Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului

𝟏𝟎𝟔 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐓𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐫𝐢𝐚𝐧𝐨𝐧 (𝟒 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟐𝟎)

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, reprezintă unul dintre momentele fundamentale ale construcției Europei contemporane, consacrând pe plan internațional destrămarea imperiilor multinaționale și afirmarea principiului autodeterminării națiunilor.

Pentru România, tratatul nu a creat o nouă realitate politică, ci a conferit recunoaștere juridică internațională deciziei democratice exprimate de românii din Transilvania prin Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.

Din perspectiva Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, semnificația acestei zile depășește dimensiunea comemorativă. Sistemul de pace instituit după Primul Război Mondial, din care Tratatul de la Trianon a constituit o componentă esențială, a devenit încă din primele decenii interbelice ținta revizionismului politic și teritorial. Regimurile totalitare ale secolului al XX-lea, indiferent de orientarea lor ideologică, au exploatat frustrările și revendicările teritoriale pentru a submina democrațiile europene și pentru a eroda mecanismele de securitate colectivă.

Prăbușirea acestei ordini internaționale sub presiunea dictaturilor fasciste și a expansionismului sovietic, culminând pentru România cu tragediile anului 1940, a demonstrat consecințele dramatice ale abandonării dreptului internațional în favoarea politicii de forță și a resentimentului naționalist.

În contextul actual, marcat de reapariția unor tendințe revizioniste și de contestarea prin agresiune a frontierelor recunoscute internațional, lecția Trianonului își păstrează întreaga actualitate. Ea reafirmă faptul că pacea și stabilitatea Europei depind de respectarea normelor dreptului internațional, a suveranității statelor și a valorilor democratice. Analiza riguroasă și echilibrată a acestui trecut, ferită atât de excesele șovinismului, cât și de deformările ideologice, rămâne una dintre responsabilitățile esențiale ale cercetării istorice.

Pentru Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, există și o dimensiune memorială aparte. O parte însemnată a generației care a înfăptuit și consolidat România Mare – oameni politici, militari, intelectuali, clerici și funcționari ai statului – a devenit, după instaurarea regimului comunist, victima represiunii totalitare. Mulți dintre cei care au contribuit la realizarea idealului național consfințit prin tratatele de pace de după Primul Război Mondial au sfârșit în închisori, lagăre, domicilii obligatorii sau au fost supuși marginalizării și persecuției politice. Destinul lor ilustrează una dintre marile tragedii ale secolului XX românesc: distrugerea sistematică a elitelor care au construit statul național unitar.

Volumele editate de 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐒𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 (INST) pot fi găsite la standul F 25 al 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐞𝐯𝐨𝐥𝐮𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐃𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟖𝟗 din cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest 2026, care se va desfășura între 3 și 7 iunie, la Romexpo.

Vă așteptăm cu drag!

📚 Haideți la Bookfest! Vă așteptăm săptămâna aceasta, de miercuri până duminică, la pavilionul B2 de la Romexpo, la cel mai îndrăgit eveniment literar al verii!

Intrarea este liberă, iar vizitatorii vor fi întâmpinați de aproximativ 150 de expozanți cu cele mai bune oferte editoriale ale momentului dar și cu peste 400 de lansări de carte, sesiuni de autografe, întâlniri cu autori celebri, conferințe și ateliere dedicate copiilor!

🕙 Program de vizitare:
• miercuri, joi și duminică: 10:00 – 20:00
• vineri și sâmbătă: 10:00 – 21:00

📖 Lista completă a evenimentelor poate fi consultată aici:
https://bookfest.ro/programul-evenimentelor-bookfest-bucuresti-2026

Salonul Internațional de Carte Bookfest este un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Salonul Internațional de carte Bookfest este organizat de Asociația Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, în colaborare cu Ministerul Culturii din Bulgaria și Ambasada Bulgariei în România.

Partener Principal: Asociația Dedeman

Proiect co-finanțat de Ministerul Culturii din România.

Parteneri media: TVR, TVR Cultural, Rock FM, Booknation, Știri pentru Copii.

Pe data de 2 iunie 2026, între orele 14.00 și 16.00, 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐒𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 (INST) al Academiei Române organizează, în format hibrid, workshopul internațional 𝐼𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎 𝑔𝑙𝑜𝑏𝑎𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑒𝑖 𝑖̂𝑛 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑋𝑋.

Printre vorbitori se numără 𝐝𝐫. 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐀𝐛𝐫𝐚𝐡𝐚𝐦 (INST, Academia Română), 𝐝𝐫. 𝐑𝐚𝐮𝐥 𝐂𝐚̂𝐫𝐬𝐭𝐨𝐜𝐞𝐚 (Maynooth University, Irlanda), 𝐝𝐫. 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐂. 𝐈𝐚𝐜𝐨𝐛 (Institutul „Nicolae Iorga”, Academia Română), 𝐝𝐫. 𝐉𝐢𝐥𝐥 𝐌𝐚𝐬𝐬𝐢𝐧𝐨 (University of North Carolina at Charlotte, SUA) și 𝐌𝐚𝐫𝐚 𝐌𝐚̆𝐫𝐠𝐢𝐧𝐞𝐚𝐧 (INST și Institutul de Istorie „George Barițiu, Academia Română). Aceștia vor dezbate pe marginea mai multor aspecte metodologice și istoriografice implicate de studierea istoriei României în secolul XX din perspectivă globală.

Plecând de la diferitele proiecte de istorie globală a României în care sunt sau au fost implicați, istoricii invitați vor discuta chestiuni precum: chestiunea scalării in cercetarea istorică, surse istorice pentru o istorie globală a României, actori transnaționali, provocări metodologice, lingvistice, istoriografice și instituționale ale cercetării istoriei globale, avantaje & dezavantaje metodologice ale cercetării istoriei globale a României în secolul XX, dar și finanțări, cooperări și parteneriate necesare pentru acest tip de demers.

Workshopul va avea loc în limba română și va fi moderat de 𝐝𝐫. 𝐂𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐃𝐨𝐛𝐨𝐬̦ (INST).

Evenimentul este organizat în cadrul grantului GloBv., CNCS-UEFISCDI Nr. PN-IV-P2.1-TE-2023-1822 (https://sites.google.com/view/globv), implementat de INST.

Evenimentul se va desfășura în format hibrid: Sala de Conferințe Parter Vest (dreapta) din cadrul Casei Academiei Române (Calea 13 Septembrie nr. 13, București, sector 5) și on-line pe platforma ZOOM, scanând codul QR prezent pe afiș.

Call for Papers
𝐈̂𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐥𝐚𝐫𝐠𝐚̆: 𝐢𝐧𝐢𝐭̦𝐢𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐞 𝐠𝐥𝐨𝐛𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐮𝐬𝐭𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐚𝐮𝐭𝐨 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚 𝐝𝐞 𝐄𝐬𝐭 𝐢̂𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐭𝐚̂𝐫𝐳𝐢𝐮 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐩𝐨𝐬𝐭𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐫𝐢𝐮

Pe 5-6 octombrie 2026, 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐒𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 organizează, în parteneriat cu 𝐕𝐢𝐥𝐥𝐚 𝐍𝐨𝐞𝐥-𝐂𝐄𝐑𝐄𝐅𝐑𝐄𝐀 (Universitatea din București ➡️ https://villanoel.unibuc.ro), o conferință internațională în limba engleză, dedicată istoriei globalizării industriei constructoare de mașini din Europa Centrală și de Est în perioada comunismului târziu și a tranziției post-comuniste. Plecând de la cazul 𝐔𝐳𝐢𝐧𝐞𝐢 𝐓𝐫𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯 (𝐔𝐓𝐁), a cărei producție a fost puternic reorientată către export începând cu anii 1970, fiind în principal destinată țărilor din Sudul Global, conferința va discuta modul în care firmele producătoare de mașini din Europa Centrală și de Est s-au integrat în rețelele globale de producție și de circulație a mărfurilor, dar și la condițiile locale de producție, la piețele și cutumele locale.

Evenimentul va avea loc în format hybrid, în București la sediul 𝐕𝐢𝐥𝐥𝐚 𝐍𝐨𝐞𝐥-𝐂𝐄𝐑𝐄𝐅𝐑𝐄𝐀 (str. Emile Zola) și online pe platforma Zoom. Propunerile de contribuții (200-300 cuvinte) însoțite de o scurtă prezentare biografică (200 cuvinte) se vor trimite într-un singur document pe adresa 𝐜𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚.𝐝𝐨𝐛𝐨𝐬@𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢𝐬𝐦.𝐫𝐨 și 𝐬𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐚𝐫𝐢𝐚𝐭@𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢𝐬𝐦.𝐫𝐨 până pe 𝟑𝟎 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔. Alte detalii legate de conferință se pot regăsi în versiunea engleză a apelului la contribuții.

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului a organizat astăzi, 19 mai 2026, prin 𝑪𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝑺𝒕𝒖𝒅𝒊𝒊 𝑹𝒖𝒔𝒆 𝒔̦𝒊 𝑺𝒐𝒗𝒊𝒆𝒕𝒊𝒄𝒆 «𝑭𝒍𝒐𝒓𝒊𝒏 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕𝒊𝒏𝒊𝒖», conferința 𝟖𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐢̂𝐧 𝐫𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢𝐮𝐥 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐔.𝐑.𝐒.𝐒. 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐞𝐱𝐭 𝐬̧𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐢𝐧𝐭̧𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞.

Prezentate de cadre didactice, cercetători și studenți doctoranzi de la Universitatea din București, Universitatea din Craiova și din institute ale Academiei Române, cele zece comunicări au adus noi informații intr-o gamă variată de subiecte, de la cauzele intrării României în războiul împotriva URSS, componenta economică a deciziei Germaniei naziste de a ataca Uniunea Sovietică, pozițiile partidelor istorice (PNȚ și PNL), precum și ale Partidului Comunist din România față de declanșarea conflictului, până la aspecte legate de propagandă și mobilizarea opiniei publice.

Vă așteptăm cu drag la evenimentele viitoare!

Conferința 𝟖𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐢̂𝐧 𝐫𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢𝐮𝐥 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐔.𝐑.𝐒.𝐒. 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐞𝐱𝐭 𝐬̧𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐢𝐧𝐭̧𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, prin 𝑪𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝑺𝒕𝒖𝒅𝒊𝒊 𝑹𝒖𝒔𝒆 𝒔̦𝒊 𝑺𝒐𝒗𝒊𝒆𝒕𝒊𝒄𝒆 «𝑭𝒍𝒐𝒓𝒊𝒏 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕𝒊𝒏𝒊𝒖», organizează conferința 𝟖𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐢̂𝐧 𝐫𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢𝐮𝐥 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐔.𝐑.𝐒.𝐒. 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐞𝐱𝐭 𝐬̧𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐢𝐧𝐭̧𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞. Evenimentul va avea loc marți, 19 mai 2026, la 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, 𝐀𝐫𝐢𝐩𝐚 𝐝𝐞 𝐕𝐞𝐬𝐭 (intrarea dinspre Palatul Bragadiru), în intervalul orar 10.30–15.00.

La peste opt decenii de la intrarea României în războiul împotriva Uniunii Sovietice, la 22 iunie 1941, alături de Germania și de alte state membre ale Axei, 𝑪𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝑺𝒕𝒖𝒅𝒊𝒊 𝑹𝒖𝒔𝒆 𝒔̦𝒊 𝑺𝒐𝒗𝒊𝒆𝒕𝒊𝒄𝒆 «𝑭𝒍𝒐𝒓𝒊𝒏 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕𝒊𝒏𝒊𝒖» își propune să analizeze diversele valențe istorice ale acestei decizii, care, prin consecințele sale, a avut un impact profund asupra societății românești, obligată să traverseze în anii următori dramele celui de-al Doilea Război Mondial.

De-a lungul timpului, evenimentul de la 22 iunie 1941 a generat numeroase interpretări în rândul istoricilor, care au încercat să explice atât contextul intern și internațional al deciziei luate de generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului, cât și motivațiile acesteia. Totodată, vor fi dezbătute teme precum posibilitatea unui refuz adresat lui Hi**er, oportunitatea opririi la Nistru sau implicațiile politico-militare ale continuării războiului dincolo de obiectivul recuperării Basarabiei și Bucovinei de Nord.

Conferința reunește 10 comunicări, grupate în două secțiuni tematice, care abordează o paletă largă de subiecte: cauzele intrării României în războiul împotriva URSS, componenta economică a deciziei Germaniei naziste de a ataca Uniunea Sovietică, pozițiile partidelor istorice (PNȚ și PNL), precum și ale Partidului Comunist din România față de declanșarea conflictului, alături de aspecte legate de propagandă și mobilizarea opiniei publice.

La eveniment participă cadre didactice, cercetători și studenți doctoranzi de la Universitatea din București, Universitatea din Craiova și din institute ale Academia Română.

Participarea la conferință este deschisă publicului, în limita locurilor disponibile. Pentru cei care nu pot participa în persoană la lucrările conferinței, oferim posibilitatea conectării online prin scanarea coduluiQR din postare sau prin accesarea linkului: ➡ https://us05web.zoom.us/j/89427303250?pwd=oZAXkr6a1GPRl7oJrF0GOuUUyGtXcd.1

Vă așteptăm cu drag!

Resursele educaționale disponibile pe site-ul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului sunt utile pentru pregătirea examenului de Bacalaureat, deoarece oferă elevilor de clasa a XII-a materiale digitale despre istoria comunismului din România. Acestea ajută la înțelegerea fenomenului comunist, a consecințelor sale politice, sociale și culturale, dar și a impactului pe care regimul l-a avut asupra vieții oamenilor. Materialele se bazează pe publicații importante ale institutului, precum revista 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐯𝐞𝐥𝐞 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 și 𝐄𝐧𝐜𝐢𝐜𝐥𝐨𝐩𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐭.

Pentru examenul de Bacalaureat, aceste resurse sunt valoroase deoarece explică noțiuni esențiale precum totalitarismul, cenzura, naționalizarea sau represiunea, dar prezintă și biografii ale victimelor regimului comunist, ale disidenților și ale liderilor politici. De asemenea, site-ul include informații despre evenimente istorice importante, precum alegerile din noiembrie 1946, revolta muncitorilor de la Brașov din 1987 și Revoluția din 1989, teme care pot fi folosite în eseuri și argumentări la proba de istorie a examenului de Bacalaureat.

Prin limbajul accesibil și prin organizarea pe concepte, personalități, instituții și evenimente, platforma contribuie la formarea unei gândiri critice și la înțelegerea valorii libertății și democrației. De aceea, considerăm că resursele disponibile pe site-ul www.totalitarism.ro pot fi un sprijin real pentru elevii care se pregătesc pentru examenul de Bacalaureat, mai ales pentru subiectele legate de regimurile totalitare și România postbelică.

Texte adăugate recent:
➡ Acuzator public
➡ Aiud
➡ Biserica Ortodoxă Română
➡ Biserica Romano-Catolică
➡ Canalul Dunăre-Marea Neagră
➡ Colectivizare
➡ Disidență
➡ Gulag
➡ Răscoală țărănească
➡ Reeducarea de la Aiud
➡ Securitate
➡ Sovrom
➡ Sistematizare
➡ Stalinism
➡ Tribunalul Poporului

Institutul Pentru Studiul Totalitarismului – Academia Română LIBRĂRIA MIHAI EMINESCU BUCUREȘTI (UNIVERSITATE), LIBRĂRIA MINERVA BUCUREȘTI (CALEA VICTORIEI), LIBRĂRIA UNIVERS BUCUREȘTI (PIAȚA SFÂNTUL GHEORGHE), LIBRĂRIA CLB UNIVERSITĂȚII BUCUREȘTI (UNIVERSITATE), LIBRĂRIA CLB MIHAIL SADOVEANU BUCUREȘTI (CINEMATOGRAFUL SCALA), LIBRĂRIA CLB PAPIRU...

🇷🇴 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐒𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 (INST) anunță cooptarea profesorilor 𝐀𝐝𝐚𝐦 𝐁𝐮𝐫𝐚𝐤𝐨𝐰𝐬𝐤𝐢, 𝐑𝐨𝐥𝐚𝐧𝐝 𝐂𝐥𝐚𝐫𝐤, 𝐓𝐫𝐚𝐢𝐚𝐧 𝐒𝐚𝐧𝐝𝐮 și 𝐏𝐢𝐨𝐭𝐫 𝐓𝐫𝐨𝐣𝐚𝐧́𝐬𝐤𝐢 în Comitetul Internațional al revistei 𝐴𝑟ℎ𝑖𝑣𝑒𝑙𝑒 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑟𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖.

𝐀𝐝𝐚𝐦 𝐁𝐮𝐫𝐚𝐤𝐨𝐰𝐬𝐤𝐢 (Institutul de Științe Politice al Academiei Poloneze de Științe, Polonia) este profesor specializat în istoria și politica Europei Centrale și de Est, cu contribuții importante privind comunismul românesc și transformările politice postbelice.
Profil ➡ https://politic.edu.pl/faculty/professor-adam-burakowski/

𝐑𝐨𝐥𝐚𝐧𝐝 𝐂𝐥𝐚𝐫𝐤 (University of Liverpool, Regatul Unit) este profesor de istorie modernă a Europei, specializat în istoria Europei Centrale și de Est, fascism, antisemitism și religie, cu cercetări de referință asupra României interbelice.
Profil ➡ https://www.liverpool.ac.uk/people/roland-clark

𝐓𝐫𝐚𝐢𝐚𝐧 𝐒𝐚𝐧𝐝𝐮 (Sorbonne Nouvelle – Université Paris 3, Franța) este profesor de istorie contemporană, specializat în fascism, relații internaționale și istoria Europei Centrale și de Est.
Profil ➡ https://www.sorbonne-nouvelle.fr/m-sandu-traian-14307.kjsp

𝐏𝐢𝐨𝐭𝐫 𝐓𝐫𝐨𝐣𝐚𝐧́𝐬𝐤𝐢 (Universitatea din Cracovia, Polonia) este profesor de istorie contemporană, specializat în istoria Holocaustului, istoria socială a evreilor polonezi și educația despre Holocaust.
Profil ➡ https://ihia.uken.krakow.pl/pracownicy-up/trojanski/

Cooptarea acestor distinși cercetători contribuie la consolidarea profilului internațional al revistei 𝐴𝑟ℎ𝑖𝑣𝑒𝑙𝑒 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑟𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 și la menținerea unor înalte standarde academice în studiul regimurilor totalitare.

🇬🇧 𝐓𝐡𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐞 𝐟𝐨𝐫 𝐭𝐡𝐞 𝐒𝐭𝐮𝐝𝐲 𝐨𝐟 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦 𝐨𝐟 𝐭𝐡𝐞 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚𝐧 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐲 (NIST) announces the appointment of Professors 𝐀𝐝𝐚𝐦 𝐁𝐮𝐫𝐚𝐤𝐨𝐰𝐬𝐤𝐢, 𝐑𝐨𝐥𝐚𝐧𝐝 𝐂𝐥𝐚𝐫𝐤, 𝐓𝐫𝐚𝐢𝐚𝐧 𝐒𝐚𝐧𝐝𝐮, and 𝐏𝐢𝐨𝐭𝐫 𝐓𝐫𝐨𝐣𝐚𝐧́𝐬𝐤𝐢 to the International Advisory Board of the scholarly journal 𝐴𝑟𝑐ℎ𝑖𝑣𝑒𝑠 𝑜𝑓 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛𝑖𝑠𝑚.

𝐀𝐝𝐚𝐦 𝐁𝐮𝐫𝐚𝐤𝐨𝐰𝐬𝐤𝐢 (Institute of Political Studies of the Polish Academy of Sciences, Poland) is a professor specializing in the history and politics of Central and Eastern Europe, with significant contributions to the study of Romanian communism and post-war political transformations.
Profile ➡ https://politic.edu.pl/faculty/professor-adam-burakowski/

𝐑𝐨𝐥𝐚𝐧𝐝 𝐂𝐥𝐚𝐫𝐤 (University of Liverpool, United Kingdom) is Professor of Modern European History, specializing in the history of Central and Eastern Europe, fascism, antisemitism, and religion, with reference studies on interwar Romania.
Profile ➡ https://www.liverpool.ac.uk/people/roland-clark

𝐓𝐫𝐚𝐢𝐚𝐧 𝐒𝐚𝐧𝐝𝐮 (Sorbonne Nouvelle – Paris 3 University, France) is Professor of Contemporary History, specializing in fascism, international relations, and the history of Central and Eastern Europe.
Profile ➡ https://www.sorbonne-nouvelle.fr/m-sandu-traian-14307.kjsp

𝐏𝐢𝐨𝐭𝐫 𝐓𝐫𝐨𝐣𝐚𝐧́𝐬𝐤𝐢 (University of Krakow, Poland) is Professor of Contemporary History, specializing in Holocaust studies, the social history of Polish Jews, and Holocaust education.
Profile ➡ https://ihia.uken.krakow.pl/pracownicy-up/trojanski/

The inclusion of these distinguished scholars contributes to strengthening the international profile of the journal 𝐴𝑟𝑐ℎ𝑖𝑣𝑒𝑠 𝑜𝑓 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛𝑖𝑠𝑚 and to maintaining high academic standards in the study of totalitarian regimes.

În continuarea programului de digitalizare a publicațiilor sale,Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului anunță punerea gratuit la dispoziția tuturor cititorilor a volumului 𝐑𝐞𝐳𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐚𝐫𝐦𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐨𝐯𝐢𝐧𝐚, 𝐯𝐨𝐥. 𝟏 (𝟏𝟗𝟒𝟒–𝟏𝟗𝟓𝟎), de Adrian Brișcă și Radu Ciuceanu (editori), Editura I.N.S.T., București, 2026 (versiunea electronică a cărții apărute în 1998).

Lucrarea poate fi accesată pe pagina de internet a Institutului: www.totalitarism.ro, Secțiunea Ebooks.

𝐸𝑑𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑡̧𝑎̆ 𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑐𝑜𝑝𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎 𝑓𝑢𝑟𝑛𝑖𝑧𝑎 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 𝑒𝑙𝑎𝑏𝑜𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̧𝑖 𝑑𝑒 𝑎 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑟𝑖 𝑒𝑣𝑜𝑙𝑢𝑡̧𝑖𝑎 𝑓𝑒𝑛𝑜𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡̧𝑒𝑖 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑛𝑡𝑖𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑡̧𝑎𝑟𝑎 𝑛𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎̆. 𝐸𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡, 𝑣𝑟𝑒𝑚 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑝𝑢𝑙𝑏𝑒𝑟𝑎̆𝑚 𝑝𝑟𝑒𝑗𝑢𝑑𝑒𝑐𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎̆𝑡̧𝑖𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑡̧𝑎 𝑎𝑐𝑡̧𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑡̧𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑠̧𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑜𝑣𝑒𝑑𝑖𝑚 𝑐𝑢 𝑎𝑟𝑔𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑣𝑖𝑛𝑔𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑎 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎𝑡 𝑜 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡̧𝑎̆ 𝑎𝑛𝑡𝑖𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑠𝑡𝑎̆ 𝑣𝑖𝑔𝑢𝑟𝑜𝑎𝑠𝑎̆, 𝑎𝑚𝑝𝑙𝑎̆ 𝑠̧𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎̆. (Radu Ciuceanu)

𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐒𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢, în colaborare cu 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐂𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐕𝐢𝐞𝐭̦𝐢𝐢 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, vă invită să participați în data de 𝟏𝟒 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔 la conferința științifică:

𝐃𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐧𝐫. 𝟕𝟕𝟎/𝟏𝟗𝟔𝟔 𝐬̦𝐢 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐭𝐚̆.
𝐏𝐞𝐫𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐛𝐢𝐨𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜

Evenimentul își propune să analizeze, din perspectivă interdisciplinară, implicațiile adoptării Decretului nr. 770/1966 ca instrument central al politicilor demografice din România comunistă, precum și consecințele sale sociale, instituționale și biopolitice pe termen scurt, mediu și lung.

Conferința urmărește să ofere un cadru de dezbatere academică asupra formelor de reglementare a reproducerii și a vieții private, asupra mecanismelor instituționale de implementare a politicilor demografice și asupra modurilor de exercitare a controlului social în cadrul regimului comunist, inclusiv din perspectiva conceptului de biopolitică.

Sunt avute în vedere următoarele direcții tematice:
➡ contextul politico-ideologic al adoptării Decretului nr. 770/1966 și cadrul general al politicilor demografice în România comunistă;
➡ biopolitica reproducerii și guvernarea populației în regimul socialist;
➡ arhitectura instituțională a controlului: rolul statului, al sistemului medical și al structurilor de partid în implementare;
➡ regimul juridic și administrativ al reproducerii și transformările sale în timp;
➡ consecințele demografice și sanitare ale politicilor pronataliste;
➡ impactul asupra structurii familiei, raporturilor sociale și vieții private;
➡ efectele pe termen lung asupra calității vieții, inegalităților și vulnerabilităților sociale;
➡ experiențe sociale ale controlului reproductiv și forme de adaptare, negociere sau rezistență;
➡ locuirea și criza locuințelor: consecințe pe termen lung asupra vieții de familie;
➡ perspective comparate în Europa de Est și interpretări istoriografice recente.

Conferința se adresează cercetătorilor, cadrelor universitare și doctoranzilor din domeniile istoriei, sociologiei, demografiei, antropologiei, științelor politice și sănătății publice.

Cei interesați sunt invitați să transmită titlul comunicării, un rezumat de maximum 500 de cuvinte și un CV la adresa 𝐬𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐚𝐫𝐢𝐚𝐭@𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢𝐬𝐦.𝐫𝐨, până la data de 𝟑𝟎 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔.

Lucrările conferinței se vor desfășura la București, în format hibrid, cu posibilitatea participării online.