Asociația studenților facultății de Litere

Ecoul anilor în sălile din Alma Mater

Printre clădirile aflate în campusul Universității de Stat din Moldova, blocul I de studii, situat la intersecția străzilor Kogălniceanu și Pușkin, se evidențiază în mod deosebit prin aspectul său architectural distins și plin de noblețe. Cei care chiar din prima zi își încep studiile în acest bloc sunt studenții Facultății de Litere; pe „boboci” îi vezi cm pășesc timid prin holurile spațioase, încercând să se orienteze în numerotarea sălilor sau oprindu-se nehotărâți în fața scărilor de marmură, ori în dreptul vreunei uși masive. Toți încearcă plăcuta fascinație de a se afla într-un spațiu frumos și primitor, de a fi „de-ai casei” în orice colțișor și de a se pierde în mulțimea ce mișună pe coridoare în timpul pauzelor.

Această clădire a fost totdeauna o gazdă primitoare pentru multe generații de tineri studioși, iar istoria ei merită să fie cunoscută. Inițial aici și-a desfășurat activitatea Liceul real (înființat în 1873), al cărui director a fost timp de trei decenii un eminent pedagog, întemeietor al învățământului tehnic din Basarabia, Nicolae Codreanu, originar din Leușeni. Construită sub atenta supraveghere a acestuia între anii 1884-1885, după proiectul arhitectului Vladimir Țîganco, eleganta clădire cu două niveluri, cu fațadă simetrică și geamuri înalte, a fost concepută penru a servi ca instituție de învățământ și, la vremea sa, corespundea tuturor rigorilor pentru un astfel de sediu, fiind, tot odată, și una dintre cele mai frumoase edificii ale orașului de pe atunci.

Din holul înalt de la intrare, al cărui tavan se sprijină pe patru coloane masive, se deschide accesul spre parter, iar spre încăperile de la etaj conduce o scară cu trepte de marmură, care are pe palier, din cele două părți, candelabre înalte de fier forjat, lucrate măiestrit. Balustrada de sus a scării este înfrumusețată cu elemente metalice decorative executate în același stil cu candelabrele.

Pe timpuri, la intrare, în partea dreaptă a holului, era amenajat un vestiar, unde elevii își lăsau paltoanele. Cele câteva scări din dreapta conduceau spre aripa clădirii, în care era situat biroul directorului, o sală de audiențe și alte încăperi administrative.

Sălile spațioase și luminoase aveau diverse destinații. La parter, imediat pe stânga, se aflau cabinetul medicului, cancelaria (secretariatul), sala inspectorilor și sala profesorilor (astăzi sălile 22,23,24, 25). De la cotitura coridorului spre dreapta începea șirul sălilor de studii pentru elevii din clasele primare. Tot la parter se găseau sala de gimnastică (probabil în actuala sală 32) și două biblioteci, una generală, iar alta pentru elevi. Din păcate, astăzi în clădire nu mai există nici o bibliotecă.

Cele mai importante încăperi erau situate la etaj. În fața scării se afla somptuoasa Sală de festivități (acum aula „Nicolae Corlăteanu”), prevăzută pentru 400 de locuri (scaune), care pe atunci era împodobită cu tablouri mari, cu portrete și busturi ale membrilor familiei imperiale, iar geamurile aveau draperii bogate.

În partea dreaptă a Sălii de festivități se afla clasa de desen, mândria școlii, echipată cu mese speciale (sala 5-6); din această clasă exista o ușă de acces în încăperea din colț (sala 7), unde era amenajat un muzeu de artă, în care erau expuse cόpii în miniatură ale unor celebre statui antice, mostre de sculpturi, basoreliefuri, ornamente arhitecturale din ghips și alte modele de lucrări artistice, care ocupau tot spatiul, din tavan până la podea. Pereții acestei încăperi erau de culoare roșie, pentru ca să se evidențieze mai bine figurile și ornamentele din ghips.

De la cotitura coridorului începea șirul sălilor pentru elevii din clasele superioare, dispuse ca și cele de la parter în așa fel, încât lumina generoasă să cadă din stânga. La capătul coridorului se afla bufetul (sala 13), unde elevii luau micul dejun.

Tot la etaj, din capul scărilor spre stânga, la capătul coridorului, își deschidea ușile biserica instituției, sfințită în 1886, și care era prevăzută pentru 300 de persoane (astăzi sala 1). Încăperea era mai înaltă decât celelalte săli, datorită bolților susținute de pandantivi, iar lumina pătrundea din belșug prin șirul lung de geamuri înalte. Altarul avea o catapeteasma elegantă, realizată după schițele pictorului E.Belousov, absolvent al acestei școli. Biserica era împodobită cu icoane executate de pictorul Kovaliov de la Academia de Arte din Sankt-Petersburg.

Liceul real dispunea de mai multe cabinete specializate, dotate cu materiale și echipamente necesare. Tot la etaj, în aripa din stânga, (sălile 15,16, 17,18) se aflau cabintele de fizică, mecanică, istorie și geografie, precum și un cabinet de mineralogie (sala 2) și o stație meteorologică, pe care o administra însuși directorul N.Codreanu. La subsolul clădirii au fost amenajate ateliere de tâmplărie, lăcătușerie, forjerie ș.a., în care elevii puteau deprinde o meserie.

Pe data de 6 decembrie 1898 Liceul real și-a sărbătorit cu mare fast împlinirea a 25 de ani de existență, iar în 1899, la Odesa, apare o lucrare de circa 100 de pagini, ce conține informații interesante despre istoria liceului, despre persoanele care au contribuit la crearea și funcționarea lui, precum și despre toți foștii săi elevi. Denumirea originală a ediției este Историческая записка по случаю 25-лѣтія кишиневскаго реальнаго училища (1873 г. – 1898 г.). Clădirea Liceului real a fost și gazda unor importante asociații locale. Aici își desfășura ședințele secția din Basarabia a Societății tehnice ruse, sub președinția directorului. Tot N.Codreanu a fost și președintele Comisiei Științifice a Arhivelor din Basarabia, al cărei sediu se afla în această incintă.
Mulți dintre foștii elevi ai Liceului real și-au continuat studiile în universități de prestigiu din Iași, Paris, Sankt-Petersburg, Riga, ori au lucrat după absolvire în cele mai diverse domenii.

În perioada interbelică edificiul și-a păstrat destinația, aici a activat Liceul de băieți (școala normală pentru băieți), iar din 1946 clădirea aparține Universității de Stat din Moldova și pe tot parcursul acestei perioade în ea s-a aflat Facultatea de Litere. Și printre foștii studenți ai Facultății de Litere sunt multe figuri remarcabile, cu care se poate mândri țara noastră. Cert este că și miile de absolvenți, care au fost studenți aici, totdeauna și-au amintit cu drag și cu mândrie de acest distins și luminos lăcaș al științei, de unde au pornit pe drumul vieții.

Irina Condrea,
doctor habilitat, profesor universitar.

Împodobirea pomului de Crăciun la facultatea de Litere ❤️

Evenimentul de astăzi se înscrie în seria de întâlniri ale scriitorilor cu studenții, care au devenit un obicei pentru facultatea de Litere.

Facultatea de Litere a USM vă invită la o întâlnire cu poezia, eveniment organizat sub egida Uniunii Scriitorilor din Moldova, care va avea loc vineri, 19 octombrie, ora 11.30, în incinta bibliotecii universitare (bloc 4, etaj 2). Participă Marcela Benea, Radmila Popovici, Igor Guzun și Zina Bivol.
Sunt invitați toți doritorii.

La data de 17 octombrie, reprezentanți ai facultății de Litere au participat la evenimentul "Free from Corruption", organizat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Scopul activității a fost informarea studenților și a cadrelor didactice despre consecințele plagiatului și a fraudei academice.
Au participat Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu". În cadrul întâlnirii, președinții Autoguvernărilor studențești au prezentat rezultatele unui sondaj cu privire la corupție și fraudă academică, efectuat în rândul studenților de la fiecare universitate.
Activitatea a avut un impact pozitiv, întrucât studenții, împreună cu profesorii, au conștientizat cauzele și efectele actului de plagiat în mediul academic.