Apollonia TV

Apollonia TV Conținut științific, pe înțelesul tuturor
Proiect susținut de Universitatea Apollonia din Iași

18/09/2026

Mamografiile, citite mai eficient cu ajutorul inteligenței artificiale

Inteligența artificială nu a înlocuit radiologii. A funcționat ca un instrument suplimentar pentru a-i ajuta să decidă ce imagini necesită mai multă atenție.

În studiul suedez MASAI, aproape 106.000 de femei au fost repartizate aleatoriu fie la screeningul mamografic standard, cu citire dublă, fie la un sistem în care inteligența artificială ajuta la evaluarea imaginilor și stabilea dacă acestea necesitau unul sau doi radiologi.

Sensibilitatea screeningului, adică abilitatea de a identifica femeile care aveau cancer, a crescut de la 73,8% la 80,5%, în timp ce specificitatea a rămas aceeași, 98,5%, în ambele grupuri.

Au fost înregistrate și cu aproximativ 12% mai puține cancere de interval – cazuri diagnosticate între două screeninguri – în grupul asistat de AI: 82 față de 93. Diferența pentru acest indicator a îndeplinit criteriul de non-inferioritate, însă studiul nu a fost conceput pentru a demonstra că AI este categoric superior screeningului standard în privința cancerelor de interval.

Un alt avantaj a fost reducerea cu aproximativ 44% a volumului de citire a mamografiilor pentru radiologi, potrivit rezultatelor studiului.

Rezultatele sugerează că AI poate deveni un instrument valoros de sprijin în screeningul cancerului de sân, dar decizia medicală continuă să implice specialiștii.

Sursa: Lund University, studiul MASAI; Gommers J. et al., The Lancet, 2026.

17/09/2026

Un îndulcitor popular, studiat pentru efectele asupra vaselor cerebrale

Eritritolul este folosit frecvent în produse cu conținut redus de zahăr. Un experiment de laborator sugerează însă că acesta nu este complet inert din punct de vedere biologic.

Cercetătorii de la University of Colorado Boulder au expus timp de trei ore celule umane care căptușesc vasele mici ale creierului la o concentrație de eritritol echivalentă, potrivit autorilor, cu aproximativ 30 de grame dintr-o băutură îndulcită artificial.

Celulele expuse au produs mai multe specii reactive de oxigen și mai puțin oxid nitric, o moleculă importantă pentru relaxarea vaselor. Producția de endotelină-1, asociată cu vasoconstricția, a crescut, iar răspunsul implicat în eliberarea activatorului tisular al plasminogenului, important pentru procesele de dizolvare a cheagurilor, a fost diminuat.

Important: studiul a fost realizat pe celule cultivate în laborator, nu pe oameni. Nu demonstrează că eritritolul provoacă accidente vasculare cerebrale și nu poate stabili din acest experiment ce efect are consumul obișnuit asupra riscului unei persoane.

Rezultatele arată însă că efectele biologice ale eritritolului merită investigate în continuare.

Sursa: University of Colorado Boulder, Berry A.R. et al., Journal of Applied Physiology, 2025.

11/09/2026

Câteva kilograme în minus pot însemna mult mai puțină presiune asupra genunchilor.

Artroza genunchiului apare pe măsură ce țesuturile care protejează articulația se degradează, provocând durere, rigiditate și probleme de mobilitate. Dar evoluția simptomelor nu este complet în afara controlului nostru.

Mișcarea regulată, întărirea musculaturii picioarelor și menținerea unei greutăți sănătoase pot reduce solicitarea articulației. Potrivit specialiștilor, pierderea a aproximativ 4,5 kilograme poate reduce presiunea exercitată asupra genunchilor cu aproximativ 18 kilograme la fiecare pas.

Alimentația bogată în alimente integrale și mai săracă în produse ultraprocesate poate completa aceste măsuri.

Schimbările nu trebuie să fie spectaculoase. Cele mici, dar menținute pe termen lung, pot conta cel mai mult.

Sursa: Siteman Cancer Center, material publicat prin ScienceDaily, 20 august 2026.

05/09/2026

O tehnologie bazată pe nanoparticule de argint ar putea face „tăierea și lipirea” ADN-ului mult mai eficientă.

Cercetătorii de la Universitatea Nagoya au dezvoltat o metodă prin care pot crea capete precise ale fragmentelor de ADN, astfel încât acestea să poată fi reunite mai ușor.

Prin utilizarea nanoparticulelor de argint modificate, echipa a crescut rata de recuperare a ADN-ului de la aproximativ 14% la 98%. În anumite configurații, eficiența unirii fragmentelor a fost de până la cinci ori mai mare decât în cazul unei abordări convenționale.

Pentru a demonstra că ADN-ul rezultat funcționează, cercetătorii au introdus un fragment într-o linie de celule umane. Celulele au produs apoi o proteină fluorescentă verde.

Tehnologia ar putea contribui în viitor la dezvoltarea terapiilor genice, vaccinurilor și altor aplicații din biotehnologie.

Sursa: Nagoya University, Hiroshi Abe, Masahito Inagaki et al., Nucleic Acids Research, 2026

04/09/2026

Apendicele s-ar putea să nu fie atât de inutil pe cât credeam

Timp de multă vreme, apendicele a fost prezentat drept o rămășiță evolutivă fără prea mare utilitate. Cercetările sugerează însă o poveste mult mai interesantă.

Apendicele conține țesut limfoid și pare să participe la dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar, în special în primii ani de viață.

O ipoteză propusă de cercetători de la Duke University merge și mai departe: apendicele ar putea funcționa ca un fel de „refugiu” pentru bacteriile benefice ale intestinului.

După episoade care elimină o mare parte din microbiota intestinală, această rezervă ar putea contribui la repopularea colonului cu bacterii benefice.

Putem trăi fără apendice, dar asta nu înseamnă neapărat că organul nu are nicio funcție.

Sursa: Duke University, Journal of Theoretical Biology; Oklahoma State University / Scientific American.

03/09/2026

O bacterie descoperită în intestinul unei broaște japoneze a eliminat complet tumorile într-un experiment pe șoareci.

Cercetătorii japonezi au analizat bacterii provenite de la broaște, tritoni și șopârle și au identificat o tulpină numită Ewingella americana cu un efect antitumoral neobișnuit de puternic.

Într-un model de cancer colorectal la șoareci, o singură administrare intravenoasă a dus la eliminarea completă a tumorilor în grupul experimental. Bacteria s-a acumulat preferențial în tumori și pare să acționeze prin două mecanisme: distruge direct celulele canceroase și stimulează răspunsul sistemului imunitar.

Rezultatul este spectaculos, dar există o limită esențială: studiul este preclinic și a fost realizat pe animale. Nu știm încă dacă aceeași metodă va fi sigură sau eficientă la oameni.

Sursa: Japan Advanced Institute of Science and Technology, Prof. Eijiro Miyako et al., Gut Microbes, 2025

02/09/2026

Dozele mari de vitamina D, asociate cu rezultate cognitive mai bune la un grup de vârstnici

Vitamina D ar putea avea o legătură cu funcția cognitivă la persoanele aflate la risc de demență, dar rezultatele trebuie interpretate cu atenție.

Un studiu preliminar al Universității Emory a analizat 54 de adulți cu tulburări de somn și deficit cognitiv ușor.

Participanții care au declarat că iau cel puțin 5.000 de unități internaționale de vitamina D pe zi au obținut scoruri cu peste 13% mai mari la un test utilizat pentru evaluarea memoriei și a funcțiilor cognitive, comparativ cu cei care nu luau vitamina D.

Dozele mai mici nu au fost asociate cu aceeași diferență, iar forma vitaminei, D2 sau D3, nu a modificat rezultatele.

Studiul este însă mic și preliminar. Nu demonstrează că administrarea unor doze mari de vitamina D previne demența și nu reprezintă o recomandare pentru automedicație.

Sursa: Emory University, Victoria Pak et al., Sleep Medicine, august 2026.

02/09/2026

Un nou „ochi” al NASA este acum în drum spre spațiul profund.

Telescopul spațial Nancy Grace Roman a fost lansat pe 30 august 2026 de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, la bordul unei rachete SpaceX Falcon Heavy.

Urmează o călătorie de aproximativ trei luni spre punctul Lagrange L2, aflat la aproximativ un milion de mile de Pământ.

De acolo, Roman va cerceta unele dintre cele mai mari mistere ale cosmologiei: materia întunecată, energia întunecată și evoluția Universului. Telescopul este echipat cu o cameră infraroșu de 300 de megapixeli și poate observa zone foarte mari ale cerului într-un timp relativ scurt.

Misiunea va studia și planetele din afara Sistemului Solar și va testa tehnologii care ar putea fi folosite în viitor pentru observarea directă a unor lumi îndepărtate.

Sursa: NASA, 30 august 2026

01/09/2026

Un studiu nou schimbă ce știam despre evoluția creierului uman. Multă vreme, carnea a fost considerată motorul principal al creșterii creierului. Cercetătorii au construit un model care acoperă 4 milioane de ani de evoluție umană. Au calculat cât glucoză avea nevoie un creier tot mai mare ca să funcționeze. Rezultatul arată că fructele și mierea, bogate în zaharuri naturale, au putut acoperi acest necesar cu mult înainte ca oamenii să descopere focul. Abia mai târziu, gătitul a făcut digerabile și amidonul din tuberculi și rădăcini. Practic, creierul nostru s-ar fi dezvoltat cu ajutorul glucozei din natură, nu doar din proteine și grăsimi animale. Concluziile aparțin unui studiu realizat de Universitatea Sydney și Universitatea Glasgow, publicat în revista Science

01/09/2026

Cercetătorii de la MIT Media Lab au comparat 54 de persoane care au scris eseuri folosind ChatGPT, motoare de căutare sau mintea proprie. Al treilea grup nu a folosit niciun instrument digital. În tot acest timp, activitatea creierului a fost monitorizată cu ajutorul unui dispozitiv EEG. Persoanele care au folosit ChatGPT au avut cea mai slabă conectivitate neuronală dintre toate grupurile. De asemenea, au avut mai multe dificultăți să își amintească ce tocmai scriseseră. Cercetătorii leagă acest efect de fenomenul numit descărcare cognitivă, în care planificarea și generarea ideilor sunt transferate tot mai mult către instrument. Studiul nu arată că ChatGPT ar afecta permanent creierul. Arată doar că folosirea lui prea devreme în procesul de gândire poate reduce implicarea mentală în timpul scrierii. Cercetarea are un eșantion mic, de doar 54 de participanți. Rezultatele nu au fost încă publicate într-o revistă științifică cu recenzie de la egal la egal. Cercetarea aparține echipei MIT Media Lab, condusă de Nataliya Kosmyna, și este disponibilă ca preprint pe platforma arXiv

Address

Bulevardul Ștefan Cel Mare și Sfânt, Nr. 2
Iasi
700498

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Apollonia TV posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The School

Send a message to Apollonia TV:

Shortcuts

Share

Category