01/03/2025
Sărbătoarea mărţişorului este o sărbătoare precreştină. Povestea ei ar putea începe cu „A fost odată …” După unii etnologi, mărţişorul este inseparabil de tradiţia Dochiei sau Martei, zeitate agrară din panteonul autohton. Şnurul, despre care se spune că ar fi tors de BABA DOCHIA, în timp ce urca cu oile la munte, este funia anului care strânge laolaltă zilele, săptămânile şi lunile în cele două anotimpuri străvechi ale calendarului popular: iarna şi vara.
Mărţişor/Mărţiguş/Marţ înseamnă de fapt un şnur din două fire răsucite (alb-roşu, alb-negru, rar, alb-albastru), simbolizând lupta dintre bine şi rău, dintre iarnă şi primăvară.
Era primit, având atârnată o monedă de aur sau argint, de copii, fete şi băieţi, fără deosebire, de la părinţi, în dimineaţa zilei de 1 Martie, înainte de răsăritul soarelui; ca să aibă noroc în decursul anului, să fie sănătoşi, curaţi ca argintul. Era, de asemenea, dăruit de către flăcăi fetelor, îl schimbau fetele între ele cu sens de urare de noroc, de sănătate. Îl purtau şi adulţii. Dar, se lega şi la porţi, la ferestre, în coarnele vitelor, la torţile găleţilor pentru îndepărtarea spiritelor rele, pentru protejarea oamenilor şi a gospodăriei.
Se purta 9 sau 12 zile, toată luna martie, până veneau primele berze, până la Paşti (ori alte variante), după care se punea pe o creangă de măceş, trandafir ori pom roditor.
În prezent, bănuţul este înlocuit cu un simbol al norocului (coşar, potcoavă, trifoi cu patru foi ori alt simbol).
Se spune că băieții își aleg, din februarie, o zi a babei și, cm va fi ziua, așa va fi nevasta lui: urâtă sau frumoasă.
Fetele, când văd lună nouă în martie, își pun la gât un fir de mătase de care leagă o monedă de argint, pentru a-și vedea ursita.
Se spune că cei ce poartă mărțișor nu vor fi pârliți de soare pe timpul verii, vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți și drăgăstoși, bogați și norocoși, feriți de boli și de deochi.
Dacă de 1 martie este timp frumos, atunci toată primăvara și vara vor fi frumoase.
Dacă va ploua de 1 martie, anul va fi îmbelșugat. Dacă în zilele Babelor (timp ritual de 9 sau 12 zile la începutul lunii martie) e ninsoare și frig, atunci primăvara va fi friguroasă și furtunoasă, iar dacă vor fi mai domoale, atunci primăvara va fi frumoasă.
În „Ghidul sărbătorilor românești”, etnologul Irina Nicolau vorbește despre trecerea de la valoarea simbolistică a mărțișorului, la cea de a nu mai semnifica nimic „… o mărgea cu două pene, o scoică, carte de joc, porc, inimă… În ultimele decenii, mărțișorul devine pretextul de a oferi un cadou mult mai consistent, care rezolvă diverse obligații sociale. La urma urmei, diferențele de formă nici nu contează. Importantă este funcția pe care orașul a schimbat-o. Din talisman, piesă de recuzită magică, mărțișorul a devenit un mod de a face o mică referire la tradiție și de a întreține un fel de balet social…”
Muzeul Național al Agriculturii sărbătorește acest simbol al prieteniei, dragostei și aprecierii, organizând ateliere, la care participă copii de diferite vârste, pentru a-și pune în valoare îndemânarea şi imaginaţia, creând cele mai frumoase mărţişoare şi felicitări din fire de lână, paie de grâu şi alte materiale, pe care le vor oferi mămicilor şi bunicilor.
Documentare: Angelica Buzoianu, bibliograf
