19/07/2025
A fost găsită în spatele unui bloc, inertă, acoperită cu smoală.
Un trup mic, parcă fără viață, cu pielea lipită de asfalt și blana înnegrită ca o arsură.
Timp de zile, nimeni n-a văzut-o. Nimeni n-a auzit-o. Nimeni n-a întrebat de ea.
Era mamă.
Avea sânii trași, goi – un semn mut că undeva, cândva, niște pui o căutau. Dar ea nu mai putea să-i caute.
Smoala o prinsese de vie. Nu putea merge. Nu putea mânca. Nu putea nici măcar respira normal.
Am luat-o în brațe cu tot cu durere. Cu tot cu rușinea noastră, ca oameni.
Am stat cu orele să o curățăm, centimetru cu centimetru.
Să o readucem la lumină, cm ai readuce o inimă înapoi la viață.
Și acum luptăm pentru ea. Pentru corpul ei sfâșiat. Pentru demnitatea ei.
Pentru dreptul ei de a trăi.
Donează lunar.
Nu salvezi doar o cățelușă. Atingi o rană nevăzută a acestei lumi – și o închizi cu bunătate.
