Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română

03/09/2026

Întâlnirea de deschidere a unui proiect interacademic între cercetători din Cehia și România

24/08/2026

Comunicările lunii septembrie la programul II al Institutului de Istorie „N. Iorga”. Invitații lunii sunt istoricii de artă Elisabeta Negrău (Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”) și Andrei Dumitrescu (Stanford University).

19/08/2026

Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” organizează colocviu de admitere la doctorat în domeniul ISTORIE în data de 14 septembrie 2026
Depunerea dosarelor pentru înscriere la colocviul de admitere la doctorat de va face în perioada 1-4 septembrie 2026, orele 10:00-14:00, la Secretariatul Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga”, Bd. Aviatorilor, nr. 1, București. Informații suplimentare găsiți pe site-ul

Admitere 2026 Tematică şi bibliografie admitere la doctorat 2026.pdfCalendar si informatii admitere.pdfRegulament Concurs Admitere (Actualizat).pdfLocuri admitere doctorat 2026.pdfAnexa 1. Cerere înscriere doctorat 2026.docxAnexa 2. Fișă înscriere 2026.docxAnexa 3. Propunere temă doctorat.do...

10/08/2026

Vineri, 7 august 2026, a trecut la cele veșnice Virgil-Ionel Ciocîltan unul dintre seniorii Institutului de Istorie „N. Iorga” și ai medievisticii românești. Filolog de formație, Virgil-Ionel Ciocîltan a fost unul dintre cercetătorii care, de-a lungul deceniilor, au îmbinat în chip fericit instrumentele filologiei cu cele ale istoriografiei. Totodată, grație formației de orientalist, a fost în măsură să pună la un loc diverse interacțiuni ale spațiului euro-asiatic
A fost interesat deopotrivă de istoria românilor și istoria universală contribuțiile sale aducând surse și puncte de vedere înnoitoare la domenii precum istoria cruciadei târzii, istoria tătarilor (cu precădere a Hoardei de Aur și a Ilhanatului Persiei), istoria Mării Negre și a Mediteranei răsăritene, istoria relațiilor moldo-muntene în perioada medievală. Ar fi imposibil de rezumat în câteva rânduri rezultatele unei munci de cercetare derulate pe mai bine de o jumătate de secol (primul studiu a fost publicat în 1974), dar merită amintite, fie și succint punerea în valoare a unei surse germane despre campania otomană în Transilvania (1438) la care a luat parte și domnul Țării Românești, Vlad Dracul (“Între sultan și împărat: Vlad Dracul in 1438”, Revista de Istorie 29/1976), studiile consacrate cetății Chilia ca obiect de litigiu în relațiile dintre puterile Europei Central-Răsăritene și a rolului strategic deținut în planurile cruciadei târzii, admirabila idee referitoare la contribuția alanilor la întemeierea Moldovei și Țării Românești, din păcate cvasi-ignorată de istoriografia problemei (“Alanii și începuturile statelor românești”, Revista Istorică 6/1995), analiza izvoarelor orientale relevante pentru istoria românilor ( de ex. “Informațiile lui Guillaume de Rubruck despre români și bașkiri în lumina izvoarelor orientale” în Românii în istoria universală, Iași, 1987; “Componenta românească a Țaratului Asăneștilor în oglinda izvoarelor orientale”, Revista Istorică, 3/1992; “Bătălia de la Velbujd și marile puteri islamice”, Studii și articole de istorie medie 29/2011) și nenumăratele studii consacrate istoriei Mării Negre și relațiilor puterilor maritime italiene (Genova și Veneția) cu Hoarda de Aur și Imperiul Otoman. Nu în ultimul rând merită amintită o contribuție specială consacrată politicii Genovei în bazinul oriental al Mediteranei care a pus în lumină o problemă puțin cercetată a reporturilor politice și militare dintre Republica ligură și Egiptul mamelor (“Genoa' s Challenge to Egypt 1287-1290”, Revue Roumaine d'Histoire 32/1993). Lucrarea de referință rămâne monografia consacrată politicii pontice a Hoardei de Aur (Mongolii și Marea Neagră în secolele XIII-XIV¸ București, 1998) care a cunoscut și o versiune în limba engleză (The Mongols and the Black Sea Trade in the Thirteenth and Fourteenth Centuries, Leiden-Boston, 2012) ce s-a bucurat de aprecierea unor specialiști de marcă ai domeniului precum Peter Jackson, Donald Ostrowski sau David Morgan (în publicații de renume precum sau Bulletin of the School of the African and Oriental Studies, Slavic Review și Speculum).
Pe lângă opera remarcabilă de istoric Virgil-Ionel Ciocîltan a fost un profesor și un coleg admirabil. Urmând exemplul magistrului său, acad. Șerban Papacostea, a crezut cu tărie că valoarea unui cercetător este dată nu numai de opera pe care o lasă în urmă, dar și de elevii pe care îi formează. Ani de-a rândul în cadru informal (la Institutul de Istorie „N. Iorga”) formal (în cadrul Școlii Doctorale a Academiei Române), Virgil-Ionel Ciocîltan a contribuit la ridicarea unei noi generații de istorici. Nu în ultimul rând a fost un om de o mărinimie cu totul aparte și, în egală măsură, un coleg desăvârșit reușind să schimbe o stare de spirit printr-o vorbă de duh, o glumă, o întâmplare cu tâlc. Toate acestea fac despărțirea de colegul nostru cu atât mai dureroasă. Dumnezeu să îl odihnească!

10/06/2026

La capăt de drum
A XIV-a ediție a Conferinței Naționale Comunismul Românesc (CNCR) a fost ultima participare a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” la organizarea, în parteneriat cu Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor fostei Securități (CNSAS), Facultatea de Istorie, Universitatea din București și Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER), a unui eveniment științific care a devenit un reper important pentru analizele referitoare la trecutul comunist. Mulțumim inițiatorilor acestui proiect, în special domnului Dragoș Petrescu, la acea vreme președinte al Colegiului CNSAS și domnului Ovidiu Cristea, director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.
Prin participarea noastră la CNCR am adus un plus de cunoaștere la istoria comunismului românesc și la integrarea cercetărilor colegilor noștri de la CNSAS în dezbaterea istoriografică. Din rațiuni care țin de o agendă instituțională diferită, colegiul CNSAS a decis să renunțe la parteneriatul cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”.
Le urăm pe această cale mult succes și îi asigurăm de colegialitatea noastră cordială.

09/06/2026

Comemorarea unui senior al medievisticii românești la Institutul de Istorie „N. Iorga”, vineri 12 iunie ora 11

03/06/2026

Conferință dedicată istoriei Țării Românești în secolul al XV-lea organizată de Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște în colaborare cu Universitatea „Valahia” din Târgoviște și Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”: Târgoviște 5 iunie 2026

29/05/2026

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” în parteneriat cu Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, Universitatea Oxford Brokes, Centrul de Istorie a Eugeniei și Rasismului din cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” (Cluj-Napoca) și Societatea Română de Radiodifuziune organizează, miercuri, 3 iunie, la Sala Radio Foaier, masa rotundă Identitate, rasă și biopolitică în România interbelică. Temele dezbaterii vor porni de la lucrarea semnată de Marius Turda, În căutarea românului perfect (ediția a II-a, Polirom, Iași, 2025). Intrarea la eveniment este liberă.

26/05/2026

Conferință Internațională organizată de Institutul de Istorie „Nicola Iorga”: Comunismul pentru cei Tineri/Communism for Young People

19/05/2026

Apel la contribuții - Conferința anuală a Institutului de Istorie „N. Iorga”, 3-4 decembrie 2026

Într-un context internațional marcat de accentuarea tensiunilor geopolitice și de reconfigurări ale raporturilor de putere, reflecția istoriografică asupra conflictelor – în diversitatea formelor lor de manifestare – capătă o relevanță sporită. Dincolo de dimensiunea strict militară, conflictul apare ca un fenomen complex, rezultat al interacțiunii dintre interese politice, economice, sociale și ideologice, modelând evoluțiile istorice pe termen lung. În această perspectivă, conflictul nu poate fi redus la episoade de violență sau la simple rupturi conjuncturale, ci trebuie înțeles ca un mecanism esențial al transformărilor istorice, prezent atât în momentele de criză deschisă, cât și în perioadele de aparentă stabilitate. Războaiele reflectă tensiunile existente în interiorul societăților și între acestea, competiția pentru resurse și pentru putere, precum și confruntările dintre modele de organizare politică și socială. Ele contribuie nu doar la destrămarea unor ordini existente, ci și la stabilirea unor noi echilibre.
În același timp, extinderea conceptului de conflict dincolo de sfera militară, permite o înțelegere mai nuanțată a modului în care aceste tensiuni se manifestă și evoluează. Războaiele propriu-zise coexistă cu forme multiple de confruntare mai puțin evidente, precum competițiile economice, presiunile geopolitice sau conflictele ideologice.
Deși conflictele cauzează distrugeri materiale majore, perturbând viața civililor și ritmurile economice, el constituie în același timp un punct de inflexiune care generează inovație în domeniul tehnic și medical. Răspunsul corpului medical la crizele sanitare cauzate de conflicte, precum și noile direcții de cercetare care au apărut în urma declanșării lor, cu impact asupra politicilor de sănătate publică ulterioare, constituie o altă direcție subsumată temei pe care o propunem.
Conferința anuală a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” își propune să ofere un cadru de dezbatere interdisciplinară asupra dinamicii conflictuale, înțeleasă atât ca manifestare a violenței organizate, cât și ca expresie a tensiunilor structurale din interiorul societăților. Sunt încurajate contribuțiile care abordează conflictul din perspective variate – istorică, juridică, sociologică, politologică sau culturală – și care analizează atât cauzele, cât și formele și consecințele acestuia.
Propunerile de comunicări pot viza, fără a se limita, următoarele direcții tematice:
1. Forme clasice/tradiționale ale războiului/conflictului
Conflicte și raporturi de putere în Evul mediu (vasalitate-suzeranitate);
Conflicte de succesiune și războaie dinastice;
Revolte, răscoale și rebeliuni;
Conflicte pentru controlul resurselor naturale;

2. Metamorfozele războiului
Războaie interstatale și conflicte regionale;
Războaie civile: actori, facțiuni, dinamici sociale;
Războiul Rece și logica confruntării ideologice;
Războiul economic: protecționism, sancțiuni și conflicte comerciale;

3. Ideologie, violență și conflict în secolul XX
Violența politică în regimurile totalitare: fascism și comunism;
Rasism, antisemitism și lupta de clasă ca forme de conflict ideologic;
Războaiele mondiale. Violența de stat și crime împotriva umanității;

4. Conflicte sociale și dinamici interne ale puterii
Elitele și grupurile de interese: competiție și conflict;
De la rivalitate politică la conflict social;
Tensiuni sociale și forme de contestare colectivă;
Conflicte religioase și culturale;

5.Noi tipologii ale conflictului în lumea contemporană
Războiul informațional și conflictul simbolic;
Conflicte identitare;
Transformări geopolitice și impactul lor asupra societăților;

6. Gestionarea și soluționarea conflictelor
Strategii de mediere și negociere;
Instrumente juridice și instituționale;
Memorie, reconciliere și reconstrucție post-conflict;
Război, cercetare medicală și noi direcții ale politicilor sanitare
„Noul normal”: civilii și impactul războiului asupra vieții cotidiene

Prin aceaste tematici, conferința urmărește nu doar inventarierea formelor de conflict, ci și înțelegerea mecanismelor care le generează și le transformă, precum și a modului în care acestea modelează evoluțiile istorice.
Din motive de natură financiară, organizatorii sunt nevoiți să precizeze că Institutul nu poate acoperi costurile de călătorie sau de cazare ale participanților.
Cei interesați sunt invitați să propună un titlu însoțit de un rezumat al comunicării (aproximativ 300 de cuvinte), și o scurtă biografie. Propunerile vor fi trimise la adresa de e-mail: sesiuneaanuală[email protected]
Precizăm că timpul alocat prezentărilor este de 20 de minute, iar termenul-limită pentru trimiterea propunerilor pe adresa de email mai sus-amintită este 1 octombrie 2026. Rezultatele selecției vor fi anuntațe în ziua de 2 noiembrie a.c.