Iron Age Archaeological Heritage

Scanări geomagnetice în raza comunei Hansca, raionul Ialoveni

În această săptămână, echipa Centrului de Arheologie „Ion Niculiță” a realizat prospecțiuni geomagnetice pe suprafața a două situri atribuite culturii getice din cadrul comunei Hansca. În punctul „Cramă” scanările au surprins un șir de structuri, aflate în prezent în pământ, care reprezintă rămășițele unor gospodării datate aproximativ din secolele IV-III înainte de Hristos.

În punctul „Toloacă”, arheologii au continuat scanările începute anul trecut pentru a determina care este traiectoria exactă a sistemului defensiv al cetății. Anul trecut, în cadrul săpăturilor arheologice din acest loc, echipa centrului a cercetat vestigiile unui șanț de apărare astupat încă din antichitate. În interiorul acestuia s-a descoperit o bogată colecție de ceramică, figurine antropomorfe, fusaiole și alte obiecte datate din secolele IV-III înainte de Hristos.

Prin intermediul prospecțiunilor geomagnetice, magnetometrul folosit de arheologi măsoară deviațiile în câmpul magnetic al Pământului cauzate de prezența structurilor subterane create de om, inclusiv resturi de locuințe arse, gropi, șanțuri și altele.

Prospecțiuni LiDAR în bazinul râului Ciorna / Noi și vechi situri arheologice cercetate la Mileștii Mici

Recent, Centrul de Arheologie „Ion Niculiță” a realizat scanări LiDAR la mai multe cetăți localizate în bazinul râului Ciorna, în limitele raioanelor Șoldănești și Rezina. Au fost vizate fortificațiile getice (secolele IV-III înainte de Hristos) de la Glinjeni „La Șanț”, Glinjeni „La Lacuri”, Olișcani „Roata Turcilor” și Mateuți „La Șanț”. Tehnologia LiDAR permite cartarea tridimensională și georeferențiată a tuturor structurilor de suprafață, de exemplu șanțurile de apărare și ruinele zidurilor, ignorând impedimentele pe care le prezintă casele, pădurile și alte tipuri de vegetație.

În același timp, echipa a continuat cercetările de suprafață în bazinele râurilor Ișnovăț și Botna, concentrate de această dată cu precădere în comuna Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Investigațiile au dus la identificarea unei necropole de incinerație, inedite, în care, pe lângă oase calcinate, s-a constatat prezența fragmentelor de chiupuri ceramice decorate cu caneluri și toarte îngroșate care ar putea proveni de la căni de tip kantharos sau alte tipuri de vase cu toarte-urechiușe.

Urmează ca prelucrarea materialului în laborator să elucideze dacă avem de-a face într-adevăr cu un cimitir specific culturii Corlăteni-Chișinău (secolele XII-X înainte de Hristos). Mormintele fazei târzii a epocii bronzului, reprezentată în această zonă de cultura Sabatinovka (secolele XVI-XII înainte de Hristos) și căreia i-ar putea aparține unele dintre vestigiile descoperite, erau realizate de obicei în movile funerare și prin înhumare, ceea ce nu este cazul aici. Locația acestui sit ne-a fost semnalată de către specialistul Agenției Naționale Arheologice, Igor Dimov, căruia îi mulțumim și pe această cale.

Au mai fost verificate alte trei situri cunoscute în literatura de specialitate, inclusiv o așezare atribuită culturii getice (secolele VI-III înainte de Hristos), cu o cantitate impresionantă de fragmente de amfore grecești, un sit cu vestigii ale culturii getice și din perioada romană, și altul conținând fragmente de vase modelate la roata olarului caracteristice culturii Sântana de Mureș-Cerneahov (secolele III-IV după Hristos) și ceramică rudimentară lucrată cu mâna, tipică evului mediu timpuriu (secolele VIII-IX).

Ieri, 26 februarie 2026, a avut loc lansarea monografiei arheologice "Fibulae loquuntur. Mobilitate și conectivitate în Europa Centrală și de Est la răscruce de milenii (o istorie a circulației agrafelor în spațiul pruto-nistrean)", scrisă de Vasile Iarmulschi și Octavian Munteanu. Lucrarea constituie al treilea volum din cadrul colecției Periegesis Archaeologica, editată de Centrul de Arheologie "Ion Niculiță". La eveniment au luat cuvânt autorii, referenții științifici ai cărții, dr. hab. Aurel Rustoiu și dr. Sergiu Matveev, și coordonatorul colecției Periegesis Archaeologica, dr. Aurel Zanoci.

Lucrarea analizează în detaliu fibulele purtate de către locuitorii spațiului dintre Prut și Nistru din secolul III a. Chr. până în secolul I p. Chr., perioadă în care a înflorit în regiune cultura Poienești-Lucășeuca, asociată de mulți cu bastarnii. Studierea fibulelor are o mare importanță pentru știința arheologică, fiindcă de rând cu alte obiecte, precum amforele grecești, pot fi datate destul de exact și contribuie la elucidarea cronologiei contextelor arheologice. Autorii, însă, au pășit dincolo de descrieri tehnice și tipologie, realizând, în cuvintele prefațatorului, Aurel Rustoiu, o biografie culturală a acestor accesorii vestimentare și dezvăluind mobilitățile (de idei, oameni, obiecte) care au caracterizat timpul și spațiul luat în discuție.

Volumul este dedicat magiștrilor arheologi Mircea Babeș (1941-2023) și Ioan Glodariu (1940-2017), plecați prea devreme de lângă noi.

În perioada 25-28 februarie 2026, Centrul de Arheologie „Ion Niculiță” (Universitatea de Stat din Moldova) și Institutul de Arheologie Preistorică (Universitatea Liberă Berlin) vor găzdui colocviul cu titlul „Statut și prestigiu în epoca fierului și cea romană în spațiul tiso-nistrean”. În cadrul acestuia, cercetători din R. Moldova, România și Germania vor discuta despre materialele arheologice ca expresie a statutului social în perioada cuprinsă aproximativ între 1200 î.Hr. și 500 d.Hr.

În mare parte, arheologii apreciază obiectele care puteau fi obținute cu dificultate sau care cereau un efort considerabil pentru a fi produse, cm ar fi podoabele, importuri din lumea greacă, romană sau celtică și armele drept o oglindire a unui rang mai înalt al posesorului în societate. Asemenea artefacte vor constitui, în esență, subiectele comunicărilor participanților la conferința de față.

De asemenea, cu ocazia acestei manifestații științifice, va fi lansată monografia „Fibulae loquuntur. Mobilitate și conectivitate în Europa Centrală și de Est la răscruce de milenii (o istorie a circulației agrafelor în spațiul prutonistrean) / Mobilität und Konnektivität in Mittel- und Osteuropa um Christi Geburt (eine Geschichte der Verteilung der Fibeln im PruthDnjestr-Raum)” (Colecția Periegesis Archaeologica #3, Chișinău, 2025) de Vasile Iarmulschi și Octavian Munteanu.

Lucrările colocviului se vor desfășura în cadrul Universității de Stat din Moldova, sala Platformei de formare și cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei „Vasile Pârvan”. Mai jos puteți găsi programul și rezumatele prezentărilor.

Stimați colegi și dragi iubitori de arheologie și istorie antică!

Vă aducem la cunoștință că pe data de 26 februarie 2026, la ora 9.30, la Universitatea de Stat din Moldova (holul etajului II, blocul central) va fi vernisată expoziția: „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca regatului dac”.

Expoziția își propune să dezvăluie publicului procesul de preparare a pâinii în timpul Regatului Dac, plecând de la descoperirile arheologice, dar utilizând și analogii etnografice.

Expoziția cuprinde 11 postere, în care sunt expuse secvențe cu diferite procese legate de cultivarea, recoltarea și depozitarea cerealelor; procesarea semințelor și prepararea pâinii; etc.

Parteneri: Universitatea de Vest Timișoara, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău.

Vă așteptăm cu drag la vernisare și vă îndemnăm să vizitați expoziția!

În săpăturile arheologice de la Saharna „Țiglău” din 2025 am avut parte de o descoperire unicat pentru sit și în general o raritate, indiferent de regiune. Ea reprezintă o piesă interpretată preliminar drept nasture.

Este confecționată din os de animal prin coplire și are o formă ovală în plan, cu multiple fațete convexe și lustruite. Două găuri au fost sfredelite orizontal. Prin acestea probabil treceau original două fire sau sfori subțiri care prindeau nasturele de haină. Drept dovadă a acestui lucru servesc urmele de uzură observate pe marginile interioare ale orificiilor. Cu toate acestea, una dintre găuri are un spațiu excesiv de mare între deschideri, astfel încât piesa ar fi îndeplinit doar cu dificultate funcția de nasture (la încheiere). Există posibilitatea, puțin probabilă, ca meșterul să fi făcut o greșeală în timpul confecționării, și doar unul dintre orificii să fi fost prins de haină.

Descoperiri asemănătoare sunt rare. În spațiul dintre Prut și Nistru cunoaștem, la moment, doar o singură piesă aproape identică, scoasă la lumină la Butuceni, în timpul săpăturilor conduse de reputatul arheolog Gheorghii Smirnov (1948-1949, 1956). Publicațiile care au făcut referință la aceasta au interpretat-o drept aplică, iar în acest caz ar fi fost mai simplu de fixat (permanent) pe haină. Tot la Saharna „Țiglău” a fost culeasă de pe suprafața sitului o piesă similară, dar care dispune de doar un orificiu orizontal, iar pe muchie a fost ornamentată cu un șir incizat.

În baza informațiilor adunate, acești nasturi pot fi datați în prima epocă a fierului, perioada culturii Saharna (secolele X-IX înainte de Hristos). Am avea o mai bună înțelegere despre cm aceste accesorii se încadrau în costumul oamenilor de atunci dacă i-am fi găsit in situ în mormintele acestora, însă anume așa piese lipsesc totalmente din necropola de alături de la Saharna „Țiglău”, majoritatea nasturilor descoperiți fiind confecționați din bronz, cu o singură urechiușă pentru prinderea aței.

Cercetările viitoare vor completa cu noi informații cunoștințele noastre despre aceste piese din epoca fierului, inclusiv, sperăm noi, cu analogii din alte situri arheologice.

Ieri, 21 ianuarie 2026, Centrul de Arheologie „Ion Niculiță” a oferit consultanță echipei HydroMinds a Liceului Teoretic „Nicolae Donici” din Dubăsarii Vechi cu privire la particularitățile și provocările din domeniul cercetării arheologice de teren și de laborator. Membrii echipei, constituită din elevii de diferite clase ai liceului, vor participa în acest an la prestigiosul concurs internațional First Lego League, iar la partea de robotică a acestuia vor avea sarcina de a rezolva o problemă reală cu care se confruntă arheologii din Republica Moldova și din întreaga lume folosind modele și echipamente robotizate.

Astfel, echipa a vizitat ieri Muzeul de Antichități „Tudor Arnăut” și laboratorul Centrului de Arheologie „Ion Niculiță”, în care au făcut cunoștință directă cu artefactele descoperite în cadrul săpăturilor arheologice și cu procesul de lucru al arheologilor, inclusiv în cadrul unei prezentări oferite de către șeful centrului, dr., conf. univ. Aurel Zanoci. Urmează partea practică a concursului în care echipa HydroMinds va testa și va aplica ideile acumulate până acum, transformându-le într-un produs dezvoltat în toată regula, aplicabil pe șantierele arheologilor. Le dorim mult succes și ambiția de a câștiga locul 1!

Echipa Centrului de Arheologie l-a omagiat pe profesorul Ion Niculiță la cei patru ani de la Marea Trecere. Recunoștință eternă! 🌻

Motivul bradului pe ceramica culturii arheologice Saharna

𝘐̂𝘯 𝘪𝘮𝘢𝘨𝘪𝘯𝘦: 𝘤𝘩𝘪𝘶𝘱 𝘥𝘦𝘤𝘰𝘳𝘢𝘵 𝘤𝘶 𝘶𝘯 „𝘣𝘳𝘢̆𝘥𝘶𝘵̦”, „𝘨𝘩𝘪𝘳𝘭𝘢𝘯𝘥𝘢̆” 𝘴̦𝘪 𝘢𝘭𝘵𝘦 𝘦𝘭𝘦𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘨𝘦𝘰𝘮𝘦𝘵𝘳𝘪𝘤𝘦 (𝘤𝘶𝘭𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘚𝘢𝘩𝘢𝘳𝘯𝘢, 𝘢𝘱𝘳𝘰𝘹. 𝘴𝘦𝘤𝘰𝘭𝘦𝘭𝘦 𝘟-𝘐𝘟 𝘪̂𝘯𝘢𝘪𝘯𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘏𝘳𝘪𝘴𝘵𝘰𝘴), 𝘥𝘦𝘴𝘤𝘰𝘱𝘦𝘳𝘪𝘵 𝘪̂𝘯 𝘵𝘪𝘮𝘱𝘶𝘭 𝘴𝘢̆𝘱𝘢̆𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘢𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘚𝘢𝘩𝘢𝘳𝘯𝘢 𝘔𝘢𝘳𝘦 / „𝘋𝘦𝘢𝘭𝘶𝘭 𝘔𝘢̆𝘯𝘢̆𝘴𝘵𝘪𝘳𝘪𝘪”, 𝟣𝟫𝟦𝟩, 𝘴𝘶𝘣 𝘤𝘰𝘯𝘥𝘶𝘤𝘦𝘳𝘦𝘢 𝘭𝘶𝘪 𝘎𝘩. 𝘚𝘮𝘪𝘳𝘯𝘰𝘷 (𝘥𝘪𝘯 𝘍𝘰𝘯𝘥𝘶𝘭 𝘈𝘳𝘩𝘪𝘷𝘪𝘴𝘵𝘪𝘤 𝘎𝘶𝘷𝘦𝘳𝘯𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘢𝘭, 𝘍𝟥𝟥𝟥𝟢, 𝘐𝘯𝘷. 𝟣, 𝘋𝘰𝘴𝘢𝘳𝘶𝘭 𝟣𝟧𝟢, 𝘈𝘨𝘦𝘯𝘵̦𝘪𝘢 𝘕𝘢𝘵̦𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭𝘢̆ 𝘢 𝘈𝘳𝘩𝘪𝘷𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘙𝘔)

Vasele ceramice ale culturii Saharna ilustrează mai întotdeauna un registru ornamental complex, compus din mai multe motive geometrice executate prin incizie sau ștanțare. Decorul realizat în felul dat dă impresia unei compoziții artistice chibzuite, dar este imposibil să înțelegem semnificația acesteia în prezent.

Unul dintre motivele stilistice întâlnite este asociat de unii arheologi cu un brad sau brăduț și apare în două moduri. Fie în forma unor triunghiuri hașurate și stivuite piramidal, căpătând aspectul unui pom împodobit de Crăciun, după cm vedeți în imaginea de alături, fie format din două rânduri de linii, uneori pe o tulpină centrală, dispuse oblic unul față de celălalt, asemănător crengilor aplecate ale unui brad. Acestea din urmă pot apărea atât pe chiupuri, castroane, boluri, cât și pe cești, în poziție orizontală ori verticală.

Un alt motiv frecvent este cel al ghirlandelor. Un exemplu îl aveți chiar în imaginea din față, la baza gâtului vasului. Acest ornament s-a aplicat de obicei prin ștanțare în cadrul culturii Saharna, ceea ce îi oferă o anumită rigiditate geometrică, dar în alte culturi din prima epocă a fierului, contemporane acesteia sau posterioare, cm ar fi cultura Babadag sau Basarabi, ghirlandele puteau fi realizate și prin incizie, simplă sau cu pieptănașul. Acestea din urmă au ajuns să aibă aspectul unor valuri, cu creasta rotunjită sau ascuțită.

Cu siguranță, comunitățile primei epoci a fierului asociau aceste simboluri cu altceva decât ceea ce înțelegem noi, probabil departe de a fi brazi sau ghirlande. Acest lucru nu înseamnă că nu putem da frâu liber imaginației și să intrăm în spiritul sărbătorilor de iarnă, inclusiv datorită acestor prețioase descoperiri arheologice.

Crăciun Fericit și un An Nou îmbelșugat! Cei dragi să vă fie mereu alături!
Echipa Centrului de Arheologie „Ion Niculiță”

În ultimele săptămâni, echipa Centrului de Arheologie „Ion Niculiță” a înfruntat temperaturile scăzute și a continuat cercetările arheologice de suprafață de la granița comunelor Mileștii Mici, Costești și a orașului Ialoveni (raionul Ialoveni). Perieghezele au dus la localizarea a două așezări anterior necunoscute care aparțin culturii getice (aproximativ secolele VI-III înainte de Hristos) și a alteia atribuite culturii Chișinău-Corlăteni (aproximativ secolele XII-X înainte de Hristos), de asemenea inedită.

Îi mulțumim colegului de la Agenția Națională Arheologică, Igor Dimov, pentru semnalarea descoperirii acestor situri și pentru ajutorul oferit la documentarea lor.

De pe suprafața acestor așezări străvechi, arheologii au colectat fragmente de ceramică lucrată cu mâna și la roată, cea de-a doua – importată din orașele-polis grecești, fusaiole, o piesă cilindrică cioplită dintr-un picior de amforă și piese litice, de exemplu un posibil fragment de topor-ciocan de culoare albă mată, șlefuit cu migală. În rândul ceramicii getice se întâlnește tradiționalul decor format dintr-un brâu în relief alveolat sau un șir de alveole adâncite în peretele vaselor, iar unele fragmente de recipiente Chișinău-Corlăteni au ornamentul tipic al acestei culturi format din caneluri orizontale amplasate pe gât, striuri sau „barbotină”.

În același timp, Centrul de Arheologie „Ion Niculiță” a efectuat reverificări pe teritoriul comunei Pârjolteni (raionul Călărași) și a cartat așezări atribuite perioadei romane, culturii Sântana de Mureș-Cerneahov (secolele III-IV după Hristos). Pe parcursul anului 2025 au fost investigate toate siturile arheologice cunoscute din literatură sau rapoarte în microzona Horodiște-Pârjolteni, cu excepția celor cuprinse de intravilan. Până când, majoritatea siturilor investigate (șase) aparțin perioadei romane (secolele II-IV după Hristos), dar o mare parte din formele de relief rămân necercetate arheologic, în special zonele de înălțime.