Psihoterapeut Raluca Stroie

Cititul a fost de ani de zile o activitate preferată a creierului, dar știai că are proprietăți distincte care îl transformă într-o formă puternică de auto-îngrijire? Iată câteva dintre principalele motive pentru care ar trebui să-ți răsfeți cititorul interior:
• Îți stimulează creierul. Menținerea creierului stimulat duce la mai multă claritate cognitivă, calm interior și o reglare emoțională mai bună.
• Reduce stresul. Cufundarea completă într-un text te poate distrage în mod terapeutic și te poate ajuta să gestionezi stresul într-un mod sănătos.
• Oferă cunoaștere. Dobândirea de informații este întotdeauna utilă (și poate avea loc rapid dacă este un subiect care te interesează în mod natural).
• Îmbunătățește memoria. Crearea de amintiri noi te ajută să formezi noi sinapse (căi neuronale) și să le întărești pe cele existente. Acest lucru face ca creierul tău să funcționeze mai eficient și mai fiabil.
• Te ajută să te concentrezi mai mult timp. Implicarea în actul fizic al cititului și în procesarea cognitivă a ceea ce citești te ajută să-ți menții atenția. Cu cât exersezi mai mult, cu atât aceste perioade de concentrare devin mai lungi!

Încearcă să răsfoiești o librărie și să găsești ceva care te interesează cu adevărat. Apoi încearcă să citești timp de cincisprezece minute înainte de culcare și vezi dacă poți ține pasul cu povestea.

Este posibil să îți fie greu să treci de la exploziile rapide de dopamină oferite de conținutul strălucitor de pe Internet la calmul liniștitor al cuvintelor de pe o pagină, dar face parte din proces. Este nevoie de puțin timp pentru resetare.

Este important să înțelegem de ce avem anumite reacții. Primul pas este să recunoaștem rana și ca ne doare, apoi să separam trecutul de prezent. Mai departe, putem găsi un set de instrumente- cel mai indicat, ghidați de un terapeut/ psihoterapeut- pentru a găsi siguranța interioară și a înlocui gândurile și comportamentele de auto- sabotare cu mecanisme de coping sănătoase și cu comportamente adaptative sănătoase și constructive.

🧠 Învață să recunoști foamea nervoasă

Pentru multe persoane, mâncatul nu este doar o nevoie fizică, ci și o reacție la emoții. De fapt, mâncatul emoțional este principala cauză a problemelor de greutate pentru 1 din 3 femei, afectând în total 33% dintre femei și 19% dintre bărbați.

🔍 Foamea – un semnal fizic

Foamea reală este o nevoie fiziologică. Gândește-te la ea ca la martorul luminos din bordul mașinii: îți spune că ai „rămas fără combustibil” și că trebuie să te alimentezi pentru a continua. Acest tip de foame apare treptat, poate fi satisfăcut cu orice aliment și dispare după ce ai mâncat suficient.

💭 Apetitul – influențat de emoții
Pe de altă parte, apetitul este legat de sfera psihologică. Emoțiile – fie ele pozitive sau negative – pot declanșa reacții fizice (cum ar fi salivația sau senzația de gol în stomac), care ne fac să poftim anumite alimente, chiar dacă nu ne este cu adevărat foame.

🍫 Dorința de mâncare – o căutare de confort

Uneori, nu ne este foame în sensul clasic, ci căutăm plăcere, alinare sau recompensă prin mâncare. Acesta este momentul în care dorința de a mânca nu mai are legătură cu nevoia de nutrienți, ci cu dorința de a ne simți mai bine. Așa apare mâncatul emoțional – atunci când asociem mâncarea cu stări plăcute, cm ar fi confortul, relaxarea, sau sentimentul de „răsfăț”.

⚠️ Cum se manifestă foamea emoțională?

Comportamentele asociate cu alimentația emoțională sunt variate și, din păcate, nu aduc mereu stări pozitive. Iată câteva exemple:

• Mâncatul compulsiv, fără control
• Sindromul de mâncat nocturn – când mănânci mai ales seara târziu sau în timpul nopții
• Ronțăitul continuu, mai ales în momente de stres sau plictiseală
• Dorința de a „gusta ceva” imediat după o emoție puternică
Toate acestea pot duce, în timp, la probleme de greutate, digestie și chiar stări de vinovăție sau frustrare.

✅ Ce poți face?

Primul pas este conștientizarea. Întreabă-te:
• Mi-e cu adevărat foame?
• Când am mâncat ultima oară?
• Ce simt acum: stres, plictiseală, tristețe, anxietate?
Identificarea emoției care te îndeamnă să mănânci este esențială pentru a putea schimba comportamentul.