21/03/2022
Poezia trebuie să fie o emoţie profundă, un izvor de sentimente, o fântână nesecată de cuvinte cu ritm şi muzicalitate, dar şi un freamăt de SPERANŢĂ în zile de restrişte.
Cu ocazia ZILEI INTERNAŢIONALE A POEZIEI, Platforma Vatra digitală românească doreşte să vă ducă cu gândul la toţi copiii refugiaţi care NU au avut, si nu au nici azi, şansa să trăiască în PACE.
Vă propunem să citiţi poezia "Eu şi Onix", scrisă de Ornella Ivan şi ilustrată semnificativ de Tatiana López Simion, elevă LCCR la CEIB Arteaga, Sucina-Murcia.
🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊
Eu și Onix
Ieri ne jucam pe-afară, cu PACE între noi
Azi ne-ascundem de bombe, acasă e RĂZBOI.
Ieri mă jucam cu PACEA, până pe înserat
Azi cred că-au pedepsit-o, poate n-a ascultat!
Ieri ne duceam la școală, cuminți și fericiți
Azi ne-am închis în case, căci suntem nimiciți.
Ieri eu aveam o casă, un tată și bunici
Azi e mult fum pe-afară, nu cântă rândunici.
Ieri viața era dulce cu multe provocări,
Azi viața e urâtă și plină de încercări.
Ieri am uitat de Onix, din drum eu m-am întors
Nu-i place pe-ntuneric, în frig, fără al său os.
Azi suntem cu mămica, în gară, în sat la noi
Fugim de-a noastră țară, ne-ascundem de RĂZBOI.
Ieri era armonie, o limbă vorbeam toți
Azi greu ne înțelegem, nu sunt toți poligloți.
MÂINE o să fie soare, SPERANȚA e cu noi
Azi ne începem VIAȚA, departe de RĂZBOI.
🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊
Poezia trebuie să fie o emoţie profundă, un izvor de sentimente, o fântână nesecată de cuvinte cu ritm şi muzicalitate, dar şi un freamăt de SPERANŢĂ în zile de restrişte.
Cu ocazia ZILEI INTERNAŢIONALE A POEZIEI, Platforma Vatra digitală românească doreşte să vă ducă cu gândul la toţi copiii refugiaţi care NU au avut, si nu au nici azi, şansa să trăiască în PACE.
Vă propunem să citiţi poezia "Eu şi Onix", scrisă de Ornella Ivan şi ilustrată semnificativ de Tatiana López Simion, elevă LCCR la CEIB Arteaga, Sucina-Murcia.
🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊
Eu și Onix
Ieri ne jucam pe-afară, cu PACE între noi
Azi ne-ascundem de bombe, acasă e RĂZBOI.
Ieri mă jucam cu PACEA, până pe înserat
Azi cred că-au pedepsit-o, poate n-a ascultat!
Ieri ne duceam la școală, cuminți și fericiți
Azi ne-am închis în case, căci suntem nimiciți.
Ieri eu aveam o casă, un tată și bunici
Azi e mult fum pe-afară, nu cântă rândunici.
Ieri viața era dulce cu multe provocări,
Azi viața e urâtă și plină de încercări.
Ieri am uitat de Onix, din drum eu m-am întors
Nu-i place pe-ntuneric, în frig, fără al său os.
Azi suntem cu mămica, în gară, în sat la noi
Fugim de-a noastră țară, ne-ascundem de RĂZBOI.
Ieri era armonie, o limbă vorbeam toți
Azi greu ne înțelegem, nu sunt toți poligloți.
MÂINE o să fie soare, SPERANȚA e cu noi
Azi ne începem VIAȚA, departe de RĂZBOI.
Acum sunt speriată, nu pot privi înapoi.
Dar strig cât pot de tare: OPRIȚI acest RĂZBOI!
🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊🕊