Asociatia Romani Milano

🟠Institutul Cultural Român, prin 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐑𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐞 𝐢̂𝐧 𝐒𝐭𝐫𝐚̆𝐢𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢, organizează cea de-a III-a ediție a concursului de eseuri, compuneri și povești „𝐄𝐮 𝐬̦𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚”, destinat copiilor și tinerilor români din diaspora și din comunitățile istorice, unde limba română nu are statut de limbă oficială.

🟠Scopul proiectului este de a încuraja menținerea limbii române ca limbă vie în aceste comunități, de a susține sentimentul de apartenență la spațiul cultural românesc și de a dezvolta relațiile culturale cu România.

👉Participanții, din trei categorii de vârstă (8-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani), sunt invitați să transmită textele pe e-mail, în perioada 28 aprilie – 16 mai 2025, conform regulamentului, urmând ca pe 25 mai, de Ziua Românilor de Pretutindeni, ICR să anunțe premianții.

Tema generală propusă pentru ediția din acest an este „𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐬, 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐯𝐢𝐬𝐚𝐭𝐞”.

ℹParticipanții trebuie să aibă reședința în străinătate și să transmită textele pe e-mail la adresa de e-mail [email protected], împreună cu informațiile solicitate în regulament, în perioada 𝟐𝟖 𝐚𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞 – 𝟏𝟔 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟓.

Detalii și regulament: https://shorturl.at/9XKIG

15 ianuarie 2025: Se împlinesc 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, cel mai mare poet român.

Mihai Eminescu, cel mai mare poet român sau poetul național al României s-a născut 15 ianuarie 1850 la Botoşani fiind al şaptelea din cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici, fiică de stolnic din Joldeşti.

Mihai Eminescu şi-a petrecut copilăria la Botoşani şi la Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Între anii 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi. Termină clasa a IV-a, clasificat al cincilea din 82 de elevi după care face două clase de gimnaziu. Părăseşte şcoala în 1863, revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani (la tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu. 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti” , în care apare şi poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” semnată M. Eminovici. La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista „Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aş avea”. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai tîrziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” încă 5 poezii.
Din 1866 pînă în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti. De fapt, sunt ani de cunoaştere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor şi a realităţilor româneşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi realizează proiectul. Ajunge sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional unde îl cunoaşte pe I. L. Caragiale. Continuă să publice în „Familia„, scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman ,”Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din germană.
Între 1869 şi 1862 este student la Viena. Urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Activează în rândul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle; începe colaborarea la „Convorbiri Literare”; debutează ca publicist în ziarul „Albina” din Pesta.
Între 1872 şi 1874 este student la Berlin. Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene.
Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. E director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul „Curierul de Iaşi “. Continuă să publice în „Convorbiri Literare”. Devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură; are necazuri în familie; este îndrăgostit de Veronica Micle.
În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul „Timpul“. Desfăşoară o activitate publicistică excepţională, tot aici i se ruinează însă sănătatea. Acum scrie marile lui poeme (Scrisorile, Luceafărul etc.).
În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe lîngă Viena. În decembrie îi apare volumul „Poezii” , cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu). Unele surse pun la îndoială boala lui Eminescu şi vin şi cu argumente în acest sens.
În anii 1883-1889 Eminescu scrie foarte puţin sau practic deloc.
Mihai Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15 iunie, în zori – ora 3) în casa de sănătate a doctorului Şuţu. E înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori.
Sursa: Istoria.md

Primăvară minunată! 🤗

🕵️Tu știi de ce se retrage cartea de identitate 🪪 când primești un pașaport CRDS ❓

Dacă nu, îți spunem noi: pentru că cetățenii români 🇷🇴 POT AVEA, conform legii, UN SINGUR DOMICILIU ‼️

Astfel, pașaportul CRDS se eliberează cetățenilor români care și-au stabilit domiciliul în străinătate, nemaifiind posibilă păstrarea/emiterea cărții de identitate 🪪 , întrucât aceasta face dovada domiciliului în Romania 🇷🇴 .

‼️ Este important să știi că îți poți restabili oricând, în mod liber🆓, domiciliul în România 🇷🇴, prin depunerea unei cereri 📋 pentru eliberarea cărţii de identitate, care va face dovada domiciliului în România, ocazie cu care pașaportul CRDS va fi anulat.

ℹ Mai multe detalii despre pașaportul CRDS, condițiile de eliberare și actele necesare sunt disponibile aici ⬇
https://www.econsulat.ro/
https://pasapoarte.mai.gov.ro/cetateni-romani-cu-domiciliul-in-strainatate/

La mulți ani, România!
La mulți ani, Români de Pretutindeni!🇷🇴

📍 Transfăgărășan - România 📽️ @wel.travel #transfagarasan #transfagarasanroad #romania #discoverromania #visitromania #travel #exploreromania

🇷🇴 𝐈𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐭𝐮𝐭𝐢𝐧𝐝𝐞𝐧𝐢!

💬 “Ziua Iei spune, peste tot în lume, povestea portului nostru popular, pe care-l iubim atât de mult. Să ne bucurăm de această zi și să purtăm cu mândrie ia noastră românească!” - Gheorghe Cârciu, secretar de stat pentru românii de pretutindeni.

Reperul nostru identitar, ia este piesa principală a costumului popular românesc și este purtată peste tot în lume de români si nu numai.

📸 𝐃𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐏𝐫𝐞𝐭𝐮𝐭𝐢𝐧𝐝𝐞𝐧𝐢 𝐯𝐚̆ 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢 𝐜𝐮 𝐝𝐮𝐦𝐧𝐞𝐚𝐯𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆ 𝐩𝐮𝐫𝐭𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐮 𝐦𝐚̂𝐧𝐝𝐫𝐢𝐞 𝐢𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆, 𝐨𝐫𝐢𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐯𝐚̆ 𝐚𝐟𝐥𝐚𝐭̦𝐢!

***

Ia este sărbătorită, începând cu anul 2013, în noaptea „cerurilor deschise", de Sânziene. Ziua Universală a Iei celebrează cămașa cu altiță, care este redescoperită permanent și reinventată în variante moderne.