Aida Chivu

Câți dintre managerii de azi sunt conștienți că rezultatele lor sunt (și) munca unor oameni care au ales la un moment dat să nu fie în față, care nu și-au dorit să se facă remarcați, ci mai degrabă își doresc să își facă treaba bine, au grijă să nu se oprească fluxul pentru nimeni. Treaba lor este să ofere altora, dar și organizației tot ce trebuie pentru funcționarea acesteia.
Ce le lipsește acestor oameni? Un echilibru între "apreciere" și "nemulțumire", între "motivare" și "demotivare". Vor să își vadă managerii, nu doar când ceva nu merge, ci și când e totul normal, în zilele obișnuite, când toți spun că "e o zi normală, nimic neobișnuit". Pentru că asta li se datorează lor, celor care fac "normalul" într-o companie.
Este important să ai omul potrivit la locul potrivit, iar asta se întâmplă acolo unde oamenii lucrează cu chef și cu glumele la ei. Acolo unde sunt chipuri abătute și stresate, trebuie făcut ceva până nu se așterne de tot tăcerea.

Că vremurile se schimbă nu se mai îndoiește nimeni, dar în ce mod ne pregătim pentru schimbare, ne va ajuta să avem mai multă claritate după și va face diferența între business-uri care (doar) vor supraviețui și cele care vor avea succes/profit, pe termen lung.
1. Responsabilitățile, competențele și abilitățile oamenilor din companie sunt cele pentru care au fost angajați inițial sau sunt cele de care este nevoie acum?
2. Procedurile interne reflectă realitatea (așa cm e ea) sau idealul pe care cu toții ni l-am dorit?
3. AI-ul pe care vrem să îl punem în loc, va fi rentabil și atunci când va da rateuri și va trebui să refacă cineva în locul lui?
Înainte de a acționa, hai să vedem ce și cm analizăm, astfel încât, să avem grijă de tot ce s-a construit până la acest moment.

E suficient să deschizi social media și găsești invariabil ceva despre subiectul “transparență salarială”.
Realist vorbind, sunt câțiva ani de când piața se confruntă cu această presiune, în care candidații vor să știe pe ce bani vin să se angajeze, la fel cm angajații aud la țigară că un coleg proaspăt intrat în companie, are un salariu mai mare decât au ei, care au ceva vechime. Și vor să știe de ce sau care e de fapt, salariul pe postul respectiv.
În companii, toată lumea luptă cu fenomenul informațiilor aflate pe surse, care ocolește orice regulă de confidențialitate existentă.
Dar totul pleacă de la lipsa de transparență în comunicare.
Un secret la nivel organizațional, nu face altceva decât să dea voie la speculații, pe care nu le putem stopa oricâte reguli am impune.
Iar transparența salarială - contează cm o abordăm. Și, desigur, cm o comunicăm. Iar acum avem și oportunitatea de a o face diferit.
Te invit la o discuție pe acest subiect, joi 7 mai, între orele 16.00 și 18.00. Detalii, în privat.

De ceva vreme aud în jurul meu vorbindu-se despre comoditate. Despre puterea lui “ce să faci, e peste tot la fel” sau “unde să mă duc, tu nu vezi ce se întâmplă?!”… Și lista continuă. Dar în egală măsură apar și nemulțumirile: “nimeni nu vede cât muncesc”, e una din frazele cele mai des întâlnite.
Hai să învățăm să ne evaluăm corect munca și efortul depus. Fără orgoliu sau teamă. Ci cu focus pe noi, dar și pe cei din jur. Individualismul mai devreme sau mai târziu ne va face rău. Pentru că în vremuri incerte este foarte important să nu fim singuri, să nu facem singuri și să susținem puterea echipei.
www.aidachivu.com

Unul din cele mai valoroase lucruri pe care le poate aduce un specialist este informarea/ comunicarea făcută cu responsabilitate.
Nu există rețete care să ne învețe cm să lucrăm cu oamenii, cm sá ne pregatim pentru neprevăzut sau cm să facem față unor eșecuri.
Sunt ultimele zile din an și parcă uşor, uşor, lucrurile se relaxează. Ne gândim la ce-a fost, iar unii mai facem câte ceva pentru că încă nu ne vine să credem că putem opri alarma de la ceas. Ce e musai să luăm cu noi și în vacanță?
Autenticitatea și echilibrul. Și minim o doză de grijă sau “păsare”. Să ne pese real și pe bune. De tot și toate. ☘️

Se pare ca 2026 vine în forță și cu forță. Unii aleg să intre în panică, alții să se pregătească și alții să trateze cu indiferență. Nu, nu este despre cine are abordarea cea mai bună. Este despre a încerca să privim cu realism totul. Și să nu uităm că indiferent de criză, AI sau alți balauri, întodeauna va fi nevoie de oameni buni și implicați. Să ne întoarcem la baza lucrurilor: Cine sunt? Ce știu să fac foarte bine? Și mai ales: Ce vreau?!

Cel puțin 2 generații la rând au făcut facultăți care au nu au nicio legătură cu domeniul lor de activitate, cu ceea ce fac oamenii ăia azi, în viața lor profesională. Pentru că la noi nu a existat un plan educațional pe termen lung. Mama și tata au decis ce să urmăm, din rațiuni financiare sau credințe proprii. Îmi aduc aminte cm mama m-a obligat să dau admitere la un liceu cu profil de poșta și telecomunicații, pe considerentul unui job stabil. Am picat cu brio, dar ce s-ar fi întâmplat dacă urmam această cale? :)
Educația începe de acasă, iar noi ca părinți suntem obligați să ne lăsăm neajunsurile sau neîmplinirile și să ne ghidăm copiii să ajungă să facă ceea ce îi va împlini pe ei, să le placă meseria pe care o aleg, pentru că toate merg mână în mână. Și emoționalul și raționalul.
PS. Și să mai sperăm că și sistemul de educație din România se va schimba, că ei, cei care vin, vor aduce mai mult bine.

Ne va lua AI-ul joburile? Vom rămâne oare fără locuri de muncă?
Într-o piață a muncii care are nevoie de oameni pregătiți, nimeni nu va putea lua locul cuiva, dacă acesta este foarte bun în ceea ce face.
Da, asta este condiția primordială în această bătălie cu inteligența artificială.

Cât de bun ești în ceea ce faci? Cât de mult faci diferența în meseria ta? Inteligența emoțională este ceva ce tu ai pe lângă alte forme de inteligență sau o consideri ceva efemer?

Ce ai tu și nu are un AI?
Chef de muncă, de viață, adaptabilitate, pasiune, empatie, grijă față de cei cu care lucrezi, colaborare și capacitatea de a vedea dincolo de un livrabil și muulte altele....

Iar dacă le ai și nu le folosești înseamnă că nu te diferențiezi, că nu te adaptezi la nou și te tot împotrivești la schimbare, fără motive plauzibile.

Și atunci apare riscul. Poate că într-o zi vei vedea cm ceea ce ai livrat este respins și înlocuit cu o varianta mai bună decât a ta, dată de AI.
Ei bine, atunci ai putea avea motive să te îngrijorezi.

Când cineva se prezintă ca fiind "Specialist Marketing", primul lucru pe care eu îl am în minte este că am în fața mea un om tare priceput în ale marketingului.
Adică:
- talentat, creativ, un pic vizionar, aș spune...
- vede marketingul ca pe un instrument foarte valoros pentru sales.
- simte piața și business-ul pe care îl reprezintă, dar mai ales îl cunoaște foarte bine.
- se pricepe la oameni și are abilitatea de a vedea mereu în perspectivă. Are un al 'nșpelea simț, cm ar veni.

În câteva cuvinte, specialistul este acela care a studiat marketing, a mâncat marketing, știe să comunice, își ia jobul în serios și nu se lasă până când nu îi iese cea mai bună prezentare, cea mai tare campanie și cea mai mișto postare în social media.

Dacă știți astfel de specialiști, le puteți spune să îmi scrie. Știu un loc fain unde se pot angaja. :)