ROJISTE, VATRA SECULARA DE ISTORIE
SCURT ISTORIC
Satul Rojişte s-a înfiinţat pe la sfârşitul veacului al VIII-lea pe moşia boierului Ştefan Coţofeanu. Prima aşezare ar fi fost undeva pe malul vestic al râului Jiu, într-un loc ce se numea Râpa Maicii sau Râpa Roşie. Se zice ca acolo şi-ar fi reorganizat şi pregătit oastea Mircea cel Bătrân înaintea bătăliei de la Rovine, localizată de unii istori
ci lângă Craiova. Satul a fost înfiinţat de marele boier Coţofeanu, care a adus ţărani clacaşi de prin părţile Segarcei să-i muncească moşia. Satul a fost strămutat – nu se cunoaşte din ce motive – în pădurea „Madona Dudu” de pe malul stâng al Jiului, în locul numit astăzi „Vadul Ochiului” sau „Livada Peţii”. Din cauza deselor revărsări ale Jiului, satul a fost mutat pe locul unde se găseşte şi astăzi. Ştefan Coţofeanu le-ar fi construit o biserică, cea care există si astăzi. Oamenii şi-au făcut locuinţe (bordeie) de o parte şi de alta a bisericii. Unii zic cm ca primul nume al satului ar fi fost „Coţofeanca”, denumire neatestată în vreun document. Denumirea de astăzi, Rojişte, vine de la o plantă de apă numita „rogoz”. De la „rogoz” s-a ajuns la „Rogozişte” şi mai apoi la „Rojişte”. Şi azi mai sunt nişte locuri ce se numesc „Rogozişte”. Alţii au permis o ipoteză cel puţin hilară, cm că numele satului ar veni de la cuvântul latinesc „rosa, rosae” ce înseamnă trandafir. Dar cine ar fi cultivat o moşie atât de mare – peste 1000 de hectare – numai cu trandafiri?
În anul 1885, Maria Coţofeanu, văduva marelui boier Ştefan Coţofeanu, împarte moşia Rojişte şi satul şi ii înzestrează, prin Hotărnicie notarială, pe cei doi gineri ai săi, Păianu si Golfineanu. Astfel, Păianu primeşte jumătate de moşie şi partea de sud a satului (cartierul numit si astăzi „Păieni”), ce s-a numit Rojiştea de Jos. Golfineanu primeşte şi el jumătate din moşie şi partea de nord a satului (cartierul „Golfineni” de azi), parte ce a devenit satul Rojiştea de Sus.
Învăţământul în Rojişte
Se spune ca în Rojişte se învaţă carte de pe la anul 1865, intr-o cămăruţă de pe lângă biserică. De pe la 1880 copiii învaţă carte într-o încăpere lângă primărie (nu se ştie unde era), ba chiar şi în localul de atunci al primăriei. Din anul 1900 pana în 1908 se învăţa intr-un local cu o sala de clasa şi o camera ce era şi cancelarie şi camera de locuit pentru învăţător. Intre anii 1908 si 1920 se învaţă carte într-o clădire ce există şi astăzi în fata şcolii. Mai erau doua case de locuit: una pentru învăţător si o alta pentru directorul scolii (într-o perioada se numea „diriginte” de şcoală). De la 1920 pană în anul 1969, elevii au frecventat cursurile în toate cele trei localuri, ba chiar şi în unele săli special amenajate în căminul cultural. Dascăli mai cunoscuţi care s-au perindat prin şcoala din Rojişte: C. Nicolaescu (pe la 1900 – 1910), Gancea Marin, Teodorescu Alexandra (poreclita si Tuleasca), familiile Budeca Gheorghe si Marcela, Mitran Ionel si Janeta (Ana), Bunget Sorel, Sina Dănciulescu – Leonte (poetă si, mai apoi, cadru didactic universitar la Facultatea de Filologie a Universităţii din Craiova), Marinescu Costică şi mulţi alţii care au făcut apostolat la Şcoala din Rojişte. Nici cei care le-au urmat, nici actualii dascăli nu sunt cu nimic mai prejos decât înaintaşii lor. Personalitati ce-si au rădăcinile adânc înfipte in acest sol nisipos al satului Rojişte.
• Ştefan G. Botoiu – avocat, publicist, om valoros de teatru (fost director al Teatrului Naţional din Craiova).
• George (Iorgu) Păianu – fost magistrat, senator, consilier al Craiovei si chiar Preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj.
• Nicolae I. Păianu – fost inginer si diplomat, fost sef de serviciu al industriei brevetelor de invenţiuni din cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerţului si Domeniilor. PUTEM SPUNE, PARAFRAZÂND, CĂ ŞI LA ROJIŞTE SE NASC ŞI ACTIVEAZĂ OAMENI MARI. Prof. Silvică Şt. Mazilu
