Catedra de Limba Română a Facultății Pedagogice „Juhász Gyula”, Seghedin

Astăzi a avut loc, la Seghedin, o manifestare culturală inedită, organizată de Institutul Cultural Român din Budapesta, filiala Seghedin, intitulată „VOLUMUL LA MAXIM!” – o seară de literatură româno-maghiară contemporană. Invitații serii au fost scriitori din România: Cosmin Perța, Andrei Dósa și Horváth Benji. Discuția a abordat teme precum maturizarea, pierderea limbii, căutarea propriei voci și labirintul central-european al identităților culturale, dialogul fiind moderat de Orcsik Roland. La întâlnirea literară au participat și studenți și profesori ai catedrei românești din Seghedin, bucurându-se împreună de atmosfera caldă, într-un dialog literar bilingv, româno-maghiar, care a atins subiecte interesante, de actualitate pentru umanitatea contemporană.

În luna iunie, la catedra românească de la Seghedin, au avut loc examenele de absolvire ale studenților Margit Tát, Monica Stecz și Dobrescu Eduard. Margit Tát a susținut examenul de licență la limba și literatura română, alături de prezentarea lucrării de licență, intitulată " Experiențele de trei decenii ale sistemului de autoguvernări de naționalitate din Ungaria". Iar Monica Stecz și Dobrescu Eduard au susținut examenul de absolvire al masteratului în limba română. Felicitări tuturor absolvenților!

Astăzi a avut loc la Szeged o manifestare dedicată Zilei Eroilor Români, organizată de Consulatul General al României la Seghedin, în colaborare cu Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" din Arad și cu catedră românească de la Universitatea din Seghedin. Conf. dr Mihaela Bucin a susținut o prelegere despre scriitorul Liviu Rebreanu, numită "Metamorfoza lui Liviu Rebreanu la Jula", iar lector dr. Iudit Călinescu a prezentat lucrarea "Ion Agârbiceanu - un scriitor uitat". Studenta catedrei noastre, Tamaș Denisa Valentina, din anul III, a prezentat o scurtă recenzie a unui film important pentru cinematografia românească, "Nunta de piatră", o adaptare cinematografică a nuvelei lui Ion Agârbiceanu, "Fefeleaga", apărut în 1972, în regia lui Dan Pița și Mircea Veroiu.

Studenta noastră, Tămaș Denisa Valentina, a câștigat Locul I la Concursul Internațional de Ortografie „Dictare online în limba română”, Ediția a VI-a, organizat de Lectoratul de Limba Română din cadrul Universității din Ankara, Republica Turcia, în colaborare cu Institutul Limbii Române din București și cu lectoratele de limba română de la Universitatea Carolină din Praga, Republica Cehă, Universitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje, Republica Macedonia de Nord, și Universitatea din Tel Aviv, Israel. Concursul a avut loc online, și a avut ca scop aprofundarea cunoștințelor de limbă română ale participanților, încurajându-i să își exerseze nu doar abilitățile de scriere corectă, dar și atenția la detalii și înțelegerea nuanțelor lingvistice. Participând la acest concurs, studenții au avut ocazia să își evalueze progresul în învățarea limbii române, într-un cadru prietenos și stimulativ, alături de alți studenți, din diverse universități europene, care împărtășesc aceeași pasiune pentru limba și cultura română. Felicitări!

Vineri, 15 mai, a avut loc, la Domul Catolic din Seghedin, un Concertul Extraordinar "Bartók - Enescu 145", susținut de artiști ai Operei Naționale din București. Concertul a fost organizat de Consulatul General al României la Seghedin, fiind dedicat Zilei Europei. În deschiderea concertului au cântat studenți de la Facultatea de Muzică din Timișoara. La eveniment au participat oficialități din Ungaria și România, membri ai presei și ai comunității românești din Ungaria, cât și studenți și profesori ai catedrei românești din Seghedin.

Astăzi a avut loc la Seghedin, la sediul Consulatului General al României, a doua ediție a Conferinței Internaționale "Ziua Europei la Seghedin. România și Uniunea Europeană. Noi perspective, 2026", organizată de Consulatul General al României la Seghedin, împreună cu Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" din Arad, Universitatea din Oradea și Catedra de Limba Română de la Universitatea din Seghedin. În cadrul conferinței, lector dr. Iudit Călinescu a susținut o prezentare despre dialogul cultural în literatura europeană: "Eminescu și Petőfi în perspectivă comparativă". Au susținut prezentări și prof. dr. Gheorghe Petrușan, PS Virgil Bercea, episcop al Episcopiei Greco-catolice din Oradea, conf. dr. Daniel Berlingher, de la Universitatea de Vest "Vasile Goldiș " din Arad, conf. dr. Cristina Maria Dogot, de la Universitatea din Oradea, Dr. Jeremy Floutier, consul onorific al Franței la Seghedin, cât și alte cadre didactice universitare, alături de doctoranzi și studenți de la universități românești.
În cadrul conferinței, a avut loc și lansarea volumului "România și Uniunea Europeană: noi perspective", care conține lucrările susținute la prima ediție a acestei conferințe, editat de Trivent Publishing din Budapesta și de "Vasile Goldiș" University Press.

La Universitatea de Vest din Timișoara a avut loc, în 25 aprilie 2026, a XI-a Ediție a Conferinței Internaționale „Caleidoscopul sufletului feminin”, organizată de Universitatea de Vest din Timișoara, prin Centrul de Studii pentru Patrimoniu și Antropologie Culturală - RHeA. Și la ediția din acest an au participat cadre didactice ale catedrei românești de la Universitatea din Seghedin. Conf. dr. Mihaela Bucin a susținut lucrarea „Ficțiunea ca formă de disimulare a traumelor copilăriei în romanul A nagy füzet (Marele caiet) de Ágota Kristóf”, asist. dr. Eva Șimon a prezentat lucrarea „Anastasia Șaguna (1785-1836): credință și rezistență confesională în Europa Centrală a secolului al XIX-lea”, iar lector dr. Iudit Călinescu a susținut prelegerea intitulată „Portret și destin: figuri feminine ale modernității românești în universul artistic al lui Theodor Aman”.

Vă dorim tuturor un Paște luminat și vă invităm să parcurgeți câteva reflecții asupra semnificațiilor simbolice ale acestei sărbători în tradiția ortodoxă românească:

„Lumina de Paște – între tradiție și comunitate”
În tradiția ortodoxă românească, centrul experienței pascale nu îl constituie dimensiunea festivă a sărbătorii, ci participarea la slujba Învierii, moment în care comunitatea credincioșilor se adună în jurul bisericii pentru a primi lumina, într-un ritual cu profundă încărcătură simbolică și spirituală.
În atmosfera specifică nopții de Paște, marcată de liniște și așteptare, fiecare participant aprinde o lumânare și o păstrează ca semn vizibil al bucuriei și al speranței. La miezul nopții, lumina este transmisă de la o persoană la alta, iar întunericul este treptat înlocuit de o multitudine de flăcări, configurând o imagine colectivă cu puternic impact simbolic.
Dincolo de dimensiunea sa religioasă, acest gest poate fi înțeles și într-o cheie culturală mai largă. Lumina funcționează ca un simbol al vieții, al reînnoirii și al continuității, fiind accesibilă ca semnificație chiar și celor care nu sunt familiarizați cu detaliile teologice ale sărbătorii.
Totodată, obiceiul evidențiază o importantă dimensiune comunitară. Lumina nu este păstrată exclusiv la nivel individual, ci este transmisă mai departe, către ceilalți participanți. Astfel, se creează o formă de interacțiune simbolică, prin care indivizii devin parte a unei experiențe colective, indiferent de relațiile personale existente între ei.
Pentru românii care trăiesc în afara României, acest moment dobândește adesea valențe suplimentare. Participarea la slujba de Înviere și primirea luminii pot funcționa ca forme de reafirmare a identității culturale și de menținere a legăturii cu tradițiile de origine.
După încheierea slujbei, numeroși credincioși duc lumânarea aprinsă acasă, având grijă să mențină flacăra vie. În anumite regiuni, aceasta este utilizată pentru a realiza semnul crucii deasupra ușii sau la ferestre, gest interpretat ca expresie a protecției și a binecuvântării. Chiar dacă aceste practici nu sunt urmate în mod uniform, ele ilustrează continuitatea unor forme tradiționale de raportare la sărbătoare.
În acest context, lumina de Paște depășește statutul unui simplu element ritualic, devenind un simbol al coeziunii, al memoriei culturale și al apartenenței. Într-un cadru social caracterizat de mobilitate și schimbare, astfel de practici contribuie la păstrarea și transmiterea unor repere identitare esențiale.

Lector dr. Iudit Călinescu

Astăzi a avut loc, la catedra românească de la Seghedin, o activitate legată de tematica Paștelui, în care au fost susținute prezentări pe această temă, urmate de un atelier creativ. Conf. dr. Mihaela Bucin a susținut o prezentare despre semnificațiile și simbolistica ouălor vopsite, în diferite culturi de pe glob, dar și în literatura română. Dr. Iudit Călinescu a vorbit despre arta încondeierii ouălor, în Bucovina, cât și despre muzee dedicate acestei arte populare.