Sorina Lutas

24/08/2025

Connecting with...Self

24/08/2025

Fricile naturale ale unui părinte se înșiruiesc că mărgelele pe ață, într-o oarecare ordine firească și...hmm... prestabilită (?) 🤔

Au sens, sunt menite să protejeze, să ne facă sau să ne țină treji, în contextul în care avem responsabilitatea de a co-crea umanitatea în care vor trăi copiii noștri.

❤️ Când sunt mici avem frici existențiale (de sănătate și siguranță) și frici de programare (să le lăsăm mintea liberă și creativă, dar nu prea liberă cât să ratăm momentul potențialului maxim, să îi menținem cât mai liberi de traume și "progrămele" gen: copil rău; dacă nu mănânci, nu crești; vine moșu și te ia dacă nu asculți; și alte năzdrăvănii manipulative din astea).

💚 Când cresc puțin, fricile de performanță își fac apariția și se cam instalează cel puțin semi-permanent: note, număr de cărți citite, examene, concursuri, etc. Cei mai treji dintre noi, se auto-verifică tot timpul, să nu proiecteze propriile ambiții și pretenții pe un copil care are cu totul altă direcție decât să le împlinească lor ne-împlinirile din copilărie.

💙 Iar când cresc tot mai aproape de vârsta zborului din cuib, vin toate fricile:
- siguranță
- performanță
- fericire
- identitate
- oare i-am dat tot ce-i trebuie?
- îmi caut nod în papură (că dacă nu reușește, sigur e din cauza mea. Am distrus copilu')
- și bineînțeles, frica de separare.

Pe asta din urmă începem s-o trăim cu câțiva ani înainte de plecarea copilului. Și e bine: că ne pune să ne gândim în avans la cm am vrea să ne simțim înainte să se producă separarea. 🔜 Așa că ne dă șansa să ne conectăm acum la copil, să facem împreună ceea ce ne umple sufletul, ca să nu trăim regrete inutile mai târziu.

☀️ "Viață" e numele ei și e un joc. De fapt, e o rundă dintr-un joc. Iar dacă reușim să o mai vedem uneori și în context macro, în context Divin, ne dăm seama că oricând e momentul perfect să o trăim.
Dar până una-alta, tot ce știm sigur că avem e momentul prezent.

Ieși astăzi la plimbare cu copilul tău și permite vieții să vă ofere un moment de conectare autentică.
Nu vorbiți de așteptări și viitor (decât dacă va umple inima), ci stați și vă redescoperiți reciproc pentru a mia oară. Sigur va fi diferi

22/05/2025

https://www.facebook.com/share/p/1AUS1EhLhm/

30/03/2025

Tu ce mesaje schimbi cu copilul tău?

Noi facem asta:
- ne trimitem content
- ne dăm feedback şi status la teme
- mă anunță când şi-a terminat treburile în casă
- ne cerem părerea despre content (scurt, că restul discutăm live)
- îl validez când mă anunță că a împlinit ceva
- îl încurajez când se plânge de ceva
- ne certăm când negociază până mă aduce la capatul puterilor
- îi trimit mesaje motivaționale (cu print screen, că pe Insta nu intră să le vadă)

Copiii primesc în feed-ul lor content croit pe ce consumă ei. Deşi poate că tu consumi content care îți ridică vibrația, feed-ul copilului poate fi foarte diferit.

Da, trăiți în aceeaşi casă, însă nu neapārat şi în aceeaşi cultură.
Dacă folosiți social media, sau orice canal de comunicare, foloseşte-l şi să îi formezi copilului tău un feed personal, care să îi comunice ce ți-ai dori tu să îi spui.

Şi, asa cm vezi în prima imagine, încurajează-l să-ți trimită de-ale lui şi nu judeca.
Doar comunicați şi rămâneți conectați pe canale cât mai diverse.

04/01/2025

Să priveşti în tine nu e o opțiune, ci o cerință a jocului, dacă vrei să fii împlinit ca părinte.

03/01/2025