SEAL Project - ULBS

Astăzi, la Ferma didactică Rusciori, am încheiat seria atelierelor educaționale din cadrul proiectului SEAL.
Alături de s.l.dr. Petronela Vecerdea, au fost elevii de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Sibiu, din clasele a IX-a, a X-a și a XII-a, care au adus cu ei energie, curiozitate și o deschidere reală spre a înțelege lucruri noi.
A fost un atelier în care teoria a fost lăsată deoparte pentru a face loc experienței directe. Elevii au explorat, au întrebat, au observat și, poate cel mai important, s-au implicat.
Reacțiile lor au spus totul. Au fost încântați, curioși și prezenți în fiecare moment.
Pentru noi, acesta este cel mai clar semn că ceea ce facem are sens.
Încheiem această etapă de ateliere, dar nu și procesul.
Pentru că tot ceea ce s-a construit aici – idei, întrebări, experiențe – merge mai departe.

👉 Ne revedem la SEAL Green Hack (16–17 mai), acolo unde aceste experiențe vor începe să se transforme în soluții.

Astăzi a fost ultima excursie de imersiune din cadrul proiectului SEAL, alături de elevii de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”.
Un traseu deja cunoscut, dar care, de fiecare dată, spune altă poveste: Casa memorială Hermann Oberth – Centrul de documentare și informare gaze naturale ROMGAZ Mediaș – Ecosal – Stația de compostare Târnava.

Am început, ca de fiecare dată, cu ideile.
La Casa memorială Hermann Oberth, acolo unde înțelegi că orice schimbare începe cu un vis care pare, la început, prea mare.
Am continuat cu înțelegerea sistemelor la Centrul de documentare și informare gaze naturale ROMGAZ Mediaș, unde vezi cm lucrurile invizibile susțin, de fapt, viața de zi cu zi.
Și apoi am ajuns în realitate.
La Ecosal și la stația de compostare, acolo unde lucrurile nu mai sunt concepte, ci procese, oameni, responsabilitate și alegeri zilnice.
Această excursie nu a fost doar despre locuri. A fost despre înțelegere.
Despre cm arată, de fapt, sistemul din spatele unor lucruri pe care le considerăm banale. Despre cm se leagă ideile, infrastructura și comportamentul nostru.
Și, mai ales, despre faptul că schimbarea nu vine dintr-un singur loc. Vine din comunitate.

Cu această ultimă excursie, încheiem etapa de imersiune din proiectul SEAL.
Dar, de fapt, lucrurile abia încep.

👉 Urmează SEAL Green Hack (16–17 mai), acolo unde tot ceea ce am văzut și înțeles va trebui transformat în soluții.

Astăzi, la Ferma didactică Rusciori, colega noastră ș.l. dr. Petronela Vecerdea a continuat activitățile în laborator alături de elevii clasei a XII-a, de la Colegiul Agricol D.P. Bârcianu.
Laboratorul a fost locul în care teoria s-a întâlnit cu realitatea din teren.
Elevii au lucrat cu probe reale, analizând apa și solul, învățând cm se determină parametrii care spun, de fapt, povestea mediului în care trăim.
Au testat, au comparat, au pus întrebări și au început să înțeleagă cm se leagă lucrurile: apa, solul, agricultura și impactul nostru asupra lor.
Pentru că atunci când vezi rezultatele cu ochii tăi, nu mai este doar o lecție. Este înțelegere.

Iar de aici începe responsabilitatea.

Astăzi, la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”, colega noastră ș.l. dr. Cristina Moise de la Facultatea de SAIAPM a adus în fața elevilor un subiect care, de obicei, trece neobservat… până când devine imposibil de ignorat, și anume speciile invazive din ecosistemele urbane.
Nu a fost doar o prezentare, ci o invitație la a privi orașul altfel.
Pentru că uneori ceea ce pare doar un copac afectat sau o plantă „mai diferită” ascunde, de fapt, un dezechilibru întreg.
Elevii au descoperit specii precum ambrozia, cunoscută pentru impactul alergic puternic, sau insecte precum tigrul platanului și ploșnița dantelată a stejarului (Corythucha arcuata) – o specie invazivă monitorizată în Sibiu, cu un grad de infestare care, în unele zone, ajunge până la 75–100% .
Și dintr-o dată, parcurile nu mai sunt doar locuri de plimbare.
Devine clar că sunt ecosisteme fragile, în care schimbările climatice, mobilitatea și activitatea umană creează condiții perfecte pentru astfel de invazii.

Dar atelierul nu s-a oprit doar la identificarea speciilor.
Discuția a mers mai departe, spre monitorizare și acțiune comunitară. Pentru că în fața unor astfel de probleme, întrebarea nu este doar „ce se întâmplă?”, ci mai ales „ce putem face?”.
Și poate cel mai important lucru pe care l-au înțeles elevii a fost că știința nu este doar despre a observa și a explica, ci și despre a interveni, a colabora și a construi soluții.
Într-un mod discret, dar foarte real, orașul în care trăim devine un laborator deschis.
Iar noi… parte din el.

Solul-sursa nutrienților
Sol sănătos, hrană sănătoasă, om sănătos .. 😍

Astăzi, la Facultatea de Inginerie – ULBS, am avut alături de noi elevii de la Liceul Energetic din Sibiu, într-o zi în care teoria și practica s-au întâlnit firesc.
Discuțiile au pornit de la eficiența energetică și energiile regenerabile, alături de conf. univ. dr. Claudiu Isarie, continuând cu teme legate de economie circulară și managementul deșeurilor, prezentate de ș.l. dr. ing. Mihaela Rotaru.
În același timp, elevii au aflat mai multe despre SEAL Green Hack, hackathonul în care toate aceste idei pot deveni soluții reale pentru comunitate.
Dar partea cea mai așteptată a venit în laboratoare.
În zona de tehnologii de prelucrare, colegul nostru ș.l. dr. ing. Horia Brănescu le-a oferit o demonstrație pe echipamente CNC, unde elevii au putut vedea cm proiectarea și tehnologia se transformă, concret, în produse.

A fost momentul în care lucrurile au devenit foarte clare:
ingineria nu înseamnă doar formule și concepte, ci și capacitatea de a transforma ideile în realitate.
O zi în care elevii nu doar au ascultat, ci au văzut, au înțeles și au început să își imagineze ce ar putea face mai departe.

👉 Poate chiar la SEAL Green Hack (16–17 mai). Înscrie-te aici natu.ro.

Astăzi, în laboratorul Facultății de ȘAIAPM – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, lucrurile nu au fost doar despre experimente.
Au fost despre înțelegere.
Alături de ș.l. dr. Cristina Moise, elevii de la Colegiul Brukenthal, împreună cu diriginta lor, au participat activ la analiza fizico-chimică a apei, folosind probe prelevate din râurile din Sibiu.
Au lucrat atât cu metode clasice, cât și cu echipamente moderne, parcurgând etapele reale ale unei analize de laborator.
Au învățat cm se determină parametri esențiali pentru calitatea apei, precum pH-ul, duritatea, alcalinitatea și alți indicatori relevanți.
Elevii au comparat rezultatele obținute prin metode diferite și au înțeles că fiecare tip de echipament are rolul său, în funcție de precizia dorită și de contextul analizei.

Dincolo de măsurători, activitatea a fost despre interpretare:
ce înseamnă aceste valori și ce ne spun ele despre starea apelor urbane.
Pentru că, în momentul în care înțelegi cm se măsoară calitatea apei, începi să înțelegi și impactul pe care îl avem asupra mediului.

Ieri și astăzi, la Ferma didactică Rusciori, laboratorul de chimie nu a fost doar un spațiu de lucru. A fost locul în care știința a prins viață.
Alături de ș.l. dr. Petronela Vecerdea, elevii au intrat direct în lumea analizelor de apă, în cadrul activității „ferma-școală” – un training aplicat despre cm se înțelege, cu adevărat, calitatea apei.
Și nu vorbim doar despre teorie.
Am organizat sesiuni de training în care elevii au învățat:
- cm se prelevează corect probele de apă
- care sunt regulile de siguranță în laborator
- cm se analizează parametri fizico-chimici esențiali
De la pH, temperatură și turbiditate până la nitrați, fosfați, oxigen dizolvat sau conductivitate, fiecare test a devenit o mică descoperire.
Au participat elevi de la:
- Colegiul National "Gheorghe Lazar" SIBIU
- Colegiul Agricol D.P. Bârcianu
- Colegiul Tehnic Cibinium Sibiu
- Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară „Terezianum” – Sibiu
-Liceul Onisifor Ghibu din Sibiu

Și poate cel mai frumos lucru nu a fost ceea ce au învățat.
Ci felul în care au făcut-o.
Cu curiozitate.
Cu implicare.
Cu bucuria aceea sinceră de a înțelege lucruri reale.

Pentru că în momentul în care vezi cu ochii tăi ce înseamnă apa pe care o folosim zi de zi, lucrurile nu mai sunt abstracte. Devin personale.
Iar de aici începe, de fapt, schimbarea.

Astăzi, la Liceul Brukenthal, ș.l. dr. Cristina Moise de la Facultatea SAIAPM, alături de ș.l. dr. ing. Mihaela Rotaru de la Facultatea de Inginerie - ULBS au deschis o conversație despre lucruri care, de obicei, nu par foarte „ușoare”, managementul deșeurilor, speciile invazive și economia circulară.
Și totuși, timp de două ore… nu a fost liniștea aceea „de politețe”. A fost genul acela de liniște în care simți că oamenii chiar sunt acolo. Elevii au ascultat fără pauză, fără grabă, efectiv nu am simțit că timpul apasă. Poate că în mediul universitar este ceva obișnuit, dar într-o clasă de liceu două ore în care rămâi conectat, curios și prezent… e ceva rar.
Și, mai ales, e un semn că lucrurile au ajuns unde trebuie.
Am fi putut continua. Mai aveam lucruri de spus, idei de discutat, întrebări de răspuns. Dar ne-am oprit la timp, cu promisiunea că ne revedem mâine, la atelierul din laboratorul Facultății de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului.
Unde… „ne jucăm cu apa”.
Dar, cumva, într-un mod foarte serios.

Până atunci, invitația rămâne deschisă:
SEAL Green Hack (16–17 mai) – locul unde toate aceste discuții încep să devină soluții. Înscrie-te aici, natu.ro

Jurnal de teren. Despre cm înțelegi o lume… pas cu pas.
Astăzi, colegul nostru Claudiu Isarie a pornit la drum alături de elevii de la Colegiul Economic „George Barițiu” și de studenții Facultății de Inginerie, din specializările Ingineria și Protecția Mediului în Industrie și Ingineria Transportului și Traficului, într-o excursie care nu a fost întâmplătoare.
A fost gândită ca o imersie reală, prima etapă din procesul de Design Thinking pe care îl vom folosi în cadrul SEAL Green Hack.
Și totul a fost construit ca un traseu în care înțelegi lumea… treptat.
Am început acolo unde orice schimbare începe: cu o idee.
La Casa Memorială Hermann Oberth, unde am văzut cm o idee considerată cândva imposibilă – inspirată din Jules Verne – a ajuns să fie confirmată, ani mai târziu, prin misiunea Saturn V datorită profesorului ”trăznit” Hermann Oberth. Un reminder că uneori trebuie să îți permiți să gândești mai sus decât pare realist.

Apoi am trecut într-o zonă în care ideile devin sisteme.
La Centrul de Documentare și Informare Gaze Naturale ROMGAZ, din cadrul Muzeului Gazelor Naturale unde am discutat despre sisteme care funcționează fără să le vedem, despre infrastructuri care susțin viața de zi cu zi și despre responsabilitatea de a le proteja. Discuțiile au dus mai departe în zona prezentului, acolo unde tehnologia, inteligența artificială și proiectele europene încearcă să răspundă unor provocări din ce în ce mai complexe. Și fără să îți dai seama, înțelegi că lumea nu mai este doar despre cm construim lucruri, ci și despre cm le apărăm. A fost momentul în care am văzut că inovația nu este doar despre visare, ci și despre responsabilitate.
După care am coborât în realitate.
La Ecosal, lucrurile nu mai sunt concepte, ci procese concrete: colectare, logistică, oameni, decizii. Acolo unde diferența dintre cm „ar trebui” și cm „este” devine vizibilă, mai ales prin problemele legate de colectarea deficitară.
La Stația de Compostare Târnava, am înțeles că ceea ce numim „deșeu” poate deveni resursă, dar nu fără efort, fără tehnologie și fără un sistem care să funcționeze corect.
Iar la Tracon, traseul nostru s-a oprit.
Ploaia nu a permis desfășurarea activității în condiții sigure, iar decizia a fost simplă: siguranța înainte de orice.
Și chiar dacă nu am ajuns până la capătul fizic al traseului, poate că nici nu era nevoie.
Pentru că această excursie nu a fost despre a vedea tot.
A fost despre a înțelege suficient cât să începi să pui întrebările corecte.
Imersiunea aceasta a fost, de fapt, începutul: pregătirea primei etape de empatie și înțelegere din Design Thinking, în care nu vii cu soluții, ci înveți să vezi lumea așa cm este.
Restul urmează.
La SEAL Green Hack (16–17 mai), acolo unde ideile vor începe să prindă formă. Înscrierea se poate face pe site aici natu.ro.
Dar până atunci noi ne pregătim pentru elevii de la Gh. Lazăr, alături de care vom pleca joi pe același traseu și cu aceleași gânduri de a face o lume mai bună.

Astăzi, la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” și la Colegiul Economic „George Barițiu” din Sibiu am început atelierul nostru de introducere în Design Thinking cu o întrebare simplă:
Cum ai explica unui extraterestru cm se face o felie de pâine toast?
Un pix. O foaie. Atât.
Și, dintr-o dată, același lucru – aparent banal – a devenit zeci de perspective diferite. Unii au desenat echipamentele: toastere, tigăi, procese. Alții au construit instrucțiuni precise, pas cu pas, aproape ca un algoritm. Unii au fost direcți.
Alții au fost… surprinzători – cu explozii de tip „big bang” în procesul de ardere a pâinii.
Iar alții au mers mult mai departe și au privit totul ca un sistem: de la semințele de grâu, la pâine, la felia de toast ajunsă în farfurie.
Prin acest joc aparent banal ne-am putut da seama că nu există o singură perspectivă corectă.
Exercițiul nu ne aparține, dar este parte dintr-un instrument de înțelegere a problemelor complexe – DrawToast, din metodologia lui Tom Wujec. Un mod simplu și aproape jucăuș de a înțelege că realitatea este mai complexă decât pare și că fiecare dintre noi vede doar o parte din ea.
Ne-am amuzat, ne-am simțit bine cu creativitatea noastră și apoi am continuat atelierul nostru introductiv.
Am vorbit despre Design Thinking nu ca despre un set de pași, ci ca despre un mod de a înțelege oamenii și problemele înainte de a construi soluții. Despre empatie, despre definirea corectă a problemelor, despre idei, prototipuri și testare.
Pentru că asta vom face în SEAL Green Hack (16–17 mai).
Vom încerca să le construim soluții pentru nevoi diferite.

La final, am clarificat ce este Design Thinking și ce nu este, cm ne pregătim pentru interviuri și am lansat primele provocări pentru hackathon.

A fost un atelier cu de toate. Cu calm și agitație, energie și momente de reflecție, idei diferite și, mai ales, disponibilitatea de a asculta și de a construi împreună.
În paralel, o parte dintre elevi au continuat ziua la ferma didactică de la Rusciori, unde colega noastră ș.l. dr. Cristina Moise îi aștepta pentru activități aplicate.
Atelierul de Design Thinking a fost facilitat de ș.l. dr. ing. Valentin Grecu, alături de ș.l. dr. ing. Carmen Barb și ș.l. dr. ing. Mihaela Rotaru, din cadrul Facultății de Inginerie – ULBS.
Toate acestea nu sunt doar simple activități. Sunt pași mici într-un proces mai mare.

Pentru că ne pasă de comunitatea în care trăim.
Și pentru că vrem ca elevii să înțeleagă că pot face parte din soluții, nu doar din conversații.

👉 Dacă vrei să faci parte din acest proces, te așteptăm la hackathon.
Înscrierile sunt deschise pe www.natu.ro