Lecții românești

ATELIER DIN DOR DE GRAI

Joi, 6 noiembrie, copiii comunităţii noastre sunt invitaţi la o nouă întâlnire dedicată limbii române, alături de profesoarele Izabela Manolache şi Andreea Renţea: Atelier din dor de grai. Evenimentul se va desfăşura pe platforma Zoom, pe două grupe de vârstă:

- ora 17 30 - copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 9 ani
- ora 18 30 - copiii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani.

În cadrul atelierului, aceştia vor asculta și analiza o poveste captivantă în limba română, vor participa la jocuri de comunicare ce îi ajută să învețe și să practice limba, vor descoperi cu bucurie și curiozitate noi cuvinte și expresii românești, socializând și colaborând într-un mediu prietenos.

Înscrierile se fac până pe 4 noiembrie, printr-un scurt mesaj Whatsapp trimis preotesei Bianca Deaconu (017635419244). Linkul de conectare va fi transmis pe data de 5 noiembrie, în grupul de Whasapp care se va constitui cu membrii participanţi la întâlnirea online.

🎉 Start Festival! 🎉
Asociația Germano-Română LITERA Bruchsal (Germania), cu sprijinul Consulatul General al României la Stuttgart și al partenerilor culturali și media, anunță cu bucurie lansarea Festivalului-concurs de creație literară „LITERE Românești” – Ediția a III-a! 🌍✍
Un proiect cultural exclusiv online, care unește copii și tineri români din întreaga lume prin pasiunea pentru limba și literatura română.

📅 Perioada desfășurării:
Înscrieri: 6–20 octombrie 2025
Jurizare: 22 octombrie – 22 noiembrie 2025
Festivitate online de premiere: 6–14 decembrie 2025

📝 Temele ediției 2025 (pe grupe de vârstă):
Clasele V–VI: „Cum am învățat să-mi leg șireturile”
Clasele VII–VIII: „Într-o bună dimineață, la fără un sfert”
Clasele IX–X: „Cum ar fi dacă școala ar fi într-un copac uriaș?”
Clasele XI–XII: „La capătul liniei”
Clasele XI–XII: „Text de teatru cu două personaje și un secret”

🎭 Secțiuni de concurs: poezie, proză, texte dialogice (clasele V–XII) și text de teatru (clasele XI–XII)

👩‍🎓 Cine poate participa: elevi din clasele V–XII din România, Republica Moldova și diaspora
🏆 Jurizare: lucrările vor fi evaluate de un juriu internațional format din scriitori, profesori și experți în educație și literatură
📌 Regulament și înscriere: https://literabruchsal.com/2025/09/10/litere-romanesti/

Context: după succesul edițiilor anterioare – „Gânduri despre mama” (2023) și „Gânduri despre tata” (2024) – care au adunat peste 1300 de lucrări din 234 de localități și 205 instituții de învățământ din România, Republica Moldova și diaspora, festivalul continuă sub numele permanent „LITERE Românești”.

Informații și noutăți:
Facebook: https://www.facebook.com/literabruchsal, Email: [email protected]



💙💛❤ Hai să dăm viață literelor românești împreună!

🎓 Ați absolvit Facultatea de Litere după 1989? Vrem să păstrăm legătura cu voi!

💬 Dorim să stimulăm comunicarea, colaborarea și schimbul de experiență între studenții de ieri și cei de azi, inclusiv ca o modalitate de explorare a opțiunilor de carieră pe care le au absolvenții facultății noastre. De asemenea, credem că luările de poziție, proiectele, politicile educaționale pe care facultatea le inițiază au nevoie de vocea și de sprijinul alumnilor.

🔗Pentru a ține legătura cu voi, vă invităm să completați formularul următor (nu vă va lua mai mult de două minute): https://forms.gle/bRSD3wV59TfiY16t9

Mărțișorul, obiect pe care mai ales, noi, bărbații îl dăruim ființelor dragi ascunde, de fapt, o poveste cu mai multe straturi, ca o nuvelă ivită din mintea arborescentă a unui Cortazar sau Borges.

Odinioară, pe 1 martie de obicei mamele le legau copiilor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. O legau fie de o cordelușă roșie, fie de un șnur împletit dintr-un fir de mătase roșie și altul de mătase albă. Cei avuți – destul de rari în satul românesc – foloseau un șnur făcut din fire de aur și argint. În funcție de zona etno-geografică, se numea mărțișor, marț sau mărțiguș. Oamenii credeau că acel copil care va purta mărțișor va fi sănătos, „curat ca argintul” și norocos. Specialiștii (etnografi, etnologi sau antropologi) vorbesc despre o funcție apotropaică a mărțișorului.

„Apotropaic” ce cuvânt... înspăimântător pentru urechile noastre! Mărțișorul legat la mână sau la gât are formă de cerc. Mărțișorul, deci, îndeplinea, înainte de toate, o funcție magică. De aceea nu doar copiii erau protejați de maleficii, prin intermediul lui, ci și cloșca din cuibar, oaia din staul sau... pomii din grădina țăranului.
Ne întoarcem la practici mai mult sau mai puțin rituale. Ca orice obiect magic, el se supunea unor reguli stricte. Era „îmbrăcat” într-un anumit moment benefic și „lepădat” în altul. Obiectele magice sunt încărcate de numinos – o forță pe care dacă nu știi cm s-o stăpânești, poate avea efect de bumerang: se întoarce numaidecât împotriva ta. Respectând această lege nescrisă, în anumite zone ale României, mama îi lega copilului mărțișorul în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Micuțul îl purta la mână sau la gât 12 zile, apoi îl lega de ramura unui pom tânăr.

Dacă acelui pom îi mergea bine, însemna că și copilul se va bucura, în viața sa, de sănătate, prosperitate și noroc. În alte locuri, mărțișorul se purta până înflorea porumbarul sau păducelul. Alții îl purtau până la întoarcerea berzelor sau până pe 9 martie, când, în calendarul creștin sunt sărbătoriți cei 40 de mucenici.

Printr-unele locuri din România purtau mărțișor și fetele mari sau nevestele din motive... cosmetice. Pentru frumusețea tenului. Se zicea că „Cine poartă mărțișoare/Nu mai e pârlit de soare”. La finele lunii martie „lepădau mărțișorul”, adică și-l desfăceau de la mână, șnurul îl legau de ramura unui pom proaspăt înflorit, iar cu moneda cumpărau fie pîine, albă, fie caș, fie vin. Se credea că fetei care respecta întocmai acest ritual, fața i se făcea albă precum cașul și rumenă ca vinul. Bineînțeles, respectând până la capăt regulile magiei simpatetice, bănuțul purtat îi asigura purtătorului belșugul atît de mult-dorit. Alte fete purtau mărțișorul până auzeau cucul cântând sau vedeau în înaltul cerului primul cârd de berze.

Ziua de 1 martie, denumită și Baba Dochia, Baba Marta sau Cap de primăvară, prilejuia predicții despre viitor și prescria câteva tabuu-uri, mici reguli nescrise, pe care dacă le respectai, îți asigurai sănătatea și prosperitatea. Se credea că dacă pe 1 martie va fi o zi frumoasă, însemna că timpul va fi frumos, întreaga primăvară și vară. Iar dacă era urâtă, dimpotrivă, că vor avea parte de o primăvară mohorâtă și o vară capricioasă. Pe 1 martie, gospodinele se abțineau să lucreze ceva. Astfel, „domoleau mânia Babei Dochia”, stăvileau gerul care le amenința viitoarele recolte și nimeni din casă nu se îmbolnăvea de vărsat sau nu era primejduit de înec. Femeile puteau totuși să facă clacă de tors fiindcă și Baba Dochia mersese cu oile, luându-și furca și lâna pentru tors. Tot pe 1 martie, fetele sau femeile care purtau numele de Evdochia, Dochia sau Dochița își serbau ziua.

Text: Ciprian Voicilă, sociolog la Muzeul Național al Țăranului Român

Credit foto: Vladimir Bulza, MNȚR

💫 La Glasgow, exact pe 6 decembrie 2023, se deschidea prima Şcoală românească. I-au dat numele după ocrotitorul său, Sfântul Nicolae - şi s-au rugat lui să-i ajute cu o biserică pentru comunitatea lor numeroasă.
✨ Ca semn al puterii divine, anul acesta, chiar pe 6 decembrie, Şcoala românească „Sfântul Nicolae” Glasgow a primit cel mai frumos dar: un sediu nou pentru biserică, dar şi pentru şcoală.
Cum abia vineri au primit cheile, prima aniversare este şi ultima în spațiul neîncăpător pe care l-au închiriat de-a lungul anilor.

⭐️ Am fost şi eu acolo, la serbarea organizată cu această ocazie, şi am văzut cm rugăciunea comunitară aduce iubirea între oameni, dar mai ales pe cea dintre oameni şi Dumnezeu.

⭐️ Invitația la aniversarea şcolii m-a bucurat şi mi-a dat prilejul de a veni în fața copiilor, dar şi a adulților, cu un basm cu totul deosebit: „Făt-Frumos din lacrimă”, de Mihai Eminescu. O poveste despre care ştim că se petrece pe vremea când Dumnezeu încă mergea pe-acest pământ. O poveste a înțelepciunii strămoșilor noştri, cu un erou ilustrat de un om absolut obişnuit - căci Făt-Frumos nu avea puteri care să-l transforme în supererou, dar avea curaj. În jurul lui, toate câte se-ntâmplau erau absolut neprevăzute, incredibile şi nemaiîntâlnite. Dar tocmai puterea lui simplă, omenească, ajunge să îl transforme într-un erou unic atunci când biruiește totul.

📚 După basm, le-am vorbit copiilor despre literatura română contemporană şi le-am povestit despre modul în care uneori aceasta devine remarcabilă, aşa cm se întâmplă în cazul literaturii lui Florin Bican, în cartea „Şi v-am spus povestea aşa”.
📝 Cum a reușit autorul să ne atragă atenția? Mai întâi, pentru că ne-a invitat „să locuim în poveste”. Pe toți, mari şi mici deopotrivă. Apoi, pentru că a luat o mână de basme românești (pe cele mai cunoscute adică) şi ne-a arătat cm literatura română este o uimitoare poveste fără sfârșit. Făt-Frumos, Aleodor Împărat sau Harap-Alb ajung să ne fie prezentați din viziunea cailor năzdrăvani ai eroilor din poveştile copilăriei noastre.

💫 Am vrut, de asemenea, să fac cunoscută invitația autorului de a accesa „resursele gândirii magice pe care le-am probat în copilărie” şi de a ne reinventa sufleteşte.

💫 Acestea fiind zise, urez ani mulți cu bucurie Şcolii românești „Sfântul Nicolae” şi zâmbete pe fețele tuturor elevilor săi. Daniela Elena Ciupala, eşti minunată şi îți doresc să rămâi aşa ani mulți şi de acum încolo!
💡Pot acum să mărturisesc că m-am dus cu o lecție departe, departe de tot, la Glasgow, şi am plecat cu atâtea altele învățate? Pot.

🖌️ Izabela Manolache

✨ Povestea lui Moş Nicolae este o lecție interactivă, special creată pentru toți copiii. Fie că eşti părinte, profesor sau voluntar, materialele didactice de pe www.lectiiromanesti.ro sunt intuitive, uşor de parcurs şi pot fi descărcate gratuit.
Le împărtăşim cu bucurie tuturor şi sperăm să vă placă!
PS: Avem lecție special creată şi pentru sărbătoarea Crăciunului!⭐️✨🌲✨💫

Lecții românești | Programe, materiale și lecții interdisciplinare despre limba, cultura, spiritualitatea și tradițiile românești Lecții româneștiÎnființăm primul grup-forum online și facilităm accesul copiilor români, din țară și din diaspora, la esența culturii române, prin furnizarea de programe, materiale și lecții interdisciplinare despre limba, cultura, spiritualitatea și tradițiile românești. Bine a....

Limba română ca limbă moștenită (heritage language)🇷🇴

La mulți ani fericiți, Daniela! ⭐️
Să fii mereu lumină pentru elevii tăi şi bucurie pentru toți cei dragi. ❤️

Mulțumirea, un gest simplu, dar profund, are puterea de a lega oamenii și de a întări relațiile. Într-o lume grăbită, un mesaj de mulțumire, fie el scris sau verbal, reprezintă un moment de conștientizare și apreciere. 💖 Dorim să ne exprimăm profunda recunoștință, draga noastră doamnă profesor Daniela, pentru toată munca grea, ajutorul și sprijinul oferite din adâncul inimii. Mergeți mână în mână cu copiii, ajutându-i să ia deciziile corecte, să facă ceea ce trebuie, pregătindu-i pentru viață. Blândețea și răbdarea dumneavoastră sunt adevărate virtuți pentru care vă stimăm și vă apreciem enorm. La mulți ani! 🎉 Vă îmbrățișăm cu drag și vă iubim! ❤️ #LaMulțiAni #Recunoștință #EducațieCuSuflet #Respect #Blândețe #Răbdare #ProfesorDeExcepție #Inspirație #MulțumireDinSuflet #Binecuvântare

A mai trecut o vacanță în care copiii s-au putut bucura de un timp frumos, al relaxării, dar și al învățării. Un timp care le-a permis să-și facă noi prieteni, să scrie, să deseneze, să se joace, dar mai ales să învețe prin joc și joacă. Ce repede s-a mai terminat și această vacanță, în care copiii au vorbit doar în limba română și au descoperit povești și informații care să îi apropie de România, de cultura, spiritualitatea și tradițiile noastre.

💡Știați că… salariu (lat. salarium) provine de la sal = sare🧂?

🛡️Soldații din Legiunile romane erau plătiți cu… sare 🧂. Unele surse indică acest lucru ca fiind cert, altele au în vedere și faptul că soldații erau plătiți să cumpere sare, cu care puteau păstra alimentele pentru mai mult timp.

📚Cum am ajuns la această discuție în mijlocul unei ore de limba română?! Simplu: am răsfoit împreună cu copiii o carte cu povești românești. Pe scurt, cronologic, copiii au aflat cine sunt scriitorii români care ne-au lăsat frumoasele basme, povești și povestiri bine-cunoscute de noi toți.

✍🏻 Dintre acestea, basmul „Sarea în bucate”, de Petre Ispirescu, a stârnit multe discuții. Așa am ajuns (din nou!) la subiectul latinității limbii române și la frumusețea cuvintelor moștenite.