Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”

📖 Ultimul număr al revistei 𝐃𝐀𝐂𝐎𝐑𝐎𝐌𝐀𝐍𝐈𝐀, serie nouă ( # # , 2026, nr. 1), editată de Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, este disponibil accesând linkul https://dacoromania.inst-puscariu.ro/2026_1_cuprins.html

***
𝐂𝐮𝐩𝐫𝐢𝐧𝐬:

🔖 Andreea-Nora Pușcaș, 𝐿𝑒𝑥𝑒𝑚𝑒 𝑏𝑎ℎ𝑖𝑐𝑒 (𝐼). 𝐷𝑖𝑛 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑠𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑎 𝐶ℎ𝑒𝑠𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑉𝐼𝐼𝑙 𝑎𝑙 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐿𝑖𝑚𝑏𝑖𝑖 𝑅𝑜𝑚â𝑛𝑒

🔖 Coman Lupu, 𝑇𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑟𝑒𝑐𝑒𝑛𝑡𝑎̆ î𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑐𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒, 𝑡𝑒ℎ𝑛𝑖𝑐𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑔𝑙𝑜𝑏𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒

🔖 Maria Aldea, 𝑇𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑎 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑎̆ î𝑛 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑎𝑙 𝑋𝐼𝑋-𝑙𝑒𝑎

🔖 Iustina Nica, 𝑇𝑟𝑎𝑖𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎 𝑐𝑢𝑣𝑎̂𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝒕̦𝒊𝒈𝒂𝒏. 𝑂 𝑎𝑛𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎̆ 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑒𝑡𝑛𝑜𝑛𝑖𝑚 (𝑚𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑛𝑡) î𝑛 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑒 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑒𝑡𝑛𝑖𝑐

Revista mai cuprinde o selecție de recenzii și prezentări de cărți.

Vă dorim lectură plăcută!

🖼 ✒ Vila devenită sanctuar al limbii române (actualul Institut de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, str. Emil Racoviță nr. 21).
Ascunsă în spatele unei grădini mature și a unui gard de piatră care păstrează încă eleganța începutului de secol XX, vila de pe actuala stradă Emil Racoviță nr. 21 impresionează prin echilibrul arhitecturii sale și prin rafinamentul discret al ornamentației. Fațada, dominată de frontonul decorativ și de balconul cu balustradă din piatră, reflectă gustul burgheziei clujene pentru stilul Secession, într-o perioadă în care orașul își extindea cartierele rezidențiale către versanții sudici.
Fotografia surprinde imobilul într-o perioadă în care aspectul său exterior era deja apropiat de cel pe care îl cunoaștem astăzi. Dincolo de transformările firești aduse de trecerea timpului, clădirea și-a păstrat caracterul arhitectural și funcția culturală, devenind unul dintre cele mai importante repere ale cercetării filologice românești.
________________________________________
POVESTEA DIN SPATELE IMAGINII
Istoria acestei clădiri începe la începutul secolului al XX-lea, când strada purta încă numele de Erzsébet út (strada Elisabeta). Vila a fost construită ca reședință particulară pentru una dintre familiile înstărite ale Clujului, într-o zonă rezidențială aflată atunci în plină dezvoltare.
Schimbările politice de după Primul Război Mondial aveau să ofere imobilului o cu totul altă misiune. În anul 1919, odată cu fondarea Muzeului Limbii Române de către lingvistul Sextil Pușcariu, statul român a destinat această vilă activităților noii instituții. În încăperile sale au fost organizate primele mari proiecte științifice dedicate studiului limbii române, aici fiind elaborate lucrări fundamentale precum Dicționarul Tezaur al Limbii Române și Atlasul Lingvistic Român, proiecte care aveau să marcheze definitiv filologia românească.
După reorganizarea cercetării academice din anul 1948, denumirea instituției s-a modificat, însă destinația clădirii a rămas aceeași. Activitatea s-a desfășurat neîntrerupt în domeniul lingvisticii și al istoriei literare, iar imobilul a devenit unul dintre cele mai importante centre de cercetare ale Academiei.
Astăzi, clădirea găzduiește Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, iar în interiorul său continuă să existe Muzeul Limbii Române, unde se păstrează biroul original al savantului, mobilierul de epocă, fișele manuscrise ale marelui dicționar și numeroase documente care ilustrează evoluția cercetării limbii române.
________________________________________
ÎN ATELIERUL DE RESTAURARE
Originalul prezenta un contrast redus și o ușoară pierdere a detaliilor în zonele de umbră, specifice materialelor fotografice pe bază de gelatină-argint. Restaurarea digitală a urmărit recuperarea volumelor arhitecturale, echilibrarea tonurilor și eliminarea degradărilor fără alterarea elementelor originale.
Colorizarea documentară a fost realizată pe baza materialelor și cromaticii caracteristice începutului de secol XX: tencuieli în tonuri crem deschis, acoperiș ceramic brun-roșiatic, tâmplărie din lemn închis și vegetație specifică grădinilor rezidențiale clujene ale epocii. Nu au fost introduse elemente inexistente în documentul fotografic.
________________________________________
Observație editorială CDAP–CC
Această fotografie nu documentează doar o clădire remarcabilă din punct de vedere arhitectural. Ea surprinde locul în care, timp de peste un secol, s-a scris o parte esențială din istoria limbii române. Puține imobile din Cluj și-au păstrat atât de fidel vocația intelectuală, devenind martori ai continuității cercetării academice din generație în generație.

Publicația din care provine: Universitatea din Cluj. Album oferit profesorului Emmanuel de Martonne cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa (Cluj, 1930).
Loc de conservare: Biblioteca Interuniversitară a Sorbonei – Biblioteca de Geografie, Paris, Franța
Autor album fotografic: Dr. R. Hoffmann (atribuit)

@ Clujul și clujenii - Toate drepturile rezervate (Fotografiile nu pot fi reproduse sau modificate fără acordul expres al autorului. Orice preluare trebuie să indice autorul și/sau sursa

🥳📖 O felicităm pe colega noastră 𝐋𝐢𝐠𝐢𝐚 𝐓𝐮𝐝𝐮𝐫𝐚𝐜𝐡𝐢, distinsă cu Premiul special pentru coordonarea volumului ,,Pentru un stil microfonic interbelic. Conferințe, lecturi, teatru radiofonic, anchete", apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara.

Premiul a fost acordat de Asociația de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR).

Câteva imagini de la conferința de astăzi susținută de cercetătorul Bogdan Harhătă alături de Cristian Moroianu și Elena Isabelle Tamba!

𝐂𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐁𝐫𝐚𝐠𝐚 este una dintre personalitățile marcante ale mediului academic și cultural românesc. Profesor universitar de literatură comparată la Universitatea Babeș-Bolyai, cercetător, eseist și romancier, Corin Braga s-a remarcat prin contribuțiile sale în domeniile literaturii comparate, studiilor asupra imaginarului, istoriei religiilor și teoriei culturii.

Născut la Baia Mare în 1961, deține două doctorate, în Filologie și Filosofie. A ocupat funcția de decan al Facultății de Litere și prorector al Universității Babeș-Bolyai. Este directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului „Phantasma” și director al revistei academice „Caietele Echinox”.

Este recunoscut pentru cercetările sale privind imaginarul, utopia și miturile culturale, fiind membru corespondent al Academiei Naționale de Științe din Buenos Aires și al Academiei Europeae. A fost distins cu Premiul Academiei Române (2020).

A publicat 12 volume de studii și eseuri și 6 de proză, a editat peste 50 de volume și a redactat peste 300 de studii, eseuri și cronici literare.

Prin opera sa, Corin Braga reprezintă un reper al excelenței intelectuale și al cercetării umaniste din România.

Prof. univ. dr. Corin Braga, din cadrul Departamentului de Literatură Română, Teoria Literaturii și Literatură Comparată al Facultății de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, în cadrul Secției de filologie și literatură, astăzi, 24 iunie 2026.

În cadrul Adunării de Generale de astăzi au mai fost aleși și
* Daniel-Costin Beltiță - Secția de științe matematice;

* Sergiu Coșeri - Secția de științe chimice;

* Alida Timar-Gabor - Secția de științe geonomice.

https://agerpres.ro/cultura-media/2026/06/24/alegeri-la-academia-romana---profesorul-corin-braga-printre-noii-membri-corespondenti--1569794

Cercetătorul 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐇𝐚𝐫𝐡𝐚̆𝐭𝐚̆, șeful Departamentului de lexicologie și lexicografie al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară, va conferenția alături de 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐨𝐫𝐨𝐢𝐚𝐧𝐮 (Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, București / Universitatea din București) și 𝐄𝐥𝐞𝐧𝐚 𝐈𝐬𝐚𝐛𝐞𝐥𝐥𝐞 𝐓𝐚𝐦𝐛𝐚 (Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Iași) în cadrul Conferințelor Academiei Române.

Titlul prelegerii: 𝑵𝒐𝒖𝒂 𝒆𝒅𝒊𝒕̦𝒊𝒆 𝒂 „𝑫𝒊𝒄𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒍𝒊𝒎𝒃𝒊𝒊 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆”. 𝑪𝒐𝒏𝒕𝒊𝒏𝒖𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝒊𝒏𝒐𝒗𝒂𝒕̦𝒊𝒆.

Se va vorbi despre unul dintre marile proiecte fundamentale ale lingvisticii românești: 𝑫𝒊𝒄𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒖𝒍 𝒍𝒊𝒎𝒃𝒊𝒊 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆, privit în dinamica dintre tradiția lexicografică academică și exigențele actuale ale cercetării, editării și accesului la patrimoniul lexical al limbii române.

⏰ Joi, 25 iunie 2026, ora 10.00.

📍Sala de Consiliu „Al. Rosetti” a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, București, Calea 13 Septembrie, nr. 13, etajul 2.

📣 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐥𝐚 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐋𝐢𝐧𝐠𝐯𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆

Joi, 25 iunie 2026, la ora 10.00, vă invităm la ultima prelegere din ciclul de primăvară-vară al Conferințelor Academiei Române „Limba română și relațiile ei cu istoria și cultura românilor”.
𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐨𝐫𝐨𝐢𝐚𝐧𝐮
Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, București / Universitatea din București
𝐄𝐥𝐞𝐧𝐚 𝐈𝐬𝐚𝐛𝐞𝐥𝐥𝐞 𝐓𝐚𝐦𝐛𝐚
Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Iași
𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐇𝐚𝐫𝐡𝐚̆𝐭𝐚̆
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Cluj-Napoca

vor susține conferința:

𝑵𝒐𝒖𝒂 𝒆𝒅𝒊𝒕̦𝒊𝒆 𝒂 „𝑫𝒊𝒄𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒍𝒊𝒎𝒃𝒊𝒊 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆”. 𝑪𝒐𝒏𝒕𝒊𝒏𝒖𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝒊𝒏𝒐𝒗𝒂𝒕̦𝒊𝒆

Prelegerea aduce în prim-plan unul dintre marile proiecte fundamentale ale lingvisticii românești: 𝑫𝒊𝒄𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒖𝒍 𝒍𝒊𝒎𝒃𝒊𝒊 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆, privit în dinamica dintre tradiția lexicografică academică și exigențele actuale ale cercetării, editării și accesului la patrimoniul lexical al limbii române.

📍 Conferința va avea loc în Sala de Consiliu „Al. Rosetti” a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”
Calea 13 Septembrie, nr. 13, etajul 2.

Vă așteptăm!

Câteva fotografii de astăzi, 17 iunie 2026, de la seminarul științific susținut de colegul nostru 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐇𝐚𝐫𝐡𝐚̆𝐭𝐚̆ la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Prelegerea s-a intitulat 𝐈𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐞 𝐠𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐯𝐨𝐜𝐚𝐛𝐮𝐥𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐥𝐢𝐦𝐛𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐝.

«În locul „decoctului” de „margarete” sălbatice, „asistentul/a”, după ce consultă o „mapă” cu fișe din „arhivă”, vă recomandă un „extract” de „arnică”. Ce au în comun toate cuvintele marcate aici între ghilimele? Sunt cuvinte pe care româna le-a împrumutat din germană. Azi călătorim în istoria acestei părți a vocabularului limbii române, un tezaur de peste 4.000 de unități lexicale, dintre care circa 400 fac parte din vocabularul nostru uzual, și peste 70 chiar din vocabularul fundamental al românei. Se ascund aici, pe lângă umilul „cartof” și „pantofii” pe care îi încălțăm zilnic, cuvinte a căror origine germană nu se lasă ușor intuită la prima vedere, din toate sectoarele vocabularului. Vedem cum, atunci când cineva ne face o „ofertă”, folosește un cuvânt de origine germană, la fel ca atunci când vorbim despre „import” și „export” sau despre deciziile „magistraților” în vreo „speță” oarecare.» (Bogdan Harhătă)

În 𝟏𝟕 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la ora 10, colegul nostru 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐇𝐚𝐫𝐡𝐚̆𝐭𝐚̆ va susține seminarul 𝐈𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐞 𝐠𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐯𝐨𝐜𝐚𝐛𝐮𝐥𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐥𝐢𝐦𝐛𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐝, la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca.

Intrarea este liberă.

Vă așteptăm mâine, 5 iunie, de la ora 17:00, la Cafeneaua literară din casrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, Romexpo, pavilionul B2.