Apollonia TV

Ce înseamnă, de fapt, o alimentație echilibrată?
Contează caloriile sau calitatea alimentelor?

Răspunsul este: ambele.

Nutriționist-dieteticianul Rada Baltag explică de ce o alimentație echilibrată presupune prezența mai multor grupe alimentare și de ce tiparul mediteranean este unul dintre cele mai bine documentate modele alimentare.

Acesta pune accent pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, ulei de măsline ca principală sursă de grăsime, alături de pește și fructe de mare, în timp ce carnea roșie și alimentele foarte procesate sunt consumate mai rar.

Iar dacă obiectivul este scăderea în greutate, deficitul caloric rămâne important dar trebuie construit în jurul unei alimentații nutritive și echilibrate.

Urmărește interviul complet pe YouTube.

ADHD sau anxietate? Uneori pot arăta la fel, dar mecanismele din spatele lor sunt diferite.

Potrivit Dr. Ludmila Baba, medic specialist psihiatrie pediatrică, atât copilul cu ADHD, cât și cel cu anxietate poate părea neatent sau poate avea dificultăți de concentrare. Diferența importantă este însă motivul pentru care apare această neatenție.

În ADHD, copilului îi este dificil să își regleze și să își mențină atenția. Poate fi distras ușor de ceea ce se întâmplă în jur sau chiar de propriile gânduri. În anxietate, dificultatea de concentrare apare mai degrabă pentru că mintea copilului este ocupată de griji, frici sau de anticiparea unor situații pe care le percepe ca fiind amenințătoare.

Dr. Ludmila Baba explică diferența printr-un exemplu simplu: în ADHD, copilul se uită pe geam pentru că orice îl poate distrage; în anxietate, se uită pe geam pentru că există o grijă care îl preocupă.

Cele două pot însă să și coexiste. Un copil cu ADHD poate dezvolta anxietate în urma dificultăților sau eșecurilor repetate, iar anxietatea poate accentua problemele de concentrare. De aceea, diagnosticul nu se stabilește pe baza unui singur simptom, ci ține cont de istoricul copilului, evoluția manifestărilor și impactul lor asupra vieții de zi cu zi.

Care este primul semn că dieta ta nu funcționează?
Foamea constantă.

Chiar și atunci când există un deficit caloric, o masă nutritivă ar trebui să ofere sațietate și să nu te facă să te gândești permanent la mâncare.

Nutriționist-dieteticianul Rada Baltag explică de ce foamea excesivă, iritabilitatea, agitația sau somnul slab pot indica un dezechilibru și de ce, atunci când vrem să slăbim, contează atât caloriile, cât și calitatea alimentelor.

Urmărește interviul complet pe YouTube.

ADHD-ul nu arată la fel la copii și la adulți. Manifestările se pot schimba odată cu vârsta, chiar dacă tulburarea își are debutul în copilărie.

La copii, hiperactivitatea și dificultățile de atenție sunt adesea mai vizibile: se ridică frecvent din bancă, aleargă excesiv, își așteaptă cu greu rândul sau au dificultăți în menținerea atenției asupra unor sarcini solicitante.

La adulți, hiperactivitatea se poate diminua și poate fi resimțită mai degrabă ca o neliniște interioară persistentă. În prim-plan ajung dificultățile de organizare, prioritizare și gestionare a rutinei de zi cu zi.

Dr. Ludmila Baba, medic specialist psihiatrie pediatrică, explică diferențele dintre manifestările ADHD-ului la copii și la adulți și de ce ADHD-ul nu începe la maturitate, ci continuă din copilărie.

Videoclipul integral pe YouTube.

Burnout-ul nu apare doar în joburile cu un ritm intens. Uneori, cele mai expuse sunt profesiile în care presiunea emoțională devine parte din rutina zilnică.

Cadrele medicale, persoanele care lucrează cu oameni din medii defavorizate sau care intră frecvent în contact cu trauma, dar și specialiștii din IT se numără printre categoriile profesionale cu un risc crescut de epuizare.

Rusu Daiana Maria, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, explică de ce anumite profesii ne pot face mai vulnerabili la burnout și ce rol are expunerea constantă la stres în apariția acestuia.

Videoclipul integral este disponibil pe YouTube

O gumă de mestecat ar putea deveni o nouă armă împotriva HPV.

Cercetătorii au testat o gumă pe bază de fasole lablab, care conține proteina FRIL. În laborator, aceasta a reușit să „prindă” și să aglomereze particulele de HPV în aproximativ 93% dintre probele de salivă analizate.

Mai mult, prin adăugarea unui compus antimicrobian, cercetătorii au observat o reducere de peste 99% a unor bacterii asociate cancerelor din zona capului și gâtului, cu impact redus asupra bacteriilor comensale.

Dar există un detaliu esențial: rezultatele provin din teste realizate pe probe biologice, nu din demonstrarea eficienței gumei ca tratament la pacienți.

Este promițător. Nu este încă un tratament. Studiul a fost publicat în Scientific Reports. Material cu scop educativ și informativ. Pentru orice îngrijorare privind sănătatea, consultă un medic.

Mănânci mai puțin. Dar asta înseamnă automat că vei slăbi?
Nu întotdeauna.

Deficitul caloric contează. Înfometarea nu este însă o strategie. Nutriționist - dieteticianul Rada Baltag explică unde greșim atunci când asociem slăbitul doar cu „mai puțină mâncare”.

Urmărește videoclipul complet pe YouTube.

„Un avocado pe zi îți scade riscul de infarct." Ai dat de titlul ăsta
de o sută de ori. Dar ce spune de fapt studiul?

Un studiu serios, pe 786 de adulți, a arătat o scădere reală a particulelor
de colesterol „rău". Vestea mai puțin spectaculoasă: cifra de „4% mai puțin
risc" care circulă peste tot nu e o măsurătoare directă, ci o estimare
calculată pe hârtie. Iar dieta în ansamblu contează mult mai mult decât
orice aliment luat singur.

Fumatul, lipsa somnului, stresul și energizantele nu acționează separat. Atunci când se cumulează, pot crește stresul asupra vaselor de sânge.

Prof. univ. dr. Cătălina Arsenescu-Georgescu explică de ce o placă de aterom se poate fisura și cm formarea unui cheag poate ajunge să blocheze un vas de sânge.

Vezi explicația completă până la finalul clipului.

Interviul integral este disponibil pe YouTube pe canalul Apollonia TV.

Material cu scop informativ. Nu înlocuiește consultul medical.