responsabil când inteligența artificială ucide civili în război? De ce pare să existe o discrepanță între ceea ce spun unele state la ONU și ceea ce fac pe câmpul de luptă? Care este utilitatea dezbaterilor Consiliului de Securitate? De asemenea, doamna Dr. Augustina Șiman a menționat că, în prezent, nu există niciun tratat ONU care să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale în conflictele armate. Dreptul internațional reglementează utilizarea permisă și interzisă a forței, inclusiv cea care implică folosirea tehnologiei militare bazate pe inteligență artificială, prin intermediul dreptului internațional umanitar și a protecțiilor conexe prevăzute de dreptul internațional al drepturilor omului. Principiile-cheie includ: distincția dintre civili și militari (care face diferența între civili și combatanți și interzice țintirea directă a civililor și a bunurilor cu caracter civil), proporționalitatea (care interzice comiterea de daune civile excesive), necesitatea (care restricționează forța militară), și, bunăoară, în cazul sistemelor de IA cu recunoaștere facială, dreptul la viață privată – conform Pactului internațional din 1966 privind drepturile civile și politice.
Tehnologia avansează mai repede decât capacitatea comunității internaționale de a o guverna. Legea se aplică în continuare - dar este întinsă în moduri pe care nu a fost niciodată concepută să le accepte. Ceea ce ne confruntăm este o întârziere juridică. Această întârziere este importantă pentru că în război viteza ucide, iar inteligența artificială se bazează fundamental pe viteză: viteza datelor, viteza de direcționare, viteza de luare a deciziilor. Atunci când această viteză depășește judecata umană, se încalcă principiile care stau la baza dreptului internațional umanitar - distincția, proporționalitatea, necesitatea.

Lecție publică „Cum internalizăm standardele internaționale în activitatea judiciară în materia anticorupției?” la Institutul Național al Justiției, cu participarea studenților anului II ai Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova

Joi, 2 aprilie 2026, un grup de studenți ai anului II ai Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova, împreună cu Doamna Olga Dorul, doctor în drept, conferențiar universitar în cadrul Departamentului Drept Internațional și European, au participat la lecția publică susținută de doamna Laura Ștefan, expert anticorupție și doctor în drept, desfășurată la Institutul Național al Justiției.
Doamna Ștefan are o experiență internațională remarcabilă: a fost bursieră Eisenhower și participantă la Programul de Leadership pentru Femei în 2015. Tot în 2015, Ambasada Statelor Unite la București i-a conferit titlul de Woman of Courage. În calitate de bursieră Chevening, a absolvit programul de LLM (Master of Laws) la Universitatea Cambridge în perioada 2003–2004, iar în 2022 a obținut titlul de doctor la Universitatea Babeș-Bolyai, cu o teză dedicată anticorupției în societățile aflate în tranziție.
În cadrul lecției, doamna Ștefan a analizat apariția și evoluția GRECO, organul anticorupție al Consiliului Europei, subliniind specificul și riscurile luptei anticorupție în statele ex-comuniste. Un moment important a fost discutarea mecanismelor de prevenire și combatere a corupției, fiind reliefat în mod special rolul instituțiilor fiscale și aplicabilitatea standardelor internaționale în practică.
Experta a adus în discuție și aspectele mai puțin vizibile ale acestei activități: dilemele profesionale, etica juristului, provocările și rolul avertizorilor de integritate, subliniind că juristul nu este doar un specialist în domeniul dreptului, ci persoana de care depinde soarta oamenilor.
La final, doamna Laura Ștefan le-a transmis studenților un mesaj inspirațional: să înceapă de pe băncile universității să dezvolte „anticorpi” pentru viața profesională, să fie modele de integritate în societate și să-și testeze limitele pentru a deveni viitori profesioniști responsabili.

La data de 31 martie, doamna Natalia Zamfir, doctor în drept, conferențiar universiatr în cadrul Departamentului Drept Internațional și European, a intermediat vizita domnului Przemysław Macholak, din Polonia, asistent al unui europarlamentar, la studenții grupei anglofone din anul II, la disciplina Dreptul instituțional al Uniunii Europene.
Discuțiile consacrate Parlamentului European și rolului important al acestuia în reprezentarea vocii cetățenilor Uniunii Europene în procesul decizional din cadrul instituțional al Uniunii Europene au suscitat un interes deosebit din partea studenților și au fost prezentate de domnul Macholak într-o manieră interactivă și accesibilă.
Studenții au adresat întrebări referitoare la parcursul său profesional, precum și la activitatea desfășurată în calitate de asistent al unui europarlamentar. La rândul său, domnul Macholak i-a informat despre oportunitățile de participare la diverse programe de stagii finanțate de Parlamentul European, precum Blue Book (https://traineeships.ec.europa.eu/index_en), Schuman Scholarship (https://www.europarl.europa.eu/at-your-service/en/work-with-us/traineeships) și eu4moldova.eu (https://eu4moldova.eu/).
O atenție aparte a fost acordată subiectului integrării europene a Republicii Moldova și necesității implicării fiecărui cetățean în susținerea acestui proces, subliniindu-se ideea că Republica Moldova poate deveni mai puternică și mai sigură doar împreună cu Uniunea Europeană.
Totodată, domnul Macholak a încurajat studenții să se implice în diverse acțiuni de colaborare orientate spre promovarea ideii de integrare europeană și combaterea dezinformării, în vederea unei mai bune înțelegeri a perspectivelor acestui proces.

Participarea echipei USM la runda regională a John H. Jackson Moot Court Competition, Oslo, 10–13 martie 2026

În perioada 10–13 martie 2026, echipa Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova a participat la runda regională a John H. Jackson Moot Court Competition, desfășurată în Oslo, Regatul Norvegiei.

Competiția, dedicată simulării litigiilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), a reunit echipe de studenți din diverse jurisdicții, oferind un cadru academic competitiv și interactiv pentru aprofundarea dreptului comerțului internațional. Din componența echipei USM au făcut parte studenții anului II, grupa 2417 anglofonă: Butnaru Alina, Negru Dragomir, Sacagiu Catalina și Sosidca Mihail.

Programul competiției a debutat la data de 10 martie 2026, cu ceremonia oficială de deschidere, în cadrul căreia au fost prezentate echipele participante, structura rundelor și regulile procedurale aplicabile. În a doua zi, echipa Universității de Stat din Moldova, a susținut pledoaria în calitate de reclamant într-un litigiu simulat din domeniul dreptului OMC, prezentând argumente juridice fundamentate și răspunzând întrebărilor adresate de panel. În cea de-a treia zi, echipa a pledat în calitate de pârât, ceea ce a presupus adaptarea strategiei juridice și formularea de contraargumente într-un cadru adversarial complex. Deși echipa nu s-a calificat în etapa finală a competiției, prestația a fost una solidă și a reflectat nivelul înalt de pregătire al participanților.

Participarea la această rundă regională a constituit o experiență academică și profesională deosebit de valoroasă. Studenții au avut oportunitatea de a interacționa cu membri ai panelului, specialiști cu vastă experiență în domeniul dreptului comerțului internațional, beneficiind de feedback calificat și perspective practice asupra argumentării juridice. Totodată, interacțiunea cu echipe din alte țări a facilitat schimbul de experiență, consolidarea abilităților de comunicare interculturală și dezvoltarea unei rețele academice internaționale. Experiența acumulată în cadrul competiției a contribuit semnificativ la dezvoltarea competențelor de cercetare juridică, gândire critică, pledoarie orală și lucru în echipă, reprezentând un pas important în formarea profesională a studenților participanți.

Studenții au fost ghidați de Doamna Cornelia Furculiță, doctor în drept, lector la Departamentul Drept Internațional și European și de Doamna Elena Cravet, ex reprezentanta Republicii Moldova la Organizația Mondială a Comerțului. La fel, au contribuit și studenții care au participant la edițiile anterioare ale concursului: Liviana Frunză, Valeria Butorina, Gabriel Vescu, Anda Osipov și Daniel Garbuz.

Participarea la concurs a fost posibilă cu suportul financiar al Universității de Stat din Moldova, Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Fundației Germane pentru Cooperare Juridică Internatională - The German Foundation for International Legal Cooperation e.V. (IRZ) - și Biroului de Avocați Bivol și Asociații

Felicitări studenților și mulțumiri membrilor echipei de coordonare și finanțatorilor!

La data de 17 martie 2026, a avut loc Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Studențești, Ediția a # # #-a, Atelierul Drept Internațional și European.
La eveniment au participat 40 de studenți de la Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova și de la Facultatea de Drept, Universitatea Națională „Iuri Fedkovîci” din Cernăuți.
La deschiderea conferinței, au participat cu un cuvânt de salut Doamna Svitlana Karvatska, doctor în drept, profesor universitar, Șefa Departmentului Drept Internațional și Studii Comparate și Domnul Ivan Toronchuk, doctor în drept, conferențiar universitar la Departmentul Drept Internațional și Studii Comparate, Facultatea de Drept, Universitatea Națională „Iuri Fedkovîci” din Cernăuți.
Conferința a fost moderată de Domnul Igor Șeremet, doctor în drept, conferențiar universitar și Doamna Cristina Bancu, magistru în drept, asistent universitar la Departamentul Drept Internațional și European.
În cadrul conferinței, studenții au prezentat comunicările științifice în limbile română, engleză și rusă, iar temele abordate sunt de maximă actualitate pentru Republica Moldova și reflectă situația juridică și geopolitică regională și internațională.
Cele mai interesante comunicări au fost premiate după cm urmează:
Locul I: Maxim Ceban, masterand, anul I la Programul de Master Drept Internațional, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Reconfigurarea dreptului internațional într-o lume multipolară”.
Locul II: Valeria Butorina, masterandă, anul I la Programul de Master Drept Internațional, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „EU AI Act as a Normative Model with International Relevance: Compatibility with WTO Disciplines and the Sustainable Development Goals”.
Locul III: Daniel GARBUZ, student, ciclul I, Licență, anul III, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Rolul CtEDO în contextul reformei judiciare și vettingul magistraților”.
Mențiuni:
Mihai Crucichevici, student, ciclul I, Licență, anul II, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Actorii nestatali în Dreptul Internațional Umanitar”
Marinela Cojocari, studentă, ciclul I, Licență, anul I, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Trilogurile în procesul legislativ al Uniunii Europene: între eficiență procedurală și exigențele transparenței democratice”
Daniela Gînco-Fodor, studentă, ciclul I, Licență, anul IV, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Aspecte conflictuale privind cerințele legale pentru a putea moșteni și deschiderea succesiunii”.
Tudor Olaru, masterand, anul I la Programul de Master Drept Internațional, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Sancționarea înțelegerilor anticoncurențiale”.
Daria Zamfir, studentă, ciclul I, Licență, anul III, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „The evolution of the ECtHR’s approach to examining environmental protection cases: from environmental protection to ensuring a safe environment in the context of climate change”.
Maria-Elena Croitoru, studentă, ciclul I, Licență, anul II, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Prezumpția Bosphorus-alternativa minim invazivă a aderării UE la CEDO”.
Anda Osipov, studentă, ciclul I, Licență, anul III, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Memoria digitală și Dreptul de a fi uitat”.
Daniil Florin, student, ciclul I, Licență, anul II, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Чернобыльская катастрофа как фактор формирования международно-правовых положений ядерной безопасности и прозрачности информации”.
Valeria Catană, Nadin Gărgăun, studente, ciclul I, Licență, anul I, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Rolul Europol ca agenție a Uniunii Europene în combaterea criminalității organizate din domeniul drogurilor”.
Camelia Gușevatîi, studentă, ciclul I, Licență, anul II, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Traficul internațional de copii ca amenințare la adresa drepturilor omului și a cooperării internaționale pentru menținerea păcii”.
Vlada Rusu, masterandă, anul I la Programul de Master Drept Internațional, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „The right to clean air in the context of sustainable development”.
Anastasiia Unguryan, studentă, ciclul I Licență, anul III, Universitatea Națională „Iuri Fedkovîci” din Cernăuți, tema: „The prospects of criminalizing Ecocide under International Law”.
Anna Koshkodan, studentă, ciclul I Licență, anul IV, Universitatea Națională „Iuri Fedkovîci” din Cernăuți, tema: „Мecanisme juridice internaționale pentru aducerea în fața justiției a infractorilor de crime de război”.
Valentina Oxentii, studentă, ciclul I Licență, anul IV, Universitatea Națională „Iuri Fedkovîci” din Cernăuți, tema: „Executarea hotărârilor (deciziilor) Curtei Europene a Drepturilor Omului”.
Ionela Țurcan, studentă, ciclul I, Licență, anul I, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Principiul subsidiarității în sistemul instituțional al UE: mecanism de echilibru între integrarea europeană și suveranitatea statelor”.
Gabriel Vescu, masterand, anul I la Programul de Master Drept Internațional, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Uniunea economiilor și investițiilor a Uniunii Europene -premise economice și implicații juridice”.
Roland Bădărău, student, ciclul I, Licență, anul I, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Construirea ordinii juridice a Uniunii Europene prin jurisprudența Curții de Justiție”.
Adina Prodan, studentă, ciclul I, Licență, anul I, Universitatea de Stat din Moldova, tema: „Consiliul European și Consiliului Europei: un studiu comparat”.
Membrii juriului:
1. Lilia Gribincea, doctor în drept, conferențiar universitar, Șefa Departamentului Drept Internațional și European
2. Cristina Bancu, magistru în drept, asistent universitar
3. Igor Șeremet, doctor în drept, conferențiar universitar
4. Virginia Zaharia, doctor în drept, conferențiar universitar
5. Natalia Zamfir, doctor în drept, conferențiar universitar

La data de 19 martie 2026, Domnul Fernando Arlettaz, profesor la Universitatea din Zaragoza, Spania, cercetător în domeniile dreptului internațional și drepturilor omului, s-a aflat într-o vizită de lucru la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova.
Vizita a inclus o ședință cu Administrația Facultății de Drept, prezidată de Decanul Facultății, Domnul Sergiu Băieșu, doctor în drept, profesor universitar. Dialogul s-a axat pe perspectivele de consolidare a cooperării academice internaționale, dezvoltarea parteneriatelor inter-universitare, promovarea schimburilor academice și identificarea unor oportunități de colaborare pentru cadre didactice, în vederea consolidării dimensiunii europene a studiilor juridice.
Ulterior, la invitația Doamnei Lilia Gribincea, doctor în drept, conferențiar universitar, Șefa Departamentului Drept Internațional și European, Profesorul Fernando Arlettaz a ținut o lecție publică pentru studenții de la disciplina CtEDO, cu tema „Nationality and the Right to Nationality: Current Discussions”, oferind o analiză aprofundată a conceptului de cetățenie prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Internaționale de Justiție, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Profesorul Fernando Arlettaz a evidențiat provocările contemporane legate de acordarea și retragerea cetățeniei, precum și implicațiile acestora asupra drepturilor fundamentale. Au fost evidențiate, în special, reperele oferite de cauza Nottebohm, în ceea ce privește noțiunea de „legătură efectivă”, precum și evoluțiile recente reflectate în cauza Commission v. Malta și standardele dezvoltate în cauza Kurić and Others v. Slovenia.
Evenimentul s-a bucurat de o participare activă din partea studenților, care au contribuit la un dialog academic dinamic și aplicat și a fost facilitat cu sprijinul Domnului Daniel Goinic, asistent universitar în cadrul Departamentului Drept Internațional și European.