Să invățăm franceza cu Ale

Să invățăm franceza cu Ale Să învățăm franceza împreună, într-un mod agreabil, prin implicare, comunicare, joaca si aprofundare

La cabane mystérieuseSigné: Clara et RonaC’était un bel jour d’été et Mona, Carla et Alexia se promenaient dans le parc....
11/08/2026

La cabane mystérieuse
Signé: Clara et Rona

C’était un bel jour d’été et Mona, Carla et Alexia se promenaient dans le parc. Tout à coup, un écureuil volant arriva et leur dit :
— Il fait très chaud dehors. Vous devriez plutôt chercher l’arbre qui a la plus grande ombre du parc. Vous allez être surprises.
Dès que les filles arrivèrent près de l’arbre, elles virent que les lutins les attendaient avec beaucoup de glace.
Quand Carla voulut prendre une bouchée de glace, elle trouva une clé dans le bol. Dans le bol, il y avait aussi une lettre sur laquelle était écrit :
« Courez jusqu’à l’aire de jeux et cherchez sous les toboggans. »
Les filles allèrent rapidement à l’aire de jeux et commencèrent à chercher. Elles y trouvèrent une carte. La carte était très compliquée et pleine de détours, mais à la fin, une petite cabane très accueillante était dessinée sous les racines d’un arbre.
Les filles se dirent qu’elles devaient absolument trouver cette cabane. Elles commencèrent à réfléchir.
Après quinze minutes, Alexia eut une idée et dit aux filles :
— Peut-être que c’est une petite cabane pour les taupes. Mais que feraient les taupes dans une cabane ? Elles vivent dans des tunnels.
Carla réfléchit encore un peu et dit :
— C’est vrai, mais peut-être que cette petite clé que j’ai trouvée ouvre la cabane. Mais cela va prendre trop de temps de creuser.
— C’est vrai, dit Alexia, mais peut-être qu’il y a un ascenseur ou des escaliers qui y mènent.
— C’est vrai, mais comment allons-nous trouver cet ascenseur ou ces escaliers ? Ils sont peut-être très bien camouflés, dit Carla.
Mona répondit :
— Oui, mais peut-être que nous pouvons nous partager les tâches : une cherche et deux creusent, puis nous changeons. Nous aurons ainsi plus de chances de trouver la cabane.
Alexia dit :
— Mais cela va quand même prendre trop de temps.
— Je sais, dit Carla, mais après tout, nous avons encore beaucoup de temps ! Les vacances d’été viennent à peine de commencer.
Les filles furent d’accord avec Carla et partirent vers le grand arbre.
En suivant la carte, elles rencontrèrent des chats qui pouvaient parler. Les chats leur dirent de retourner voir les lutins et de leur raconter ce qu’elles avaient découvert.
Le lutin leur dit qu’il serait leur guide jusqu’à ce qu’elles trouvent la cabane.
Elles partirent donc avec lui et le lutin leur expliqua tout.
Après une demi-heure, le lutin dit :
— Nous sommes arrivés au premier endroit où vous pouvez chercher des indices. Cherchez bien, car le petit billet est très bien caché.
Sur le billet, il était écrit :
« Trouve la pelle magique qui t’aidera à creuser moins et les lunettes magiques qui t’aideront à chercher. Tu les trouveras facilement, car elles sont cachées tout près d’ici. »
Les filles trouvèrent la pelle et les lunettes magiques et, bientôt, elles trouvèrent aussi l’arbre.
Alexia et Mona, qui cherchaient attentivement, aperçurent un morceau de bois et demandèrent à Carla de creuser avec la pelle magique.
Peu de temps après, elles découvrirent des escaliers en bois qui menaient à une petite porte.
Carla utilisa la clé pour ouvrir la porte et elles entrèrent dans la cabane.
Dans la cabane, elles trouvèrent trois crayons et trois feuilles. En regardant autour d’elles, elles virent, à côté des crayons, un panneau sur lequel étaient accrochés beaucoup de dessins.
Les filles comprirent immédiatement ce qu’elles devaient faire et réalisèrent que d’autres enfants avaient déjà trouvé la cabane.
Elles dessinèrent leur aventure jusqu’à la cabane et accrochèrent leurs dessins sur le panneau.
Avant de partir, elles laissèrent trois feuilles colorées et trois stylos pour que les autres enfants qui trouveraient la cabane puissent eux aussi dessiner leur aventure.

11/08/2026

Traducerea ca formă de dialog literar și punte culturală
Maria-Alexandra Spânu

Literatura nu cunoaște frontiere atunci când găsește o limbă prin care să se poată face auzită. În spațiul acesta dintre două limbi, traducerea devine mai mult decât un act de transpunere lingvistică, mai degrabă reprezintă un gest de apropiere, un instrument al dialogului cultural și o formă de întâlnire între emoții literare diferite. Prin traducere, o operă își depășește spațiul originar și dobândește posibilitatea unei noi existențe, într-o altă cultură, în fața unui alt cititor.
În relația dintre literatura română și cea spaniolă, traducerea a avut și continuă să aibă un rol esențial în construirea unei veritabile punți culturale. Într-o epocă în care mobilitatea culturală și dialogul dintre literaturi au devenit componente firești ale vieții intelectuale, traducătorul se afirmă ca un adevărat mediator: el nu transferă doar cuvinte, are menirea de a reconstrui sensuri, ritmuri, imagini și universuri poetice.
Literatura spaniolă și hispanoamericană a pătruns în spațiul românesc prin intermediul unor traducători și cercetători care au contribuit la familiarizarea publicului român cu marii autori ai lumii hispanice. Studiile dedicate circulației literaturii spaniole în România arată că, după primele traduceri importante, mai ales începând din secolul al XX-lea și cu o dezvoltare deosebită în a doua jumătate a acestuia, traducerile din spaniolă au devenit tot mai numeroase și mai consistente. De altfel, literatura română a început să-și construiască treptat o prezență în spațiul hispanic prin traducerea unor autori precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu, Victoria Milescu, Mihai Firică și alți scriitori au intrat în dialog cu cititorul spaniol și latino-american. Această circulație este importantă tocmai pentru că literatura nu se poate afirma în afara dialogului, iar un autor devine cu adevărat parte a unei culturi universale atunci când poate fi citit și interpretat dincolo de granițele limbii sale.
Prin traducere, poezia pretinde o dublă fidelitate: fidelitate față de sens și fidelitate față de emoția și muzicalitatea textului. În cazul poeziei românești traduse în spaniolă, această dificultate este cu atât mai interesantă cu cât cele două limbi aparțin aceleiași mari familii romanice, dar au evoluat în contexte culturale și istorice diferite. În acest sens, responsabilitatea traducătorului trebuie să fie aceea de a păstra particularitatea vocii poetice fără să intervină asupra textului, păstrându-i atât esența, cât și forma. De aceea, marile traduceri de poezie trebuie privite ca adevărate acte de creație culturală care permit unui cititor din Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla sau din spațiul latino-american să descopere nu doar un autor român, ci și o nouă emoție poetică.

Nichita Stănescu, vocea dialogului cultural dintre Spania și România

În acest dialog literar româno-spaniol, Nichita Stănescu ocupă un loc aparte, fiind considerat una dintre marile voci ale poeziei românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Poezia lui este, în același timp, profund românească și profund universal și întocmai această combinație justifică necesitatea continuării și aprofundării traducerilor sale în limba spaniolă. Primele demersuri de apropiere a operei nichitiene de publicul hispanofon includ traducerea volumului 11 elegii, realizată în anul 2000 de Ioana Zlotescu și José María Bermejo. Traducătoarea Alexandra Cherecheș menționa la un moment dat că această traducere a reprezentat un punct important în receptarea poetului român în spațiul spaniel. Astfel în 2014, la editura madrilenă Amargord, a apărut volumul bilingv Nichita Stănescu 1933–1983. Antología poética, în traducerea Alexandrei Cherecheș. Această antologie a reușit să transmită cititorului spaniol sentimentul recunoașterii simultane a textul românesc, dar și a transpunerii acestuia în spaniolă. Aceeași semnificație o are și contribuția Rodicăi Grigore, care a prezentat și tradus o selecție din poezia lui Nichita Stănescu pentru Periódico de Poesía. În această selecție, poezia lui Nichita Stănescu este introdusă cititorului hispanofon prin câteva dintre marile sale teme: iubirea, timpul, corporalitatea, cuvântul și relația dintre om și univers.
Toate aceste demersuri literare aduc în atenția cititorului faptul că Nichita Stănescu nu este doar un poet care trebuie tradus, ci un poet care trebuie continuu redescoperit prin traducere. Fiecare nouă versiune poate deschide o altă perspectivă asupra textului său și asupra actualității poeziei sale. Trebuie admis că Nichita este un poet al limbajului, un poet care pune sub semnul întrebării instrumentul prin intermediul căruia poezia se raportează la realitate. Din acest punct de vedere, traducerea operei sale în spaniolă devine un exercițiu fascinant: cm poate fi transferată într-o altă limbă o poezie care vorbește chiar despre limitele limbajului? În acest fel se ajunge la una dintre marile provocări ale traducătorului pentru că nu traduce doar cuvintele poetului, ci trebuie să traducă relațiile dintre cuvinte, tăcerile, ruptura logică, metafora și ceea ce rămâne nespus. Un poem care nu poate fi citit decât în limba sa de origine rămâne închis, pentru o mare parte dintre cititori, într-un spațiu lingvistic limitat. Traducerea îi oferă o nouă viață, îi deschide noi orizonturi, il face universal.

O punte care a fost consolidată

În prezent, când România și Spania se află într-un dialog cultural tot mai intens, traducerea poate deveni una dintre cele mai puternice forme de diplomație culturală întrucât cărțile traducătorilor circulă acolo unde discursurile oficiale ajung uneori mai greu: în biblioteci, în universități, în școli, în reviste literare și în conștiința cititorilor, într-un timp mai scurt și cu un efect mult mai îndelungat pentru că ecoul poeziei este ecoul conștiinței umane. Rolul unor reviste precum Spania literară capătă o importanță majoră în acest context cultural, devenind un loc sigur al întâlnirii dintre limbi și tradiții. Publicarea traducerilor, prezentarea traducătorilor, dialogul dintre scriitori și promovarea edițiilor bilingve pot contribui concret la consolidarea acestei punți.
Iar dacă există un poet care poate simboliza această nevoie de trecere dintr-o limbă în alta, acesta este Nichita Stănescu. Poezia lui ne amintește că limba nu este o graniță definitivă, ci un teritoriu pe care îl putem traversa pentru că, așa cm se știe deja, literatura nu devine universală atunci când renunță la identitatea sa, ci atunci când găsește o limbă prin care să poată fi auzită și de ceilalți. Iată de ce, din motive de credință și continuitate, de transfer al moștenirii literare, Nichita Stănescu trebuie nu doar tradus, ci și recreat pentru un cititor care nu cunoaște limba română, dar care poate recunoaște în universul poetului marile teme ale condiției umane, mai mult decât atât, un cititor fidel se regăsește pe sine în limbajul poeziei: “A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, / cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.” / “Ha llegado el otoño, cúbreme el corazón con algo, / con la sombra de un árbol o, mejor, con tu sombra.” Acest aspect este valabil în cazul tuturor poeților traduși, poezia este copacul, iar traducerea este umbra acestuia în sufletul cititorului.

Prof. dr. María Alexandra Iliescu

>✍️Le dernier message de la Bastille✍️Une lettre à la France
16/07/2026

>
✍️Le dernier message de la Bastille
✍️Une lettre à la France

18/12/2025

Félicitations à tous mes élèves qui ont réussi leurs examens de français! Je suis fière de votre travail et de votre réussite!

Petite histoire de Noël par Clara et Rona💜💜
09/12/2025

Petite histoire de Noël par Clara et Rona💜💜

Les enfants offrent les plus beaux cadeaux et ils expriment les voeux les plus sincères
15/08/2025

Les enfants offrent les plus beaux cadeaux et ils expriment les voeux les plus sincères

La lettre de fin d'année!
27/06/2025

La lettre de fin d'année!

27/06/2025

Félicitations, Clara, pour ton résultat d'examen! Bonnes vacances!

27/06/2025

Félicitations, Rona, pour ton résultat d'examen! Bonnes vacances!

29/01/2025

Le Maître chat ou le chat botté - une belle histoire pour les enfants

Address

Pitesti

Telephone

+40746326098

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Să invățăm franceza cu Ale posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The School

Send a message to Să invățăm franceza cu Ale:

Shortcuts

Share

Category