Studio Peisaj

Albastru lăsat printre noi! Albastru care ne unește!

Noua scenografie a Ruinei-Teatru din Șona de Brașov devine o tipologie comunitară în care natura și arhitectura sunt conservate dar și „altoite”.

Într-o primă fază, alături de colega biolog Corina Steiu experimentăm soluții de protejare a zidurilor-ruină (soft capping) inspirate din procesele naturale de colonizare a construcțiilor cu speciile locului. Cocoțate pe zidării, plantele formează un strat ușor, fragil dar rezilient și transformă ruina în loc de adăpost al speciilor native și al faunei din proximitate. Zidurile-rest expun frânturi din patrimoniul vernacular al satului și (in)vizibilitatea peisajului local, fiind și rezervoare biodiversitate.
Curtea Ruinei-Teatru revine la o viață domestică spre o grădină comunitară în care ambianța locului pornește de la un ghidaj al naturii, prin colectarea apelor într-un fir vegetalizat cu specii de zăvoi, de mal și mlaștină, însămânțarea unei pajiști suport.

„Altoiul” facilitează noi puncte de contact între corpuri, oameni și idei, toate aduse împreună pentru prelungirea vieții locului, cu trăsăturile țesutului și cu cele ale „altoiului”.

https://www.albastru.ro/gradina-istorica-inima-comunitatii/

💙 Pregătiți-vă uneltele de grădină și mănușile. Îngrijim un loc frumos din Transilvania, pentru noi toți. Ne pregătim de acțiunile de primăvară de la Ruina-Teatru din Șona și vrem să vă inspirăm. De ce am ales să transformăm grădina istorică într-o grădină comunitară, ca expresie culturală și într-o expoziție de plante în aer liber și parțial suspendată pe zidurile Ruinei. Vom putea noi oare să îngrijim cu toții o grădină? Vom vedea... în lunile ce vin. Ce pași am urmat până în acest punct, vă invităm să citiți povestea noastră, vă spunem în curând cm ne organizăm pentru primăvară:

https://www.albastru.ro/gradina-istorica-inima-comunitatii/

Suntem recunoscători tuturor celor care se implică și ne susțin.
Aerial photo: Adelina Șerb și Denis Șerb

Am îndrumat miercuri atelierul din cadrul Minitremu Art Camp #8, la Grădinescu-GreenFeel, un loc parte din conceptul Healthy Places, finalist NEB2022.

Programul pentru o zi s-a derulat în trei pași:
- Incursiune sensibilă individuală în peisaj (parcela Grădinii Greenfeel) urmată de o discuție colectivă asupra sentimentelor și percepției locului
- Colectarea resursei de hrană din grădinile comunitare în dialog cu grădinarii + colectarea unor resurse de hrană din natură (foraging). Atelier de gătit cu resursa locală îndrumat de Noemi Hugel (creator de conținut culinar) și cină împreună
- Discuție despre valoarea/ valorile hranei

Atelierul pe care l-am propus pornește de la convingerea că peisajul nu este un concept îndepărtat de oameni, ci mai degrabă peisajul este aici lângă noi și suntem permanent în contact cu el. Peisajul ne învăluie- we are our landscapes.

Prin intermediul exercițiului dezbatem imersiv contactul nostru cu peisajul, utilizând instrumente diverse de înțelegere și redare sensibilă a percepției locului prin simpla cățărare într-un arbore și descrierea lumii văzute de sus, dans în sunetele grădinii, prin schițe și desene, fotografie sau poezie, prin gustul hranei și bogăția de texturi și culori ale coșului cu roade.

„I changed the place […] I start ied dancing and I thought some spaces here are left empty, just for the people to fill the place. I find that beautiful because we don’t always have to fill up the places that we find empty. We just fill them up momentarily and then leave them just as they are, just as open and unpractical as they can be […]” (S., Femeie, 19)

„I haven’t done anything. I thought that if we have to…like show something I could demonstrate how I climbed one of the trees […] I like to see things from above, I can see allot from here, of course I have to like… see through the leaves, but I can see allot […] what is the main feeling you feel know? Aaaa, at peace… like what I did in this whole hour was like interacting with everything […]” (B., Femeie, 17)

„This feels like adults who were like…ok let’s have like a club. Like what can we do? Like let’s do gardening […] it is like a club for adults who pretend that they are like doing adults stuff like gardening and they are living their inner child by building this child stuff […] and it is really nice.” (M. bărbat, 18)

Peisajul păstrează urmele culturale ale timpului, iar în cazul locurilor care și-au schimbat funcțiunea, cercetarea teritoriului la scara macro este o perspectivă ofertantă și chiar obligatorie.

Cuptorul de topit fierul "Jumelț" de la Zimbru (jud. Arad) este un obiect-monument protejat, a cărui context cu greu se mai citește în jur și discret în bibliografie. Invitația de a valorifica ruina-monument ne-a provocat într-o colaborare multidisciplinară și la o analiză de peisaj in extenso.

Studiul nostru a adus în dezbaterea patrimonială pe lângă contextualizarea istorică și tehnică a siderurgiei preindustriale din Transilvania secolelor XVIII-XIX și reconstituirea procesului tehnologic.

Am aflat că Jumelț-ul de la Zimbru alături de celelalte cuptoare din vecinătate, Moneasa, Dezna și Rășchirata aveau ca scop reducerea minereului de fier* și angrenau componente majore de peisaj (vizibile și ascunse): zăcământul metalifer din zona montană (Platoul Vașcău, între Arad-Bihor) și rețeaua hidrografică locală (resursa motrică), lemnul pădurilor (cărbunele, resursa de combustie) precum și resursa umană de la acea vreme (proprietari de pământuri, antreprenori și oamenii locului).

Am concluzionat că o direcție în valorificarea în profunzime a acestor monumente tehnice, care să ofere o experiență patrimonială consistentă, implică și o parcurgere a peisajului din vecinătate și astfel am propus organizarea de rute tematice de vizitare (a cuptoarelor, a fierului și a căilor ferate industriale cu ecartament îngust).

La scara parcelei-monument, alături de restaurarea cuptorului, reinterpretarea componentelor ansamblului tehnic precum și alte amenajări post-proces siderurgic devin un gest de curatoriat de peisaj care participă în accentuarea valorii integrate a monumentului istoric însă și a emoției în experiența patrimonială locală.

Într-o echipă diversă profesional și creativă am modelat următoarea etapă a monumentului:
Proiectant general/Arhitectură/Studiu istoric: ALTRAstudio ||arh. Maria Tamasan
Expert MCC: arh. Teodor-Octavian Gheorghiu
Expertiză tehnică: s.c. Utilitas s.r.l. || ing. Benke Istvan, ing. Kirizsan Imola
Peisagistică/ Studiu de peisaj: s.c. Private Design s.r.l. || peis. Raluca Rusu, peis. Alex Ciobota și colab.: arh. Nicoleta Postolache, arh. Timuţ Sergiu
Proiect de structură: s.c. Progir Structural s.r.l. || ing. Georgiana Tirt, ing. Burian Ancuța
Componente artistice: sculptor Visovan Dan
Componente virtuale și design grafic: designer Nicula Raluca Iulia
Studii:
Topografie: s.c. Digital Mapping s.r.l./ ing. Ille Robert Bogdan
Studiu geotehnic: s.c. Atelier A s.r.l.
Studiu arheologic: Complexul Muzeal Arad/ arhg. Sava Victor
Studii geofizice: Muzeul Național al Banatului/ Ardelean Adrian Cristian, Sărăran Adriana
Expertiză fizico-chimică materiale zidărie: CS I dr. habil. Vornicu Nicoleta
Colaboratori: Alexa Șandru, ing. Romulus Ioan, Baciu Oanea, Barna Tudorel, Rodica Colta, Felicia Oarcea, Attila Kardos și Institutul Național al Patrimoniului
Beneficiar: Complexul Muzeal Arad

* Etapă preliminară a prelucrării fierului, care consta în reducerea oxizilor de fier din minereu și absorbția carbonului (carburarea) prin ardere, ceea ce ajuta la scăderea punctului de topire a fierului și obținerea fontei brute.

Romania is represented by 4 finalist projects in the New European Bauhaus Prizes 2022.

We all met in Bruxelles at the Festival organised by the European Commission for the projects that are beautiful, sustainable & community oriented. We are part of the 52 finalists that have been selected from over 1100 projects from the whole Europe.

We are waiting with emotions the Prizes Award Ceremony, but the main benefit is that we met and start building new collaborations for future impact projects.

Who we are & what we do for Romanian local communities?

- creative and learning space and a school of good deeds - from Piatra Neamt
Places - the context to learn how to valorize a piece of land - from Timisoara, team: Studio Peisaj, TERRApia, GreenFeel, Universitatea de Vest din Timișoara
, with the project - we collect and refurbish WEEE, and donate computers to schools in disadvantaged areas, particularly across rural Romania - from Bucharest.
-sustainable Pioneer practices round table - from Bucharest.

Suntem bucuroși să vă anunțăm că am fost selectați printre cele 52 de proiecte care fac Europa mai frumoasă, mai sustenabilă și mai incluzivă în 2022!
Proiectul nostru “Locuri Sănătoase” https://bit.ly/healthyplacesTM este unul din cele selectate la categoria “Recâștigarea unui sentiment de apartenență”.
Am lucrat la acest model împreună cu TERRApia, Studio Peisaj, Grădinescu Timişoara - GreenFeel, Fundatia Comunitara Timisoara și Universitatea de Vest din Timișoara.
Două din proiectele câștigătoare ale premiilor NEB în 2022 vor fi selectate de voi printr-un vot public. Așa că vă invităm să votați proiectul favorit dintre finaliștii concursului New European Bauhaus 2022!
Puteți să vă dați votul până pe 16 Mai aici: https://prizes.new-european-bauhaus.eu/

Ștefan Bâlici pe șantierele patrimoniului, alături de peisagiști, biologi și arhitecți specializați în tehnici constructive din pământ! Sarmizegetusa Regia, octombrie 2021.

Susținem întoarcerea lui Ștefan Balici la INP!

Fascinantul peisaj al Sighișoarei!

Succesiunea conviețuirii dintre comunități și natură suprapune multiple straturi identitare și relații într-un loc, în special când acesta a fost la granița dintre diferite cuceriri. Astăzi, Cetatea Sighișoarei cu recunoaștere UNESCO este un reper al modelului de oraș edificat în perioada medievală.
Însă, tot astăzi, Sighișoara nu mai aparține doar episodului medieval ci este parte din peisajul cultural al prezentului, din procesul de succesiune ecologică și aparține societății contemporane.
Cum valorificăm marele peisaj al Sighișoarei în relație cu monumentul istoric a fost întrebarea de la care am pornit Studiul de peisaj, solicitat de către Ministerul Culturii, ca parte dintre studiile de fundamentare pentru restaurarea și valorificarea Fortificațiilor Cetății Sighișoara și care vor sta la baza concursului internațional de soluții.
Cunoașterea peisajului studiat a pornit de la analiza evolutivă a locuirii, cu dezbaterea asupra straturilor istorice vizibile și cu reperarea toponimiei locurilor din imediata proximitate. Numele topic a devenit o valoroasă resursă de depozitare a particularităților locale de peisaj, spre exemplu denumirea Dealul Livada Poștei/Lunca Poștei/Postland este legată de activitatea serviciului de poștă, a poștalionului introdus de Imperiul Habsburgic. Lunca/Livada Poștei, colină a Dealului de Mijloc folosită pentru fân și iarba necesară cailor de poștă și cultivarea de mici grădini (livezi) de către funcționarii stației de Poștă de la Sighișoara.

Apoi, marele peisaj a fost deconstruit în entități spațiale cu specific peisager dominant și reconstruit în micro-peisaje tematice: Dealul Școlii, Orașul de Sus, Cimitirul evanghelic, Cimitirele multiconfesionale (ortodox și romano-catolic), Pădurea umanizată, Grădinile Orașului de Jos, Orașul de jos și Platoul Breite. Din această perspectivă, am observat schimbarea ierarhiilor de participare în peisaj a straturilor culturale și a elementelor componente, ceea ce a produs o transformare a peisajului și a creat o altă dinamică a Dealului Cetății.

Astfel, Dealul Cetății odinioară gestionat în logica defensivă militară și integrat în sistemul socio-ecologic al pășunatului local, face parte, în prezent, din infrastructura ecologică urbană, devenind în urma procesului de succesiune ecologică o pădure umanizată cu valoare bioculturală și cu multiple beneficii ecosistemice.
Relația monument–natură a fost dezbătută pe baza analizei paramentului fortificațiilor, a degradărilor biologice precum și a observațiilor botanice, inclusiv dimensiunea temporară a vegetalului și beneficiile acestuia. Am concluzionat că în gestiunea naturii, în raport cu monumentul istoric este necesară aplicarea unui management diferențiat realizat în colectiv multidisciplinar și o monitorizare continuă.
Analiza sensibilă și de percepție a peisajului a cuprins atât reperarea evenimentelor/(in)vizibilitatea materială precum și accesibilitatea și lizibilitatea sitului, analiza perspectivelor, texturilor și materialității. Percepția Cetății am analizat-o și din perspectiva reprezentărilor istorice, a artiștilor și turiștilor, prin platformele de social-media, identificând astfel obiectivele țintă de reprezentativitate a monumentului istoric și modul cm se raportează diversele grupuri sociale la acestea.
Studiul de peisaj a devenit astfel o dezbatere multidisciplinară în scopul cunoașterii și interpretării peisajului în contextul patrimonial, folosindu-ne de o metodologie hibridă. Mai mult, un articol despre implicațiile metodelor de analiză în Studiul de peisaj va fi publicat în viitorul număr al revistei Transsylvania Nostra.

AUTORI STUDIU PEISAJ: peis. Raluca Rusu, peis. Alex Ciobota, peis.urb. Alina Floca, biolog Cosmin Ivașcu, biolog Alina Biro, arh. Sergiu Timuț, arh. Nicoleta Postolache, colaboratori experți: prof. dr. arh. Teodor O. Gheorgiu, dr. biol. Livia Bucșa.
PROIECTANT GENERAL: SC UTILITAS CCPDRPC SRL Cluj-Napoca
BENEFICIAR: Primăria Municipiului Sighișoara, Parohia Evanghelică Sighișoara
INVESTITOR: Institutul Național al Patrimoniului, București

De la grădina in-visu la grădina in-situ. O cronologie a grădinii unei comunități...

În martie anul trecut, echipa BETA ne provoca sa suprapunem un „strat de natură” în cadrul conceptului curatorial al expozitiei principale a Bienalei Timișorene de Arhitectură BETA. Recunoaștem că am stat puțin să cântărim propunerea, dar tema Enough is Enough propusă de echipa curatorială a fost extrem de ofertantă...

Nu insistam aici pe expozitia BETA, a fost chapeau, dar o condiție a proiectului a fost ca plantele din compoziție să ajungă în comunitatea timișorenilor, să îmbogățească biodiversitatea orașului nostru.

Cu îndemnul STOP AND THINK!...sperăm cu tărie că am reușit să spunem povestea resursei peisajelor locale, a peisajelor remediu, a peisajelor memorie și în fine, a peisajelor cunoaștere împărtășită.
În toamna anului trecut am pus în câteva linii ceea ce vedeam noi că ar fi o grădină a comunității din zona străzii Căprioarei (o denumire destinată :)), un loc al comunității, explorat în trecut de echipa În comunitate. Fiind în comunitate, nu ne-am gândit la altceva, decât la un loc de adunare, o compoziție radială care adună în mijloc, un spațiu împărtășit deopotrivă de oameni, natură și idei...

Aici a migrat grădina BETA...

Lăsăm așadar judecății acest spațiu și sperăm să ne vedem la „tăierea panglicii” :), să împărtășim soare, idei și sănătatea naturii.

Bineînțeles că totul a fost în echipă: BETA - bienala timişoreană de arhitectură, Ilka Rubyy, Anca Cioarec, Brînduşa Tudor, Alexandra-Maria Rigler, Millegarden cu Alex și Dalian, Pataki Farkas, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, Primăria Municipiului Timișoara și noi...

Umiditatea excesivă este unul dintre factorii de degradare a patrimoniului arhitectural din lemn.

În cadrul documentației de peisaj pentru restaurarea bisericii de lemn monument din Crivina de Sus, jud. Timiș ( TM-II-m-A-06214), am propus o soluție de îndepărtare a excesului de apă în sol și la suprafață, pe laturile nord și sud, unde topografia terenului natural prezintă pantă înspre biserică.
Soluția tehnică:
1. Trotuar din piatră lespezi perimetral bisericii așezat pe nisip de pozare, balast compactat și platformă în teren natural compactat cu pantă exterioară 10% (variabil)
2. Sistematizare teren natural și profilarea unor pante înspre rigola de suprafață
3. Realizare drenaj din piatră cu deschidere liberă și rigolă de suprafață înverzită:
• H min. 40 cm (la cota fundației de piatră)
• panta drenajului: 3%
• secțiune- trapez cu baza mică 45 cm
• durata de folosință: min. 25- 30 ani
• straturi:
a. deschidere liberă la bază din piatră așezată trilitic
b. piatră spartă de carieră
c. geotextil (învelește integral drenajul din piatră)
d. pământ fertil profilat în rigolă de suprafață cu secțiune rotundă
e. însămânțare cu amestec de fâneață locală

Mulțumim pentru ajutor Zsolt Mátéfi și echipei din Crivina de Sus (Ovi, Dani, Sorin, Ovidiu, Petru, Claudiu)!

BETA Garden... Stop and think!*

Tema Bienalei de arhitectură de la Timișoara ne provoacă. Îndemnul la Responsabilitate și Enough IS Enough reprezintă un mesaj, un call de a reanaliza ceea ce facem, indiferent de sfera profesională din care facem parte.

Invitația de a colabora cu echipa de curatori pentru expoziția principală BETA a fost exercițiu energic și plin de dezbateri. De la invitația de a propune grădina zonei de kitchen a bienalei, ideea noastră despre ceea ce este GRĂDINA s-a materializat la o altă scară.

Conceptul Grădinii Beta s-a inspirat din cele nouă direcții propuse de curatori: Do we really have to build? Mapping local resourses, Recovering materials, Remembering crafts, Repairing what is broken, Reusing what is abandoned, Materials spatial typologies and Ways of sharing knowledge. Predominant, acestea îndeamnă la o analiză a ceea ce avem: resurse locale, diverse materiale, meșteșuguri, lucruri stricate și abandonate. Îndeamnă în primul rând la reevaluarea a ceea ce avem. Însă ce avem? Noi considerăm că avem un complex bagaj de cunoaștere și bineînțeles natură.

Natura, această entitate vie (prea banalizată uneori) este cea care deține resursele primare (hrană și materiale), asigură procesele vitale ale lumii, inclusiv polenizarea, oferă și adăpost. Adică beneficii în limbajul vremurilor noastre, denumite servicii ecosistemice: (1) serviciile de aprovizionare prin care se asigură resursele pentru nevoile noastre primare și secundare, (2) cele de reglare a proceselor și a riscurilor naturale, (3) cele culturale cu impact imaterial (estetică, recreere, identitate) și (4) cele de suport, susținătoarele celorlalte servicii.

Astfel, Grădina Beta s-a modelat prin suprapunerea beneficiilor pe care natura le asigură oamenilor și ecosistemelor peste conceptul curatorial, în același timp fiind sugerate PEISAJE, cele pe care le trăim. Credem că ”we are our landscapes”.

Cultura peisajului este creată prin modul cm natura se transformă, se adaptează precum și prin felul cm noi o folosim și interpretăm. Prin urmare, am propus decodificarea peisajului în patru teme: peisajele sunt locale, peisajele sunt remedii, peisajele sunt memorie și peisajele sunt cunoaștere comună/împărtășită. În fiecare dintre zone este redată natura, inspirată din particularitățile Banatului, locul expoziției BETA.

Compoziția vegetală propusă cuprinde specii locale care au fost folosite în diferite forme, inclusiv cele menționate de Francesco Griselini în însemnările sale din secolul al XVIII-lea (căutați scumpia), specii cu rol curativ, inclusiv cele menționate în practicile magice, specii cu puternică rezonanță în memoria colectivă și cele de la care avem de învățat câte ceva. Bineînțeles beneficiile nu trebuie luate individual, peisajul este o resursă cumulativă, cu o mare capacitate de expresivitate.

Beta Garden este o expresie a naturii, reinterpretată prin arta peisajului, un loc care integrează noi direcții, spre o conlucrare cu ceea ce este viu în prezent, pentru a identifica noi forme colaborare, explorare și chiar schimbare de ierarhii.

Thank you for the intense experience to Ilka Ruby, Anca Cioarec and Brandusa Tudor, also to Alexandra Maria Riegler și BETA - bienala timişoreană de arhitectură team.

Un mare mulțumesc colegului peisagist Alexandru Almăjan și echipei Millegarden, cei care au pus în realitate conceptul nostru. Și nu în ultimul rând Facultatea de Horticultura si Silvicultura Timisoara pentru deschiderea de colaborare.

*Tema conferinței ECLAS 2020 (European Council of Landscape Architecture Schools)