16/03/2022
Gramatica pe scurt - morfologie și sintaxă.
Sistemul limbii române este organizat pe cinci nivele -
Text
Frază
Propoziție
Cuvânt
Sunet
Comunicarea începe cu nivelul trei - Propoziția.
Știința care descrie funcționarea acestui nivel se numește Gramatică.
Gramatica are două părți - morfologie și sintaxă.
Ce face morfologia?
Morfologia aranjează cuvintele pe grupe și descrie schimbările petrecute cu forma lor în timpul comunicării.
În limba română sunt peste 120.000 de cuvinte în vocabular și
ar fi imposibil să descrii comportamentul fiecăruia în parte.
Din fericire cuvintele se aseamănă între ele ,astfel încât pot fi grupate în clase morfologice sau părți de vorbire.
Morfologia grupează cuvintele în 10 clase.
Prima clasă morfologică cuprinde cuvinte precum - pisică, idee, alergare, mers etc...
De ce sunt puse în aceeași grupă?
Pentru că au caracteristici comune - denumesc obiecte ale gândirii.
Asta înseamnă că ele se pot număra - o pisică, două pisici, un tunet două tunete, o alergare doua alergări etc.
Asta înseamnă că ele au însușiri - pisică blândă ,idee frumoasă, tunet asurzitor, alergare ușoară, rapidă.
Deci obiectele se numără și au însușiri, astfel le verificăm.
Sunt zeci de mii și apar mereu altele în vocabular.
A doua clasă morfologică cuprinde cuvinte precum- unor, niște, cel, cea, al, ai etc... Aceste cuvinte nu denumesc nimic, ele sunt importante pentru comunicare, însoțind sau legând între ele alte cuvinte.
Ele sunt puține și număr limitat.
A treia clasă morfologică cuprinde cuvinte precum - verde, parfumat, rotund, frumos etc... Ele sunt grupate la un loc, pentru că denumesc același lucru - însușire ale obiectelor.
Și ele sunt multe si apar mereu altele.
A patra clasă morfologică cuprinde cuvinte precum - al șaptelea, tustrei, șase sute etc... Ele sunt grupate la un loc pentru că denumesc același lucru - numere.
Sunt în număr limitat, dar se pot combina între ele la infinit.
A cincea clasă morfologică cuprinde cuvinte precum - eu, îmi, dumneata, sieși, al său, acesta, fiecare etc. Ele sunt grupate la un loc
pentru că fac același lucru în comunicare - țin locul unui substantiv.
Sunt în număr limitat.
A șasea clasă morfologică cuprinde cuvinte precum - a alerga, a învăța, a adormi, a fi etc... Ele sunt grupate la un loc pentru că denumesc același lucru - acțiunea (cele mai multe dintre ele),dar și starea sau existența. Sunt multe, zeci de mii și lista rămâne deschisă.
A șaptea clasă morfologică cuprinde cuprinde cuvinte precum - bine, agale, niciodată, acum, aici, sus etc...Ele sunt grupate la un loc pentru că denumesc același lucru - caracteristica acțiunii, adică cm se face acțiunea sau circumstanța acțiunii, adică unde și cm se face acțiunea.
A opta clasă morfologică cuprinde cuvinte precum - în, pe, de la, contra, conform etc...Ele sunt grupate la un loc pentru ca sunt cuvinte de legătură și se folosesc pentru a realiza anumite relații între propoziții. Numărul lor este limitat.
A noua clasă morfologică cuprinde cuvinte precum - și, deci, fiindcă, încât, să etc.. Ele sunt grupate la un loc, pentru că sunt cuvinte de legătură. Spre deosebire de cele din grupa anterioară ele se folosesc pentru alte relații atât în propoziții cât și în frază.
A zecea clasă morfologică și ultima cuprinde cuvinte - of! au! vai! bă! miau! etc...Ele sunt grupate la un loc pentru că sunt folosite exclamativ și exprimă cam același lucru - stări sufletești, senzații, sau imita sunete și zgomote din natură etc.
Așa dar - toate cele 120.000 de cuvinte din vocabularul limbii române se grupează in 10 Clase morfologice sau Parți de vorbire.
Fiecare Parte de vorbire are un nume - Substantiv, Articol, Adjectiv, Numeral, Pronume, Verb, Adverb, Prepoziție, Conjuncție, Interjecție.
A doua parte a Gramaticii este Sintaxa. Ea descrie cm se construiește propoziția.
Părțile de vorbire pe care le-am văzut mai înainte se combină între ele două câte două formând o structură ,o rețea. În această structură ele îndeplinesc o anumită funcție și devin părți de propoziție. Rămân părți de vorbire, dar devin și părți de propoziție. Au o dublă valoare - valoare morfologică și valoare sintactică.
Ce pot deveni ele în propoziție?
Pot deveni - Subiect, Predicat, Atribut și Compliment.